O investigație a Microsoft și Citizen Lab dezvăluie că aplicația de hacking QuaDream a fost folosită pentru a monitoriza jurnaliști, politicieni și activiști din cel puțin patru țări ale Uniunii Europene, relatează El Periodico.
Cel puțin 10 țări din întreaga lume au folosit un nou program de calculator pentru a spiona jurnaliști, politicieni din opoziție și activiști umanitari. O investigație comună a Microsoft și Citizen Lab a scos la iveală funcționarea acestei aplicații creată de QuaDream, o companie israeliană.
Ancheta Microsoft notează că această companie de mercenari cibernetici își vinde platforma de spionaj, cunoscută sub numele de REIGN, guvernelor pentru a fi folosită în scopul de a asigura aplicarea legii. Au fost localizate și servere care operează din Bulgaria, Emiratele Arabe Unite, Ghana, Ungaria, Israel, Mexic, Cehia, România, Singapore și Uzbekistan. Informațiile jurnalistice indică faptul că QuaDream și-a oferit serviciile și autorităților din Maroc şi Indonezia.
Această listă de țări îi îngrijorează pe anchetatori, deoarece aceștia au documentat că unele dintre ele au folosit alte instrumente de spionaj pentru a încălca drepturile omului. Acesta este cazul în Mexic, Emiratele Arabe Unite și Ungaria, toate fiind implicate în persecuția jurnaliștilor critici, politicienilor dizidenți și activiștilor. Deși nu știu dacă guvernul israelian folosește acest instrument, ei amintesc că au folosit deja altele împotriva palestinienilor.
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria (foto: Administrația Prezidențială)
Preşedintele român Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria, pe fondul intensificării demersurilor pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen. Liderul de la București a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului.
Parteneriat strategic
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la București, Declaraţia de Parteneriat Strategic prevede intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, îmbunătăţirea conectivităţii şi a infrastructurii dintre cele două ţări, promovarea proiectelor dedicate dezvoltării regiunii Dunării, asigurarea securităţii energetice, promovarea energiei verzi.
De asemenea, documentul se referă la cooperarea în domeniul afacerilor europene, precum şi la colaborarea întărită în domeniile apărării şi securităţii, în contextul dificultăţilor numeroase provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a asigura susţinerea în continuare a Kievului, întărirea Flancului estic al NATO şi restabilirea unui climat de securitate în regiunea Mării Negre.
Obiectiv Schengen
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România şi Bulgaria vor continua activ demersurile pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare a celor două ţări la spaţiul Schengen, punctând că cele două state sunt pregătite.
„În planul agendei europene, am abordat, bineînţeles, obiectivul comun al ţărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spaţiul Schengen. Am convenit să continuăm activ demersurile pentru a asigura adoptarea, în acest an, a Deciziei de aderare pentru cele două ţări. România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare – am dovedit-o prin acţiunile noastre – şi acţionează responsabil cele două state pentru protejarea spaţiului Schengen. (…) Statele noastre, România şi Bulgaria, sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen. Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ului Schengen”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu omologul bulgar, Rumen Radev, citat de mass-media.
El a subliniat că, chiar dacă extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe, România şi Bulgaria şi-au exprimat disponibilitatea de a fi parte a soluţiilor pentru gestionarea acestei provocări.
„Recunoaştem problemele cu care se confruntă unele dintre statele membre, dar rezolvarea acestora se face în mod constructiv şi prin dialog deschis, ca parte a abordării europene. Măsurile adoptate la ultimul Consiliu European sunt paşi importanţi în această direcţie”, a afirmat şeful statului.
Migrația ilegală
Liderul de la București a precizat că „migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care ilegal intră în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale, în concluzie, are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune, să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm”.
„Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni. Am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. (…) Noi vom face tot ce putem, şi putem, să îngrădim migraţia ilegală, pentru a venit astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, avem pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, a mai spus Iohannis, citat de mass-media.
Tandem bulgar
Liderul de la Sofia a menționat că, împreună cu omologul său român, au decis să își intensifice eforturile pentru aderarea cât mai rapidă a celor două state la Schengen.
„Considerăm că această barieră nejustificată care a fost pusă în faţa ţărilor noastre nu trebuie să fie folosită pentru rezolvarea unor probleme interne sau a altor probleme din interiorul UE. Cel mai rapid, dacă se ridică această barieră pentru care noi vom lucra împreună, va da un mare aport şi va răspunde cetăţenilor noştri despre drepturile egale cu UE”, a spus Rumen Radev.
Preşedintele bulgar a subliniat că România şi Bulgaria demonstrează că luptă împotriva fluxului de migranţi. „Noi suntem graniţele Uniunii Europene şi observăm că fluxul s-a redus. Noi am luat măsuri pentru o securitate la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, ceea ce nu s-a făcut ani la rând în Bulgaria acum se face şi se face foarte intens şi cu foarte mare succes. Chiar în interiorul ţării au fost depistaţi migranţi care au fost reţinuţi. Acestea sunt dovezi clare că noi luptăm activ cu migraţia ilegală şi nu doar”, a spus Rumen Radev.
El a precizat că propune UE crearea în Bulgaria a unui task force cu reprezentanţi ai serviciilor sociale din toate ţările care sunt influenţate de tranzitul balcanic pentru organizarea de acţiuni comune. „Nu doar noi să ne chinuim să prindem migranţi, dar trebuie să acoperim şi partea financiară cu capturarea acestora, fiindcă sunt nişte fonduri foarte mari”, a afirmat preşedintele bulgar.
NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre
Conectivitate pe axa Sofia-București
România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate, a declarat la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis, care a subliniat că, prin Parteneriatul strategic semnat de cele două ţări, proiectele de infrastructură de transport, navigabilitate pe Dunăre şi în domeniul energiei vor avansa.
„Indiscutabil, România şi Bulgaria au nevoie de mai multă conectivitate. Din discuţiile noastre, a rezultat dorinţa comună de a utiliza noul cadru partenerial pentru avansarea şi finalizarea unor proiecte majore în domeniul conectivităţii, în special în materie de infrastructură de transport şi navigabilitate pe Dunăre şi, respectiv, energie. În context, am subliniat importanţa continuării dialogului dintre autorităţile noastre în vederea avansării mai rapide în implementarea proiectului european FAST DANUBE, având în vedere rolul pe care asigurarea navigabilităţii pe Dunăre îl are pentru ambele ţări şi efectele pozitive multiplicate pe care le poate genera, dar şi al proiectelor de infrastructură”, a afirmat şeful statului, aflat în vizită oficială în Bulgaria, după întrevederea cu omologul său, Rumen Radev.
El a precizat că a convenit cu Radev ca România şi Bulgaria să urmărească cu prioritate acele domenii care corespund intereselor lor strategice, pentru a-şi asigura rezilienţa, dezvoltarea economică şi securitatea.
Iohannis a evidenţiat schimburile comerciale consistente cu Bulgaria, arătând că în primele zece luni ale anului trecut acestea au înregistrat aproximativ 10 miliarde de euro.
„Vom acţiona împreună pentru o mai bună valorificare a potenţialului de cooperare economică şi sectorială, precum şi pentru diversificarea cooperării în sectoare precum dezvoltarea regională şi digitalizarea”, a adăugat preşedintele.
Potrivit acestuia, românii din Bulgaria şi bulgarii din România sunt o punte între societăţile celor două ţări. „În acest sens, suntem interesaţi să continuăm dialogul în privinţa asigurării depline a condiţiilor pentru exprimarea identităţii lor culturale, lingvistice şi religioase”, a transmis Klaus Iohannis.
Colaborare diplomatică
Discuţiile dintre cei doi lideri au vizat şi politica de extindere a Uniunii Europene. „Am reiterat sprijinul României pentru avansarea extinderii Uniunii atât în privinţa Balcanilor de Vest, cât şi în privinţa partenerilor noştri estici. Am evidenţiat, în mod deosebit, sprijinul pe care România l-a acordat şi va continua să îl acorde pentru avansarea parcursului european al Republicii Moldova şi al Ucrainei. De asemenea, vreau să subliniez importanţa susţinerii ferme de către Uniunea Europeană şi partenerii noştri a stabilităţii şi a rezilienţei Republicii Moldova în faţa provocărilor securitare cu care se confruntă. Contăm şi pe sprijinul Bulgariei în acest sens”, a completat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a accentuat importanţa coordonării în plan european în ceea ce priveşte provocările de pe piaţa energiei, în special referitor la securitatea aprovizionării şi consolidarea independenţei energetice.
„Am agreat să intensificăm cooperarea noastră bilaterală în vederea identificării de noi oportunităţi în contextul tranziţiei energetice, cu accent pe domeniul energiei verzi”, a menţionat Iohannis.
NATO, reuniune la Vilnius
Summit crucial
Discuţiile au vizat şi agresiunea rusă împotriva Ucrainei. „România este hotărâtă să continue sprijinul multidimensional substanţial şi complex pe care îl acordă Ucrainei şi care va continua atât timp cât va fi nevoie”, a declarat preşedintele Iohannis.
El a subliniat că, în contextul evoluţiilor actuale de securitate, Bulgaria este un aliat-cheie al României în NATO şi un partener esenţial la Marea Neagră. „Am discutat cu domnul preşedinte Radev despre intensificarea cooperării bilaterale în domeniul securităţii”, a adăugat şeful statului român.
„În luna iulie ne vom întâlni la Vilnius pentru a evalua implementarea deciziilor adoptate la Madrid privind postura aliată şi pentru a agrea măsuri suplimentare relevante care să întărească securitatea aliată şi mai ales a aliaţilor de pe Flancul Estic, cu accent pe Marea Neagră. Am convenit astăzi cu preşedintele Radev că trebuie să lucrăm mai mult şi mai bine împreună în scopul menţinerii securităţii şi a stabilităţii la Marea Neagră, care este de interes strategic pentru întreaga alianţă”, a completat preşedintele Iohannis, conform mass-media.
Marea Neagră reprezintă pentru Sofia un șir de posibilități economice și geopolitice nefructificate, în pofida celor aproape 400 de kilometri de coastă și a unei zone economice exclusive, promițătoare din punct de vedere al resurselor energetice.
Bulgaria nu a implementat niciodată în istorie o politică dedicată regiunii pontice și nici nu a încercat să joace un rol, activ în bazinul Mării Negre în calitate de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Pași timizi
Tradiția politică bulgară nu a legat niciodată existența statului de accesul la Marea Neagră, iar dominația politico-militară a întregului bazin pontic de către Uniunea Sovietică, urmată de dominația Federației Ruse nu a provocat îngrijorare la Sofia, datorită relațiilor privilegiate dintre cele două state.
Prezența unei Turcii aliate puternice, cu o flotă militară importantă, a limitat posibilitățile de afirmare a unor posibile ambiții bulgare la Marea Neagră. Intrarea în NATO a fost percepută de Sofia și ca o modalitate de a limita implementarea unor proiecte de dezvoltare a marinei militare, pe fondul crizelor economice și politice care au afectat periodic țara. Apartenența la NATO a dus la dispariția aproape completă a grijilor pentru securitatea maritimă, pasată aliaților cu tradiții navale militare.
Elita politică bulgară a tratat cu indiferență transformarea bazinului pontic în regiunea cea mai afectată de tensiunile dintre Kremlin și NATO, pe fondul conflictelor active ori înghețate din Georgia, Ucraina, Republica Moldova, Armenia și Azerbaidjan. Această strategie a tensiunii este folosită de Federația Rusă pentru a menține controlul asupra regiunii și a forța statele occidentale să facă față la un război hibrid pe mai multe fronturi.
Axa Sofia-Ankara-Moscova
În ultimii ani, sub presiunea realităților geopolitice și la inițiativa aliaților din NATO, Sofia a demarat, cu pași timizi, revitalizarea infrastructurii sale navale. Rolul bulgar în strategia NATO din bazinul pontic este accentuat și de cele două mari porturi, Varna și Burgas, care oferă posibilități de găzduire pe termen lung a unor nave din alte state NATO.
Tradițional, Moscova încearcă să își mențină controlul geopolitic asupra „străinătății apropiate” din bazinul pontic prin aplicarea unor presiuni economice și politice sistematice, dar și prin folosirea amenințărilor directe ori indirecte.
La rândul său, proiectul turc urmărește câștigarea influenței în comunitățile musulmane turce din regiunea balcanică, prin folosirea mijloacelor soft-power. Bulgaria este un bun exemplu de funcționare a acestui sistem, Ankara controlând de facto formațiunile politice sprijinite de populația turcă și pomacă (etnici bulgari musulmani).
Flotă militară NATO în Marea Neagră?
Bulgaria dispune de capacități navale limitate, 4 fregate și 3 corvete fiind principalele nave ale flotei militare, fiind necesare investiții majore în acest sens. Burgas și Varna oferă posibilitatea organizării unor baze navale importante pentru NATO.
Convenția de la Montreux oferă Turciei posibilitatea de a controla accesul navelor în Marea Neagră și asigură de facto dominația Flotei Militare Ruse a Mării Negre. NATO are capacitatea de a desfășura și staționa pe termen lung nave militare din state NATO cu tradiții militare navale, deziderat reliefat și de ultimele evoluții de pe frontul din Ucraina.
O lungă perioadă de timp, elita politică de la Sofia s-a opus vehement înființări unor structuri navale militare NATO în bazinul pontic, poziție susținută tacit de Turcia, care nu dorește să împartă rolul pe care îl are cu alte state NATO.
Blocada navală rusească aplicată porturilor din Ucraina și alte pericole derivate la adresa liberei navigații au obligat factorii de decizie bulgari să reanalizeze opoziția lor.
Inițiative precum Black Sea Naval Cooperation Group, la care au participat Turcia, România, Bulgaria, alături de statele non-NATO Rusia, Ucraina și Georgia, arată că o inițiativă din partea NATO, care să ducă la înființarea unui grup naval NATO permanent, care să dispună de capacită extinse de acțiune, este posibilă.
Această inițiativă ar avea nevoie de investiții majore, pe care bugetele Bulgariei ori României nu le pot suporta singure, dar cu asistență din partea aliaților acest fapt este posibil.
Acest grup poate acționa sub steagul statelor NATO din acest bazin, pentru a evita complicațiile juridice provocate de Convenția de la Montreux, din interbelicul 1936, document depășit de necesitățile geopolitice actuale.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Turism, comerț și investiții rusești
Interesele tradiționale și politica regională a Sofiei este limitată, cu prioritate, la turism, comerț și energie, zone economice unde s-au făcut investiții majore, fiind surse importante de venit pentru economia bulgară
Nici măcar invazia rusă din Georgia din 2008 ori anexarea Crimeei în 2014 nu au convins Sofia de necesitatea unei strategii diferite de Federația Rusă, care a rămas unul dintre cei mai importanți parteneri economici și actori geopolitici în Bulgaria. Ofensiva majoră rusă din 2022 pare a schimba optica clasei politice de la Sofia, dar instabilitatea politică și alegerile parlamentare repetate fac imposibilă stabilirea unei strategii ample de diminuare a acestei influențe.
Războiul din Ucraina a dus la scăderea semnificativă a numărului de turiști ruși care au vizitat Bulgaria, dar și a investițiilor rusești în domeniul imobiliar, mai ales în zona de coastă. Reorientarea spre alte piețe este un proces de durată, fiind greu de estimat perioada de timp în care actorii economici din Bulgaria vor reuși să își revină.
Zona strategică ocupată de Bulgaria pe rutele de transport maritime și terestre nu este încă exploatată pe deplin de Sofia, foarte multe proiecte viabile cazând victime corupției instituționale caracteristică statului balcanic.
Potențialul porturilor Varna și Burgas, dar și al porturilor situate pe segmentul bulgar al Dunării nasc o concurență nesănătoasă între România și Bulgaria. Elitele de la Sofia și București pășesc timid în procesul de implementare a unor strategii economice comune, care ar putea favoriza dezvoltarea regiunii.
Ambiții energetice
Tradițional, interesele economice bulgare eclipsează considerațiile politice și cele de securitate în relațiile cu actorii importanți din această zonă. Deși este membru UE și NATO, Sofia sacrifică frecvent principii politice importante pentru a accesa resursele și piețele energetice, putând intra uneori în conflict cu politica comună a blocului comunitar din acest domeniu.
Bulgaria a fost dependentă foarte mult timp de Federația Rusă, atât în ceea ce privește resursele energetice tradiționale, cât și în problema energiei nucleare. Invazia militară rusă a forțat Sofia să se reorienteze rapid, liderii de la Sofia vizitând Azerbaidjanul și alte state care dispun de resurse energetice, pentru a crea condițiile unor contracte avantajoase.
Recent, Sofia și Atena au anunțat că analizează posibilitatea construirii unui oleoduct din Grecia până în Bulgaria. Conducta de petrol Alexandroupolis-Burgas este considerată strategică, oferind oportunitate de aprovizionare cu petrol non-rusesc a rafinăriei din Burgas, cea mai mare din zona Balcanilor. Conducta bulgaro-elenă este propusă și ca o alternativă pentru evitarea așteptărilor lungi și a riscului ca petrolierele să nu mai poată traversa strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Totodată, Bulgaria cultivă relații speciale cu Turcia, încercând să participe la proiectele energetice majore, precum Coridorul Sudic de Gaze, încercând să devină un jucător regional important.
Bulgaria are o zonă economică exclusivă, vecină cu cea a României și Turciei, dar până în acest moment nu au fost anunțate descoperiri menite să atragă investiții majore din partea unor investitori, în pofida unor anunțuri triumfătoare cu iz electoral. Experții au recomandat o colaborare între statele riverane pentru exploatarea în comun a anumitor regiuni aflate la linia de demarcație dintre zonele economice exclusive, fără însă a avea efectul dorit.
Sofia a aprobat recent o viziune strategică pentru dezvoltarea sectorului de energie electrică al țării în perioada 2023-2053, care să permită Bulgariei să rămână lider în producția și exportul de energie electrică în regiune. Partea bulgară ar dori să construiască patru noi reactoare nucleare, două la Kozlodui și alte două la Belene, lângă granița României.
Prin această strategie, estimată la aproximativ 50 de miliarde de euro, se dorește reducerea semnificativă a dependenței Bulgariei de importurile de gaze naturale. Însă, instabilitatea politică cronică și influența rusă fac greu de atins orice obiectiv menit să asigure independența energetică pe termen lung a Bulgariei, dependentă de evoluțiile politice din Caucaz și alte regiuni bogate în resurse energetice.
Oficiali bulgari negociază la Istanbul încheierea unui acord privind accesul pe termen lung la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, relatează mass-media regională.
După decizia Rusiei ca gazele să fie achitate în ruble, Gazprom a tăiat în aprilie livrările care alcătuiau 95 la sută din totalul de importuri bulgare.
Bulgaria preconizează să acopere o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024 şi o treime din livrările din Azerbaidjan.
Din echipa de negociatori fac parte şefii companiei de stat Bulgargaz şi ai operatorului de transport a gazelor Bulgartransgaz, în condiţiile în care Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, va întreprinde curând o vizită oficială în Republica Moldova, susțin sursele Deschide.md
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, va întreprinde curând o vizită oficială în Republica Moldova, susțin sursele Deschide.md, citate de Karadeniz-Press. De menționat că aceasta este prima vizită a liderului de la Sofia în R.Moldova în calitate de președinte.
Radev ar urma să aibă o întrevedere cu președintele R.Moldova, Maia Sandu. Ulterior, cei doi șefi de stat ar urma să întreprindă și o vizită în raionul Taraclia. Printre problemele ce vor fi discutate se află statutul Universității de Stat din Taraclia și al raionului cu același nume, populat majoritar de bulgari.
Contactată de reporterii Deschide.MD, Sorina Ștefârță, consilierul pentru comunicare publică, purtătorul de cuvânt al Președintelui R.Moldova a declarat că nu poate, la moment, să confirme informația respectivă, precizând doar că au negocieri cu privire la vizita lui Rumen Radev la Chișinău. Presa din Bulgaria nu a confirmat până în acest moment vizita liderului de la Sofia.
