de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.
Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.
Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.
Războiul termenilor
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.
Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.
În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.
Răspuns coordonat
Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.
În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.
Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.
„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.
de Razvan Iorga | iun. 29, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Președintele rus Vladimir Putin, rostind un discurs la SVR
Conducerea de la Moscova se teme cel mai mult de o intervenție străină pentru răsturnarea actualului regim de putere de la Kremlin. Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, joi, că serviciile secrete străine ar încearcă să influenţeze viaţa politică şi socială a Rusiei şi a aliaţilor săi pentru a destabiliza țara. „În general, activitatea sporită a serviciilor secrete străine împotriva Rusiei şi aliaţilor ei este evidentă”, a declarat Putin cu ocazia unei întâlniri cu ofiţerii serviciilor de informaţii externe (SVR) ale Rusiei, citat de Tass.
El a adăugat serviciile secrete străine ar folosi noi metode pentru a colecta şi a răspândi informaţii, ar efectua atacuri cibernetice şi ar încerca să recruteze agenţi care să le ofere acces la informaţii ce privesc capabilităţile de apărare ale Rusiei. El a adăugat că serviciile de informaţii străine încearcă să influenţeze evoluţiile politice şi sociale din Rusia. Liderul de la Kremlin susţine că spionii serviciilor străine oferă suport grupărilor extremiste şi islamiste care ar încerca să destabilizeze regiunile de la frontiera Rusiei.
„Ştiţi că (serviciile secrete străine) folosesc grupările teroriste şi extremiste ca pe un instrument. Unele dintre aceste grupări primesc asistenţă directă de la agenţiile secrete din unele ţări”, a afirmat Putin. Totuși, acesta s-a declarat mulţumit de activitatea desfăşurată de serviciile de informaţii ruseşti, despre care a spus că oferă garanţia suveranităţii naţionale. „Rusia va creşte capacitatea serviciilor de informaţii, care vor fi aprovizionate cu noi tehnologii, ofiţerii experimentaţi vor fi încurajaţi şi vor fi pregătiţi noi agenţi”, a afirmat Putin.
Raport de confirmare al Pentagonului
Temerile lui Putin privind amestecul serviciilor speciale ale altor țări în Rusia se regăsesc și într-un raport al Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA), serviciul de informaţii al Pentagonului (ministerul Apărării al SUA -n.r.). Documentul precizează că liderii ruși sunt convinși și se tem de faptul că SUA urmăresc schimbarea regimului din Rusia, teamă ce sporeşte tensiunile militare şi diplomatice între cele două ţări. Raportul scoate în evidenţă creşterea temerilor Moscovei în privinţa Statelor Unite.
Potrivit oficialilor de la Pentagon, Rusia ar manifesta o neîncredere profundă în SUA pe motiv că ar urmări să promoveze democraţia în întreaga lume, ceea ce ar reprezenta o campanie a SUA de a impune un singur set de valori întregii lumi. Astfel, Kremlinul ar fi convins că SUA au pus bazele unui plan care ar urmări schimbarea regimului de la Moscova, convingere întărită de evenimentele din Ucraina, unde, potrivit lui Vladimir Putin, SUA ar fi orchestrat revolta populară care a condus la răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici. Reacţia Rusiei a fost de a anexa regiunea Crimeea şi de a susţine separatiştii proruşi din estul Ucrainei.
Erodare de la baza sistemului
Pe lângă aceste temeri, Rusia este îngrijorată și de încercările SUA de a institui un set de norme internaţionale universale ar ameninţa fundaţia actualei puteri de la Kremlin. În timpul celor două mandate ale lui Barack Obama, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat constant, existând neînţelegeri în dosare precum Ucraina sau Siria.
În ceea ce-l priveşte pe actualul lider de la Washington, Donald Trump, relaţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu s-au îmbunătăţit în primele şase luni din mandatul noului preşedinte american. Prim întâlnire a președintelui american Donald Trump și a omologului său rus, Vladimir Putin, va avea loc săptămâna viitore, în Germania, în marja summitului liderilor grupului celor mai mari 20 de economii ale lumii (G20).
de Razvan Iorga | iun. 21, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Ucraina
Președintele american Donald Trump l-a primit, marți, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, într-o vizită simbolică de sprijinire a Ucrainei și a integrității sale teritoriale de către SUA. „Am primit un sprijin puternic din partea SUA, sprijin pentru suveranitate, integritate teritorială și independența a statului nostru, precum și ajutor pentru a continua reformele în Ucraina”, a declarat Poroșenko la o întâlnire cu presă din Washington, relatează Ukrinform.
În particular, cele două părți au discutat liniile de cooperare dintre Ucraina și SUA în sfera tehnico-militară. „Președintele (Trump n.r.) a dat instrucțiuni clare pentru a ne extinde cooperarea”, a mai spus Poroșenko.
„Agenda discuțiilor a fost foarte largă. Sunt pe deplin mulțumit de rezultatele negocierilor noastre și sunt recunoscător președintelui Trump, vicepreședintelui Pence și miniștrilor cu care m-am întâlnit, acolo unde am întâlnit un mare sprijin al statului nostru”, a concluzionat președintele.
Președintele Poroșenko a adăugat că SUA a cofirmat sprijinul privind acordurile de la Misnk de încetare a focului, reiterând necesitatea retragerii Rusiei din estul Ucrainei, cu tot cu soldați și echipamente militare, dincolo de granița Ucrainei cu Rusia.
Noi sancțiuni pentru Rusia
După întâlnirea dintre Trump și Poroșenko, Casa Albă a comunicat, prin secretarul de presă Sean Spicer, că sancțiunile americane împotriva Rusiei vor fi menținute atâta vreme cât Moscova se implică în conflictul din estul Ucrainei.
Trump a afirmat în fața camerelor de televiziune că „s-au făcut multe progrese” în relațiile bilaterale și că a avut cu oaspetele său „discuții foarte, foarte bune”. Nici el, nici purtătorul său de cuvânt nu au menționat însă acordul de pace de la Minsk, din 2015, remarcă Reuters.
Săptămâna trecută, secretarul de stat american Rex Tillerson a afirmat că SUA și-ar putea reconsidera poziția față de acord. Pe de altă parte, marți, înaintea întâlnirii celor doi președinți, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, constând în includerea a încă 38 de persoane și organizații din Rusia pe lista de sancțiuni a Trezoreriei Statelor Unite.
Kremlinul se ferește de comentarii
Rusia nu a acordat prea mult spațiu în presa sa vizitei lui Poroșenko la Moscova, iar oficialii de la Kremlin s-au ferit să comenteze această întâlnire. Solicitat să dea o notă întâlnirii de la Casa Albă, purtătorul de cuvânt al Kremlinui, Dmitri Peskov s-a abținut. “E meseria politologilor ucraineni și a observatorilor americani”, a declarat reprezentantul oficial al Kremlinului. Acesta a adăugat că Moscova ar saluta faptul, dacă, în urma acestor contacte, “Kievul ar recepționa semnalele de respectare a Acordului de la Minsk”.
de Anatol Terzi | iul. 24, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Siria va utiliza armamentul chimic şi neconvenţional doar în caz de „agresiune străină”, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, respingând propunerea Ligii Arabe de a media o plecare „sigură” de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad.
„Nicio armă chimică sau neconvenţională nu va fi utilizată împotriva cetăţenilor noştri. Aceste arme nu vor fi utilizate decât în caz de agresiune străină”, a declarat Jihad Makdessi într-o conferinţă de presă la Damasc. „Acestea nu vor fi niciodată, niciodată utilizate împotriva cetăţenilor, oricare ar fi evoluţia crizei”, a adăugat acesta. „Aceste arme diferite sunt depozitate şi securizate sub spravegherea forţelor armate şi nu vor fi utilizate decât în cazul în care Siria se va confrunta cu o agresiune externă”, a repetat purtătorul de cuvânt. „Generalii vor decide când şi cum vor fi utilizate aceste arme”, a adăugat el.
Casa Albă avertizează
Casa Albă a avertizat Damascul cu privire la arsenalul său chimic, apreciind că membrii regimului lui Bashar al-Assad vor trebui să răspundă dacă nu vor garanta securitatea acestora. Israelul şi-a exprimat îngrijorarea şi a avertizat că nu va „accepta” ca armele chimice să ajungă în mâinile mişcării şiite Hezbollah, din Liban. Damascul a reacţionat la rândul său faţă de propunerea enunţată duminică de Liga Arabă la Dubai, privind negocierea plecării lui Bashar al-Assad şi a familiei sale.
„Ne pare rău că Liga Arabă s-a coborât la acest nivel în raporturile cu un stat membru al acestei instituţii. Această decizie revine poporului sirian care este singurul decident al plecării sale”, a precizat purtătorul de cuvânt. În comunicatul final dat publicităţii în noaptea de duminică spre luni, miniştrii de Externe ai statelor din Liga Arabă i-au cerut lui Assad să „renunţe la putere”, oferindu-i asigurări că Liga Arabă va contribui la a-i asigura lui şi familiei sale o ieşire sigură”. Această iniţiativă este menită să „pună capăt vărsării de sânge”, „să păstreze unitatea Siriei” şi „garanteze o tranziţie paşnică a puterii”, potrivit textului.
Rebelii sirieni trag un semnal de alarmă
Rebelii sirieni au acuzat regimul preşedintelui Bashar al-Assad că a transferat arme chimice către aeroporturile de la frontieră, la o zi după ce Damascul a ameninţat că va folosi aceste arme în caz de „agresiune externă”. „Noi, în cadrul comandamentul comun al Armatei Siriene Libere (ASL) în interior, ştim perfect unde se află aceste arme şi poziţionarea lor”, a declarat marţi ASL într-un comunicat.
„Dezvăluim că Assad a transferat unele dintre aceste arme şi echipamente de amestec de componente chimice către aeroporturile de la frontieră”, continuă textul, fără a preciza care frontieră. „Potrivit informaţiilor noastre, regimul a început de mai multe luni să mute stocurile de arme de distrugere în masă (…) în scopul de a pune presiune asupra regiunii şi a comunităţii internaţionale”, care îi cere fără încetare Damascului să înceteze represiunea, adaugă rebelii.
de Anatol Terzi | ian. 31, 2012 | Alte regiuni, Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite vor sprijini şi de-acum înainte intenţia Georgiei de a deveni membru NATO, a declarat luni jurnaliştilor preşedintele SUA, Barack Obama, relatând despre întrevederea pe care a avut-o la Casa Albă cu liderul georgian, Mihail Saakaşvili.
Declaraţiile lui Obama au fost consacrate perspectivei cooperării comercial-economice dintre Statele Unite şi Georgia, de asemenea, dezvoltării proceselor politice interne din Georgia în direcţia democraţiei şi a economiei pieţei libere. Saakaşvili i-a mulţumit lui Obama pentru invitaţie şi „rolul decisiv” al SUA în privinţa asigurării securităţii şi dezvoltării stabile a Georgiei. De asemenea, Saakaşvili a menţionat că Statele Unite susţin şi „consolidarea potenţialului de autoapărare” al Georgiei, cu toate că Obama nu a făcut asemenea declaraţii.
Întâlnirea Obama-Saakaşvili marchează oficial două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Casa Albă a spus într-un comunicat că preşedinţii au pus în discuţie întărirea parteneriatului strategic între ţările lor prin cooperarea mai strânsă în mai multe domenii: de la educaţie şi turism la securitate. Preşedintele Barack Obama, spune comunicatul, subliniază importanţa cooperării cu Georgia în domeniul apărării inclusiv contribuţia substanţială a Georgiei la operaţiunile de securitate internaţionale în Afganistan”.
Luna trecută, Parlamentul Georgiei a aprobat sporirea, aproape dublarea, numărului de militari georgieni în Afganistan. Cu un contingent de 1700 de oameni pe teren, Georgia devine cel mai mare contribuitor din afara NATO la operaţiunile din Afganistan.
