de Razvan Iorga | oct. 2, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia refuza gazul rusesc
Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat duminica la CNN-Turk ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc, relateaza RIA Novosti. Ankara s-a alaturat joia trecuta unui grup de companii europene care cer Gazprom sa reduca pretul gazelor naturale, sporind presiunile asupra unui model de afaceri care sustine exporturile rusesti de hidrocarburi, transmite Reuters. ”Este un contract pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze care se apropie de sfarsit. Vom incheia acest contract, daca nu vom avea o scaderea suficienta a pretului”, a spus el. Turcia, care este al doilea mare importator de gaz rusesc, a precizat ca nu va mai prelungi acordul ruso-turc, incheiat in 1986 si care va expira in decembrie a.c., daca gigantul Gazprom refuza sa reduca preturile la gaze. in baza acordului, Rusia furnizeaza Turciei circa sase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Romania si Bulgaria.Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra. in 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60 % din consumul intern de gaz al Turciei.
Presiuni ale CE
Comisia Europeana a efectuat in aceasta saptamana inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat miercuri ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial in urma cu doua saptamani grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream. UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.
de Razvan Iorga | sept. 29, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul rus Gazprom se afla in mijlocul unui nou scandal energetic. Companiile E.ON si RWE din Germania, OMV din Austria, PGNiG (Polonia), SPP (Slovacia), dar si unele companii energetice bulgare – toate facand afaceri cu Gazprom – se numara printre firmele care fac obiectul unor investigatii ale Comisiei Europene pentru posibila incalcare a legilor antitrust. Investigatiile au inceput marti, iar Comisia Europeana este interesata cu precadere de contractele acestor companii cu Gazprom. Gazprom Export a confirmat miercuri ca executivul european a initiat investigatii antitrust la unele birouri ale sale din tari europene. Presa internationala scrie ca ar fi vorba despre subisidiarele Gazprom din zece state europene suspectate de practici anticoncurentiale. „Oficialii Comisiei au desfasurat inspectii neanuntate la oficiile unor companii care activeaza in furnizarea, tranzitul si stocarea gazului natural in cateva state membre”, a recunoscut miercuri un purtator de cuvant al Comisiei Europene, precizand ca este vorba de verificari in virtutea legislatiei privind concurenta. „Comisia are unele ingrijorari ca respectivele companii s-ar putea sa se fi lansat in practici anticoncurentiale, incalcand reglementarile UE in domeniu, sau ca ar fi in posesia unor informatii referitoare la asemenea practici”, a mai spus Comisia.
Companiile germane sunt implicate
Un purtator de cuvant al Gazprom Germania a declarat ca oficialii CE au intreprins investigatii la sediul companiei de la Berlin. Potrivit saptamanalului Wirtschaftswoche, compania este suspectata de politici neadecvate in stabilirea preturilor. Si birourile companiei Vemex sro din Cehia, membra a grupului Gazprom, au fost perchezitionate. Raidurile CE au mai vizat birourile Lietuvos Dujos, principalul furnizor de gaz al Lituaniei, la care Gazprom detine 37% din actiuni, suspiciunile fiind de incalcarea reglementarilor antimonopol, a declarat miercuri un purtator de cuvant fara a da alte detalii. In Bulgaria, inspectorii CE au vizitat compania privata Overgas Inc, care a fost de acord sa coopereze si i-a intampinat pe oamenii Comisiei furnizandu-le toate datele cerute, se arata intr-un comunicat al firmei, citat de Sofia News Agency. Gazprom detine 50% din actiuni la Overgas. Compania arata ca si Bulgargaz EAD, singura companie cu acces la reteaua de tranzit pentru gazul bulgar, este suspectata de presupus abuz de pozitie dominanta pe piata bulgara.
Rusia reactioneaza violent
Potrivit RIA Novosti, ministrul rus al energiei, Dmitri Klokov, a reactionat la aceste actiuni spunand ca spera ca CE nu va incalca drepturile Gazprom. „Partea rusa spera ca drepturile investitorului rus si ale furnizorului de gaz vor fi respectate in timpul acestor verificari si al procedurilor relevante. Interesele si drepturile sunt asigurate de acordurile internationale de protectie si incurajare a investitiilor valabile in sfera cooperarii energetice, pe baza carora furnizam gaz pe termen lung catorva state europene”, a spus ministrul rus. Gazprom a precizat ca nu a fost informata despre aceste verificari, dar este gata sa ofere sprijin. „Gazprom este mereu deschisa pentru dialog cu autoritatile statelor membre UE si cu CE, dar compania nu a fost informata despre niciun fel de plangeri, asa incat sa ofere cooperarea necesara pentru rezolvarea tuturor problemelor”, a anuntat monopolul rus intr-un comunicat. Regulile UE antimonopol interzic abuzul de pozitie dominanta si practicile restrictive in domeniul afacerilor. Inspectiile neanuntate sunt o procedura normala si constituie un pas preliminar in cazul suspiciunilor de practici anticoncurentiale. Nu exista un termen legal pentru incheierea acestui gen de investigatii antitrust. CE a explicat ca anchetele sale vizeaza nivelul superior al lantului de aprovizionare, unde concurenta poate fi restrictionata unilateral sau prin diverse intelegeri, dar nu a dat detalii despre motivatia acestor raiduri. Companiile de gaz investigate sunt suspectate, potrivit unor surse, de practici exclusiviste, cum ar fi impartirea pietei, obstacole puse accesului la retele, bariere in calea diversificarii livrarilor, precum si stabilirea unor preturi excesive. Potrivit observatorilor, ar putea fi vorba despre unele clauze din contractele de furnizare de gaz, care opresc importatorii sa revanda gazul altor tari. Companiile care incalca legislatia UE in domeniul concurentei pot fi amendate cu pana la 10% din vanzarile anuale.
de Razvan Iorga | iul. 18, 2011 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Purtarea nedemocratica a Ucrainei care a blocat studenti si jurnalisti in vama de la Reni, samabata, in timp ce acestia se deplasau la sfintirea unui biserici din satul Hagi-Curda, nu a fost trecuta cu vederea nici la Bruxelles. Gestul xenofob a fost imediat taxat in inima Europei. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a reclamat Ucraina la CE pentru incidentele recente de la punctul de trecere a granitei si cere autoritatilor europene sa conditioneze parteneriatul cu autoritatile de la Kiev de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale. Europarlamentarul Corina Cretu, vicepresedinte PSD, a sesizat Comisia Europeana cu privire la incidentele de la frontierea romano-ucraineana, prin care autoritatile din Ucraina au incercat sa impiedice intrarea in aceasta tara a unor cetateni romani ce doreau sa participe la sfintirea unei biserici ortodoxe dintr-o zona cu populatie majoritar romaneasca, informeaza un comunicat de presa. ”Autoritatile ucrainene au incalcat dreptul la libera circulatie al cetatenilor romani ce au dorit sa participe la slujba de sfintire a bisericii ortodoxe din satul Camasovca. Doar interventia Consulatului Romaniei la Odessa a facut posibila trecerea frontierei de catre circa 130 de reprezentanti ai societatii civile si presei. Doi jurnalisti, insa, nu au primit dreptul de acces, sub pretextul unei interdictii emise in anul 1999, perioada in care au relatat despre incalcarile drepturilor romanilor din Ucraina”, se arata in sesizarea Corinei Cretu.
Apel la diplomatia romana
Europarlamentarul roman critica totodata, in interpelarea adresata Comisiei, nerespectarea de catre autoritatilor ucrainene a standardelor internationale in materie de drepturi ale minoritatilor nationale. In acest context, Corina Cretu lanseaza un apel catre diplomatia romana sa fie mai activa in apararea drepturilor cetatenilor romani si ale conationalilor nostri din afara granitelor. Eurodeputata solicita Comisiei Europene sa conditioneze, intr-o maniera ferma, aprofundarea parteneriatului UE-Ucraina de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale, semnata si ratificata de Ucraina. ”Solicit pentru minoritatea romana din Ucraina un tratament similar celui pe care il au ucrainenii in Romania. Deznationalizarea, sicanarea reprezentantilor romanilor, descurajarea formelor asociative si a presei in limba romana, nerespectarea dreptului la educatie si servicii religioase in limba materna sunt realitati specifice altor epoci si altor zone, nu Europei secolului 21. Daca Ucraina doreste sa fie respectata, trebuie sa-si respecte, in primul rand, toti cetatenii in mod egal, indiferent de nationalitate, nu sa continue abuzurile tipic staliniste”, a mai declarat europarlamentarul roman.
Abuzuri impotriva romanilor
Corina Cretu a precizat ca va continua sa sesizeze forurile europene cu privire la abuzurile comise impotriva romanilor din afara granitelor tarii. ”Exista, de asemenea, probleme grave in Ungaria si Serbia si este datoria noastra, inclusiv a autoritatilor deocamdata incremenite de la Bucuresti, sa actionam pentru apararea identitatii si drepturilor romanilor supusi discriminarilor si deznationalizarii”, mentioneaza vicepresedintele PSD. Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei face demersuri pentru clarificarea situatiei create, dupa ce autoritatile ucrainene nu au permis sambata accesul pe teritoriul ucrainean a doi ziaristi romani, invocand o interdictie de acces in Ucraina emisa anterior. Consulatului General al Romaniei de la Odessa i s-a solicitat sambata sprijinul pentru facilitarea intrarii in Ucraina a unor cetateni romani care doreau sa participe sambata la sfintirea bisericii ortodoxe din localitatea ucraineana Kamisovka. Reprezentantul Consulatului s-a deplasat de la primele ore ale diminetii la punctul de trecere a frontierei Reni, acordand asistenta consulara de specialitate cetatenilor romani in efectuarea formalitatilor, arata MAE intr-un comunicat. Potrivit datelor transmise de Consulatul General al Romaniei la Odesa, incepand cu ora 10.00, in urma demersurilor efectuate, au trecut frontiera aproximativ 130 de cetateni romani, reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media.
Incident inacceptabil
In cazul a doi jurnalisti romani, autoritatile ucrainene nu au permis accesul pe teritoriul ucrainean invocand interdictia de acces in Ucraina, emisa anterior. Mai multe autocare care se deplasau in localitatea Hagi-Curda, pentru sfintirea acestei prime biserici romanesti din sudul Basarabiei, au fost oprit sambata mai multe ore la vama de catre autoritatile ucrainene. Unul dintre autocare, in care se aflau si jurnalisti de la diverse publicatii si televiziuni din Chisinau, enoriasi si studenti, a fost retinut mai bine de cinci ore. Potrivit unora dintre participanti, amanarea si amenintarea cu diverse controale de catre vamesi a fost un gest intentionat, pentru a-i convinge pe participanti sa renunte la deplasare. Relatiile dintre Ucraina si Romania au fost tensionate in ultimii ani din mai multe motive, una dintre teme de divergenta fiind si situatia drepturilor minoritatilor. O vizita a ministrului ucrainean de externe in Romania, care a avut loc in primavara, a parut sa aduca un inceput de dezghet al relatiilor. Mai mult, ministrul roman de externe Teodor Baconschi a anuntat joi ca va face in toamna o vizita de raspuns in Ucraina.
de Razvan Iorga | mart. 24, 2011 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sprijinul si interesul Uniunii Europene pentru Republica Moldova a cunoscut, joi, un nou episod atunci cand Executivul de la Bruxelles a decis acordarea Chisinaului sumei de 50 de milioane de euro pentru sustinerea reformelor in justitie si afaceri interne, 10 milioane urmand sa fie alocati pana la sfarsitul anului, a anuntat comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, care s-a intalnit la Bruxelles cu premierul Vlad Filat. Fule a felicitat Chisinaului pentru reformele ambitioase si agenda europeana intensa si a aratat ca reformele implementate de Chisinau trebuie sa fie durabile si sustenabile, potrivit un comunicat al Guvernului de peste Prut. Vlad Filat si comisarul european pentru extindere au discutat, de asemenea, despre situatia politica din Moldova. In contextul in care clasa politica de la Chisinau nu a ajuns la consens pentru alegerea presedintelui R. Moldova, comisarul Stefan Fule s-a aratat increzut ca Moldova va reusi sa depaseasca situatia politica existenta. Fule a anuntat, totodata, ca CE va acorda pentru sustinerea reformelor in domeniul justitiei si afacerilor interne 50 milioane euro, 10 milioane urmand sa fie alocati pana la sfarsitul anului. In ceea ce priveste lansarea procesului de revizuire strategica a Politicii Europene de Vecinatate, premierul Filat a spus ca eficienta acestei politici ar creste daca UE ar pune la baza relatiei sale cu partenerii estici principiul “meritocratei”.
Transnistria, rediscutata
Referitor la problematica transnistreana, premierul R. Moldova si-a exprimat certitudinea ca exista premise pentru relansarea negocierilor oficiale in formatul “5+2”. In cadrul discutiei s-au abordat si aspecte ce tin de alegerile locale din R. Moldova, care vor avea loc in luna iunie a anului curent. Premierul Vlad Filat a spus ca vor fi depuse toate eforturile pentru ca scrutinul sa se desfasoare liber si corect, in conformitate cu standardele europene. Premierul Vlad Filat s-a aflat joi intr-o vizita oficiala la Bruxelles, unde a avut intrevederi cu comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, comisarul pentru comert, Karel de Gucht, si alti oficiali europeni.
de Razvan Iorga | iun. 24, 2010 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul european de la Bruxelles a cazut in capcana segregationista intinsa de Serbia si spune ca nu este la curent cu probleme legate de drepturile romanilor din aceasta tara, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia Europeana spune ca nu stie de plangeri adresate de romanii din Serbia in legatura cu hartuiri inaintea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor, spunand ca este informata doar despre plangeri ale vlahilor. Potrivit unui comunicat al biroul de presa al PPE, eurodeputatul roman Cristian Preda a adresat in sedinta Comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European o intrebare despre desfasurarea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor din Serbia. Europarlamentarul roman a evocat plangerile comunitatilor romane din Timoc si Voivodina referitoare la hartuirea care a avut loc inaintea scrutinului si la neregulile din ziua alegerilor, desfasurate la 6 iunie.
Romanii, ca vlahi sau moldoveni
In replica, cei de la Comisia Europeana au dovedit inca o data ca nu inteleg adevaratele probleme ale minoritatilor laudand Serbia pentru adoptarea legii privind Consiliile minoritatilor nationale. CE a mai raspuns ca nu este la curent cu plangeri adresate de romanii din Serbia, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia a subliniat, de asemenea, faptul ca va continua dialogul despre minoritati cu autoritatile sarbe. La randul sau, eurodeputatul Cristian Preda a tinut sa sublinieze distinctia artificiala facuta de autoritatile sarbe intre romani si vlahi, comparand-o cu diferenta facuta de fostii lideri comunisti de la Chisinau intre moldoveni si romani, ulterior preluata de Ucraina, pentru a diviza comunitatea romana din aceasta tara. “Desi Romania sustine aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, o buna punere in practica a legilor menite sa protejeze minoritatile nationale este necesara pentru ca aceasta tara sa isi demonstreze apartenenta la familia europeana”, a precizat Preda.
Baconschi atrage atentia Belgradului
Agentia KARADENIZ-PRESS scria la 17 iunie ca ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a atentionat Serbia sa respecte drepturile tuturor romanilor de pe teritoriul sau in concordanta cu valorile Uniunii Europe. Subiectul central al vizitei lui Baconschi la Belgrad a fost cel legat de diviziunea artificiala dintre romani si asa –numitii “vlahi”. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei – circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale”, a declarat Baconschi la Varset. Cei mai multi romani dintre cei circa 300.000 de pe teritoriul Serbiei locuiesc in Valea Timocului, in estul Serbiei, si Voivodina, in nordul tarii. Spre deosebire de romanii din Voivodina, care au fost recunoscuti oficial inca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale. in Voivodina, romanii beneficiaza de invatamant public, emisiuni de televizune si posturi de radio in limba romana, iar in 2001 a fost infiintata si o episcopie ortodoxa romana, care a fost recunoscuta de Ministerul Cultelor din Serbia in aprilie 2009 si care are sub jurisdictia sa doar parohiile romanesti din Voivodina. Numiti “vlahi”, romanii din Timoc nu au fost insa niciodata recunoscuti ca minoritate nationala si, in consecinta, au fost privati de invatamant sau activitati culturale si religioase in limba materna. inaintea alegerilor pentru Consiliul national al minoritatilor, reprezentanti ai romanilor din Timoc au denuntat presiunile autoritatilor sarbe, acuzand verificarile listelor electorale si mutarea sectiilor de vot, precum si interogarea de catre politie a unor membri ai comunitatii din diferite localitati.
