Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord trebuie să continue să facă eforturi pentru a deveni membră a Uniunii Europene, în pofida unei dispute cu Bulgaria care îi blochează speranţele de aderare, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Cred că acesta este momentul pentru voi să mergeţi mai departe”, a declarat ea în faţa parlamentului de la Skopje.

Blocaj bulgar

Macedonia de Nord aşteaptă din 2008 să înceapă negocierile de aderare pentru a se alătura blocului comunitar. Statul membru UE Bulgaria blochează însă acest proces din cauza unor dispute între cele două ţări privind drepturile minorităţilor etnice, precum şi unor probleme privind limba şi diferenţe în interpretarea istoriei.
Problemele au fost parţial dezamorsate în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE. Franţa a prezentat o nouă propunere pe care Bulgaria o acceptă şi pe care Macedonia de Nord o percepe drept suficient de ameliorată faţă de cererile anterioare pentru a permite convorbirilor să continue.
Von der Leyen a declarat marţi că ar susţine cu entuziasm orice decizie nord-macedoneană de a relansa convorbirile cu Bulgaria, observând că ţara ar aduce „o valoare adăugată reală alianţei”.

Compromis francez

„Deja aţi demonstrat o capacitate vitală de a vă schimba societatea în mai bine. Eforturile voastre de a întări statul de drept, de a lupta împotriva corupţiei sunt lăudabile”, a subliniat şefa executivului comunitar.
Grupurile de opoziţie şi unii critici liberali sunt îngrijoraţi că acest compromis propus de Franţa lasă prea mult loc de manevră Bulgariei pentru a bloca negocierile de aderare.
„Nu există nicio îndoială că limba macedoneană este limba dumneavoastră”, a spus ea, adăugând că discuţiile bilaterale despre interpretarea istoriei nu pot fi folosite drept condiţii pentru începerea negocierilor de aderare.

Share our work
Bulgaria, alegeri parlamentare și prezidențiale pe 14 noiembrie

Bulgaria, alegeri parlamentare și prezidențiale pe 14 noiembrie

Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat

Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat

Preşedintele bulgar Rumen Radev a anunţat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, a informat miercuri preşedinţia de la Sofia.

Radev, care candidează pentru un nou mandat la un scrutin prezidenţial ce va avea loc la aceeaşi dată, va dizolva joi parlamentul şi va numi un nou guvern interimar.

Legislativul trebuie dizolvat după ce trei grupuri parlamentare (‘Există un astfel de popor’, GERB-UDF şi ‘BSP pentru Bulgaria’) nu au reuşit să-şi îndeplinească mandatul de formare a unui cabinet.

Preşedintele este susţinut în candidatura sa de socialişti şi de formaţiunea populistă ‘Există un astfel de popor’ (ITN), condusă de fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-şi prezinte candidaţii.

Sâmbătă, Radev a declarat că organizarea celor două scrutine împreună va economisi timp şi banii contribuabililor. (K.P.)

Share our work
Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Marea Neagră, interese energetice majore

Marea Neagră, interese energetice majore

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea unui depozit de 135 de miliarde de metri cubi în zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră. Ankara dorește să devină exportator net de gaz.

Depozitul de gaze naturale Sakarya a fost descoperit în august 2020 în largul coastei oraşului Eregli. Acesta a fost estimat iniţial la 320 miliarde de metri cubi. Analiştii spuneau atunci că este una dintre cele mai mari descoperiri la nivel global în 2020. Ulterior, în octombrie, președintele turc a anunțat că rezervele de gaze naturale descoperite în largul coastei turceşti din Marea Neagră conţin de fapt cu 85 miliarde de metri cubi mai mult decât se estimase iniţial.

Conflicte potențiale

Obiectivul vizat de Ankara este de a aduce gazul din acel depozit pe piaţa internă începând cu 2023, a declarat atunci preşedintele Erdogan, dar experţii au avertizat că aceasta ar putea dura câţiva ani şi ar necesita investiţii de miliarde de dolari înainte ca producţia să înceapă.

Depozitul Sakarya se află în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti. Depozitul turcesc este în perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei. Acesta se află la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România.

Noua descoperire are potenţialul de a declanşa noi tensiuni geopolitice cu vecinii de la Marea Neagră ai Turciei. Oficialii din Turcia, Bulgaria și România au refuzat să facă declarații pe marginea acestui potențial.

După ce Erdogan a anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze, flota militară turcă și-a intensificat operațiunile.

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Obiective ambițioase

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins semnificativ operaţiunile de explorare energetică. Au fost vizate Marea Neagră şi apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative. Aceasta va permite Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.

Recent Erdogan a mai anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze în Estul Mediteranei.

Ankara, care se confruntă cu o lipsă de rezerve proprii de energie, este nevoită să recurgă la import pentru a-şi acoperi cea mai mare parte a necesarului intern, fiind unul din cei mai mari cumpărători de gaze naturale ruseşti. Pe lângă Marea Neagră, Turcia explorează hidrocarburi şi în Mediterana de Est, zonă unde este blocată într-o dispută cu Grecia și Cipru privind frontiera maritimă.

Recent Ankara a relansat discuțiile cu Republica Arabă Egipt pentru reformarea raportului de forțe din Mediterana. (Mihai Isac)

Share our work
CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest  spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.

”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”

Spațiu incomplet

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.

”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”

Sprijin puternic

„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.

De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Strategie Schengen

„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.

Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

Planuri de amploare

Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)

Share our work
Skopje, noi speranțe pentru integrarea în UE

Bulgaria sabotează istoric Macedonia de Nord

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că nu acceptă implicarea istoricilor UE în activitatea comisiei mixte bulgaro-nord-macedonene. ”Nu avem nevoie de mediatori”, a spus şeful statului bulgar, citat de novinite.com.

”Nimeni nu ne cunoaşte istoria mai bine decât noi”, a subliniat Radev, referindu-se la o discuţie avută cu omologul său nord-macedonean, Stevo Pendarovski.

„Depinde de noi să avem un dialog constructiv deschis, bazat pe documente istorice, pe surse originale”, a adăugat el. Oficialul bulgar a precizat că paşii pe care cele două ţări vecine trebuie să îi facă nu trec prin alte capitale europene.

Șarjă bulgară

În opinia sa, este nevoie de o soluţie durabilă şi ireversibilă la problemele existente între Bulgaria şi Macedonia de Nord.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus.

Guvernul de la Skopje a apreciat că poziţia Bulgariei contravine Tratatului de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare. Acesta a fost încheiat de cele două ţări în august 2017.

Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Declarația președintelui Radev conform căreia nu acceptă implicarea istoricilor UE este susținută de majoritatea clasei politice de la Sofia.

Tratatul semnat în 2017 de Sofia şi Skopje prevede crearea unei comisii alcătuite în principal din istorici pentru a soluţiona aceste diferende, dar activitatea comisiei a fost suspendată la cererea Macedoniei de Nord înaintea legislativelor din iulie 2020. (Mihai Isac)

Share our work