de Natalia Ciobanu | mai 16, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei
Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.
Justitie selectiva
Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.
Probleme politice
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.
de Anatol Terzi | ian. 20, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate Catherine Ashton se va deplasa săptămâna viitoare în Israel şi în teritoriile palestiniene.
Obiectivul acestei călătorii, care va dura de marţi până joi, este de a convinge părţile să revină la masa negocierilor, a precizat purtătorul de cuvânt. Vizita survine într-un climat tensionat între UE şi Israel, adaugă AFP. Mai multe rapoarte interne recente ale unor diplomaţi europeni aflaţi la post în această ţară, obţinute de agenţia de presă, au criticat politica statului evreu şi au provocat nemulţumirea autorităţilor israeliene.
Mişcarea Hamas au anunţat joi că preşedintele Parlamentului palestinian, Abdel Aziz Duaik, a fost arestat de soldaţi israelieni, transmit agenţiile de presă internationale. Directorul de cabinet al preşedintelui Parlamentului palestinian a declarat pentru AFP că acesta a fost arestat joi lângă Ramallah, la un baraj al armatei israeliene.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat că Aziz Duaik a fost arestat întrucât este ‘suspectat de implicare în activitatea unei grupări teroriste’, transmite Agerpres. Parlamentul palestinian este blocat din anul 2007, când mişcarea Hamas a preluat controlul Fâşiei Gaza de la rivalul său, partidul palestinian Fatah. De atunci, Cisiordania este condusă de Fatah şi Fâşia Gaza de Hamas. Cele două grupări s-au angajat într-un proces de reconciliere ce are ca obiectiv şi reactivarea Parlamentului.
Israelul, SUA, Uniunea Europeană şi alte state consideră că Hamas este o grupare teroristă, ea fiind responsabilă de atentate sinucigaşe şi alte atacuri asupra civililor israelieni. Aziz Duaik a mai fost arestat împreună cu alţi oficiali Hamas în anul 2006, după ce militanţi ai acestei organizaţii au răpit un soldat israelian.
de Anatol Terzi | dec. 20, 2011 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a lansat luni seară un apel la dialog deschis şi constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea preşedintelui.
„Republica Moldova a făcut paşi importanţi în ultimii ani pentru consolidarea democraţiei şi continuarea reformelor. În această privinţă, salut faptul că Parlamentul a încercat să aleagă Preşedintele Republicii. Este regretabil că partidele politice parlamentare au ratat încă o dată şansa de a oferi ţării mai multă stabilitate politică”, susţine Ashton.
„Aştept cu interes al doilea tur electoral din ianuarie 2012 şi cer tuturor forţelor politice reprezentate în Parlament să se angajeze într-un dialog deschis şi constructiv astfel încât să permită alegerea Preşedintelui. Pentru a răspunde aspiraţiilor sale sociale şi economice, Republica Moldova are nevoie de instituţii deplin funcţionale care pot lucra împreună. De aceea, cer Parlamentului să îşi asume responsabilitatea şi să depăşească actualul blocaj instituţional”, declară Catherine Ashton.
Şefa diplomaţiei europene reafirmă că UE rămâne angajată faţă de consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova şi susţine punerea în practică a ambiţiosului program de reforme şi de apropiere de Uniunea Europeană. Parlamentul de la Chişinău a eşuat vineri, pentru a şasea oară în mai puţin de trei ani, în tentativa de alegere a preşedintelui. Alegerile repetate urmează să fie organizate până la 15 ianuarie 2012, iar, în caz de eşec, Parlamentul de la Chisinau va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.
de Anatol Terzi | mai 12, 2011 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Politicile externa, de securitate si aparare ale UE au nevoie de o noua foaie de parcurs, sustine Parlamentul European in trei rezolutii nelegislative. O pozitie UE unita si mai puternica in ceea ce priveste miscarile arabe a fost solicitarea cheie a deputatilor apartinand grupurilor politice PPE si S&D, in cadrul dezbaterii de miercuri cu seful UE pentru politica externa, Catherine Ashton. Grupurile politice ALDE, ECR si Verzii au criticat pozitia UE fata de Siria, considerand-o neechilibrata si au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Situatia din Siria este „un mare dezastru” si devine un „Tiananmen arab”, a declarat liderul grupului ALDE Guy Verhoftsadt (BE) in cadrul dezbaterii. Acest grup impreuna cu ECR si Verzii au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus „cat mai rapid” pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Consiliul a decis vineri 6 mai impunerea unor restrictii de calatorie si inghetarea activelor in cazul a 13 inalti oficiali sirieni, dar nu si impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Impunerea de catre statele membre UE a unui embargo privind armele, impotriva Siriei, Bahrain-ului si Yemen-ului si solicitarea unui moratoriu impotriva executiilor a patru protestatari din Bahrain au fost principalele solicitari ale primelor doua rezolutii elaborate de Gabriele Albertini (PPE, IT) si Roberto Gualtieri (S&D, IT). Parlamentul a solicitat in mod expres ca Uniunea Europeana sa suspende negocierile pentru Acordul de Asociere cu Siria.
Problema libiana
In timpul dezbaterii, Parlamentul a aplaudat anuntul facut de Cathrine Ashton privind deschiderea unui birou UE in Benghazi pentru „a acorda asistenta poporului si Consiliului National Interim de Tranzitie”. Mandatul rezolutiei ONU de protejare a populatiei libiene nu trebuie depasit in sensul folosirii disproportionate a fortei, au avertizat deputatii europeni in cadrul acestor rezolutii, care i-au solicitat IR Ashton sa colaboreze indeaproape cu fortele de opozitie libiene – Consiliul National Interimar de Tranzitie, si „sa joace un rol puternic in promovarea initiativelor politice” care sa asigure incetarea rapida a focului in interiorul tarii si sa opreasca varsarea de sange. Obiectivul urmarit trebuie sa fie demiterea lui Gaddafi si acordarea imediata de ajutor umanitar in Misrata si in alte regiuni din Libia.
Loc permanent pentru UE la ONU
Alte mesaje, sustinute de deputati in cadrul dezbaterilor, au subliniat necesitatea anchetarii uciderii disidentilor iranieni din Ashraf in Irak si realizarea de progrese in rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. In timp ce cea mai mare parte a grupurilor au solicitat ca impozitele palestiniene sa fie returnate de Israel teritoriilor palestiniene, grupurile ECR si ALE au fost impotriva mentinerii relatiilor UE cu Hamas, in ciuda recentei reconcilieri cu Fatah. „Pozitia noastra referitoare la Hamas nu s-a schimbat”, a declarat C. Ashton, „desi nu consider ca flotila este raspunsul corect la situatia umanitara din Gaza”. Acesta a fost raspunsul la initiativa grupului GUE de a include doi deputati europeni in cadrul flotilei programate pentru 13 iunie. Printre solicitarile adresate de deputatii europeni in aceste rezolutii se mai numara si intensificarea presiunilor pentru eliberarea prizonierilor politici din Belarus si investigarea presupusului trafic de organe din Kosovo. Intr-un sens mai larg, Parlamentul a subliniat faptul ca Uniunea Europeana ar trebui sa invete din experientele trecute si anume respectarea drepturilor omului trebuie sa ocupe un loc prioritar in cadrul relatiilor cu tari terte si in acordurile internationale, cum sunt cele negociate momentan cu Rusia si India. Pentru a intari importanta UE in cadrul organizatiilor multilaterale importante, o a treia rezolutie intocmita de María Muñiz de Urquiza (S&D, ES) solicita reformarea Natiunilor Unite, pentru a permite Uniunii sa beneficieze de un loc permanent in Consiliul de Securitate. Adunarea Generala a ONU a votat pe 3 mai acordarea Uniunii Europene statutului de observator in cadrul sistemului ONU.
de Vitalie Goncearov | mart. 10, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Nicolas Sarkozy si Mahmoud Jibril (foto elysee.fr)
Franta a devenit joi, 10 martie, prima tara care a recunoscut Consiliul National de Tranzitie din Libia, ca unic reprezentant „legitim” al poporului libian, si va trimite, in curand, la Benghazi, un ambasador, a informat presedintia franceza, potrivit presei internationale. Aceasta recunoastere a fost anuntata dupa reuniunea la care au participat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si responsabilii pe probleme internationale ai CNT, Mahmud Jibril si Ali Essaui, care au declarat ca acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. Jibril si Essaui au explicat ca Sarkozy le-a spus ca va prezenta la Bruxelles un „plan global” pentru a „ajuta poporul libian” si a-l „salva de la masacru”. La sfarsitul reuniunii, Nicolas Sarkozy a strans mana oaspetilor sai in fata camerelor de luat vederi, dar a evitat sa faca declaratii. La Berlin, secretarul de stat in Ministerul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, si-a exprimat joi reticenta fata de recunoasterea Consiliului National de Tranzitie, format de opozitia libiana, ca singura autoritate legitima din Libia. „Consider ca situatia este inca prea confuza ca sa putem decide cum sa procedam”, a declarat Werner Hoyer. La randul sau, premierul italian Silvio Berlusconi a declarat ca este de preferat sa se astepte pozitia Uniunii Europene pe tema recunoasterii CNT. Tot joi, ministrul francez al afacerilor externe, Alain Juppe, a afirmat – inainte de inceperea unei reuniuni la Bruxelles – ca Parisul si Berlinul doresc ca europenii sa angajeze dialogul cu „noii responsabili libieni”, reafirmand ca Muammar Gaddafi, „discreditat”, trebuie sa plece. Alaturi de Alain Juppe, ministrul german al afacerilor externe Guido Westerwelle a spus ca „dictatorul” Gaddafi trebuie sa plece. Seful diplomatiei portugheze Luis Amado a afirmat la randul sau ca i-a spus unui emisar al Tripoli, primit miercuri la Lisabona, ca regimul colonelului Muammar Gaddafi este „terminat” in ochii comunitatii internationale.
NATO a inceput supravegherea spatiului aerian
NATO a inceput supravegherea spatiului aerian al Libiei 24 din 24 de ore, in timp ce avioane ale guvernului libian au lansat raiduri asupra pozitiilor rebelilor in cadrul unui efort de infrangere a revoltei impotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Avioanele NATO vor monitoriza spatiul aerian al Libiei pentru a colecta mai multe informatii de pe teren in vederea luarii de decizii, a afirmat joi secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in timp ce ministrii apararii din cadrul Aliantei s-au reunit pentru a analiza optiunile pentru Libia. „Am extins supravegherea deasupra Mediteranei. Monitorizarea de catre avioanele noastre a situatiei ne va furniza o imagine mai buna despre ceea ce se intampla si, desigur, aceasta va ameliora imaginea si este o preconditie pentru evaluarea situatiei cu acuratete”, a precizat Anders Fogh Rasmussen. Avioane NATO trebuie sa intre in spatiul aerian al Libiei pentru a observa situatia, avand in vedere raza radarului. NATO are 17 avioane E-3S, cateva dintre care actioneaza in prezent deasupra Afganistanului. Alianta Nord-Atlantica a decis luni instituirea supravegherii aeriene asupra Libiei.
Rusia, de acord cu sanctiunile ONU
Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un decret privind „Masurile pentru indeplinirea rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU 1970 din 26 februarie 2011”, vizind sanctiuni impotriva Libiei. Decretul interzice livrarea de arme, munitii si echipamente militare statului nord-african. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat la sfirsitul lunii februarie, in unanimitate, o rezolutie prin care impune sanctiuni severe colonelului Muammar Gaddafi, familiei sale si apropiatilor regimului libian. Printre sanctiunile adoptate de cele 15 state membre se numara in special un embargo asupra vinzarii catre Libia de arme si materiale conexe si interdictia de a calatori pe teritoriul tarilor membre pentru 16 persoane, printre care Muammar Gaddafi, sapte fii si fiica sa si persoane puternic legate de regim, cum ar fi seful securitatii personale a lui Gaddafi, ministrul apararii sau directorul serviciului secret al armatei. Prin aceasta rezolutie, membrii Consiliului de Securitate considera ca „atacurile sistematice” actuale impotriva populatiei civile din Libia „pot fi asimilate crimelor impotriva umanitatii”.
Parlamentul European cere recunoasterea CNT din Libia
Deputati europeni solicita Inaltului Reprezentant Catherine Ashton sa initieze recunoasterea Consiliului national de tranzitie. Rezolutia solicita statelor membre sa fie pregatite pentru posibilitatea unei zone cu interdictie de survol pentru a stopa violentele si criza umanitara din Libia. Rezolutia semnata de toate grupurile politice solicita Uniunii Europene recunoasterea Consiliului National interimar drept autoritatea oficiala care reprezinta opozitia libiana. Statele membre ar trebuie „sa fie pregatite pentru o eventuala decizie a CS al ONU privind masuri suplimentare, inclusiv posibilitatea instituirii unei zone de excluziune aeriana pentru preintampina astfel un atac impotriva populatiei civile”, in conformitate cu un mandat al ONU si in coordonare cu Liga Araba si Uniunea Africana, au subliniat deputatii intr-o rezolutie adoptata cu 584 voturi pentru, 18 impotriva si 18 de abtineri. In cadrul dezbaterii, doar grupul GUE/NGL s-a exprimat impotriva acestei idei. Cu scopul de a sprijini reprezentantii societatii libiene si de a le da o anumita credibilitate internationala, deputatii solicita Uniunii sa stabileasca relatii cu reprezentantii Consiliului national de tranzitie si sa inceapa procesul de a le oficializa. Parlamentul European a condamnat cu cea mai mare determinare cazurile sistematice de incalcare a drepturilor omului in Libia de catre regim, solicitand lui Muammar Gaddafi sa renunte la putere.
Asistenta umanitara
Preocupati de criza umanitara alarmanta – se estimeaza ca in jur de 200 000 de persoane au parasit Libia – deputatii europeni solicita statelor membre „sa furnizeze avioane si ambarcatiuni pentru repatrierea sau reamplasarea migrantilor, solicitantilor de azil sau a refugiatilor libieni si sa acorde sprijin financiar, la solicitarea comuna a UNHRC-OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie). La solicitarea deputatilor italieni si maltezi si in ciuda anumitor rezerve initiale exprimate de anumite delegatii nationale, in rezolutie se face referire la principiul solidaritatii in ceea ce priveste responsabilitatea comuna: Comisia trebuie sa asigure ca toate masurile necesare, inclusiv de natura financiara, umana sau tehnica, sunt luate pentru a garanta o reactie adecvata a UE in caz de fluxuri masive de imigranti. Recenta decizie unanima a Adunarii Generale ONU de a suspenda Libia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN HRC), care se reuneste in prezent la Geneva pana la 25 martie, a fost salutata de catre deputati. Condamnand incalcarile grave ale drepturilor omului in aceasta tara, deputatii atrag atentia ca unele dintre acestea ar putea fi considerate chiar crime impotriva umanitatii si solicita „trimiterea unei comisii internationale independente de ancheta in Libia pentru a investiga toate cazurile presupuse de incalcare a dreptului international in materie de drepturile omului”, in rezolutia privind cea de-a 15 sesiune a UN HRC.
Sugestii pentru guvernele Uniunii Europene
La aceste recomandari, se adauga si cateva sugestii guvernelor UE, in contextul viitoarei reuniuni extraordinare a Consiliului. In primul rand este vorba despre inghetarea activelor trebuie sa le includa si pe cele gestionate de Autoritatea Libiana de Investitii, precum si veniturile din vanzarile de gaze naturale si de petrol. De asemenea trebuie sa se asigure restituirea viitoare a activelor inghetate catre poporul libian. In al doilea rand, este vorba despre dezvoltarea unei politici UE de vecinatate mai ambitioase si eficiente, care sa includa printre prioritati sale independenta justitiei, lupta impotriva coruptiei, libertatea presei si respectarea drepturilor fundamentale.
