de Vitalie Goncearov | feb. 16, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Controversatul europarlamentar italian, Mario Borghezio, lanseaza noi initiative impotriva imigrantilor
Partidul italian Liga Nordului, considerat de extrema-dreapta, va lansa un site în care va denunţa „fapte şi comportamente reliefante ale imigranţilor extracomunitari”, după exemplul celui creat de formaţiunea de extremă-dreapta olandeză PVV, a anunţat marţi europarlamentarul Mario Borghezio. Controversatul politician italian a fost suspendat anul trecut pentru trei luni din propriul partid datorita sprijinului acordat teroristului norvegian Andres Breivik.
Conform mass-media din peninsula, la proiect iau parte şi membrii ai organizaţiei „Voluntarii Verzi”, precum şi consilierul local din Milano Max Bastoni. Potrivit lui Bastoni şi Borghezio, site-ul va fi „un spaţiu al libertăţii deschis pentru colaborarea tuturor, inclusiv, în mod clar, membri ai forţelor de ordine, cărora le va fi garantat anonimatul”. „În urma exemplului pozitiv dat deja în Olanda de Geert Wilders, şi la noi, în Padania, este absolut indispensabil un site care să le dea posibilitatea tuturor cetăţenilor să semnaleze comportamente reliefante inerente ale imigranţilor extracomunitari”, au adăugat ei. „Prea multe situaţii negative sau, cel puţin, de condamnat rămân, din diverse motive, necunoscute şi nedenunţate oficial, fie autorităţilor competente, fie chiar opiniei publice, pentru că sunt filtrate de mass media, supusă dictaturii corectitudinii politice”, au explicat promotorii iniţiativei patronate de „Voluntarii Verzi”.
Razboi sfant pe internet
„Ne aşteptăm,în urma acestei iniţiative, la un val de semnalări din oraşe, regiuni, zone şi cartiere de pe teritoriul nostru, în care este majoră şi periculoasă prezenţa unei imigraţii ilegale. Majoritatea tăcută a celor care până acum nu au putut avea o voce pentru a denunţa faptele, comportamentele şi problemele sociale şi economice, într-un cuvânt faţa negativă a unui anumit tip de imigraţie, va avea, în sfârşit, un spaţiu pentru a se exprima şi, de ce nu, unde să poată scăpa de sub controlul cenzurii care vizează implacabil opiniile neplăcute ale culturii dominante”, a subliniat Borghezio.
Site-ul controversat, lansat anterior de partidul antiimigraţie PVV condus de Geert Wilders, le cere oamenilor să reclame problemele cauzate de cetăţenii din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte criminalitatea, alcoolismul, drogurile, depozitarea gunoiului şi prostituţia. „Aveţi probleme cu oamenii din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba din cauza unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, proclamă website-ul. Pagina web este ilustrată cu titluri din ziare precum „N-ar fi mai bine dacă v-aţi întoarce?” sau „Est-europenii generează tot mai multă criminalitate”.
Reactii tarzii
Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, a reacţionat, vineri seara, în chestiunea site-ului PVV, spunând că reprezintă un „apel deschis la intoleranţă”. Site-ul lansat de PVV „este complet împotriva principiilor europene”, a arătat comisarul Reding într-un comunicat. „În Europa, noi sprijinim liberatatea. Susţinem ideea unui continent deschis, unde cetăţenii pot merge, munci şi studia unde doresc ei.(…) Ne rezolvăm problemele dovedind mai multă solidaritate, nu denunţându-ne concetăţenii”, a declarat ea.
După popularii europeni, liberalii europeni au condamnat şi ei, marţi, iniţiativa partidului olandez de extremă-dreapta PVV de lansare a acestui site. Guy Verhofstadt, preşedintelui grupului ALDE din Parlamentul European, şi liderii delegaţiilor partidelor olandeze VVD şi D66 au dat publicităţii o declaraţie comună în acest sens. Cu toate acestea, premierul olandez, Mark Rutte, a refuzat luni să comenteze lansarea site-ului, spunând că nu are nicio legătură cu guvernul. Totuşi, presiunea politică, inclusiv internă, se intensifică asupra premierului, pentru a se distanţa de site.
Protest diplomatic
Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective.
Conform agenţiei poloneze de presă PAP, scrisoarea face apel la liderii formaţiunilor politice din Olanda să se distanţeze de această ‘iniţiativă regretabilă’. Premierul polonez Donald Tusk este la curent cu acest caz, dar a precizat că opţiunile de proteste sunt limitate deoarece site-ul este iniţiativa unui politician, şi nu a guvernului, transmite Agerpres. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Premierul olandez, Mark Rutte, a refuzat luni seară să-şi exprime o poziţie în legătură cu iniţiativa partidului PVV. ‘Nu ne vom exprima o poziţie, este vorba despre site-ul unui partid, nu site-ul guvernului’, a afirmat primul ministru olandez în faţa ziariştilor, cu ocazia unei deplasări în teritoriu.
Geert Wilders ameninta coeziunea UE si NATO
„Europa riscă să ajungă la saturaţie”, a declarat Geert Wilders, în reacţie la comunicatul lui Reding. „Am înregistrat peste 32.000 de plângeri. Site-ul e un succes”, a mai afirmat acesta. PVV susţine cabinetul minoritar din Olanda pentru impunerea iniţiativelor economice, în schimbul unor legi mai dure privind imigraţia.
Reamintim ca recent Partidul Libertăţii din Olanda, formaţiune parlamentara de extremă dreaptă condusă de Geert Wilders, a cerut excluderea imediată a Bulgariei şi României din Uniunea Europeană. În timpul unei sesiuni plenare a Camerei Reprezentanţilor din Olanda, deputatul acestei formaţiuni, Ino van den Besselaar, s-a pronunţat în ceea ce priveşte poziţia guvernului privind libera circulaţie a lucrătorilor. El a subliniat că Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul 2007, în condiţiile în care nu au îndeplinit integral toate criteriile de aderare.
Besselaar a subliniat că, dacă ar depinde de Partidul Libertăţii, Bulgaria şi România ar fi excluse fară întârziere, însă pentru asta nu există o majoritate în Parlamentul olandez. Deputatul a adăugat că România şi Bulgaria nu şi-au rezolvat problemele legate de crima organizată şi de corupţia din cele două ţări.
Turcia, exclusă din NATO
Totodata, Partidul Libertăţii (PVV) a cerut anterior ministerelor de Externe şi al Apărării din Guvernul de la Haga să ia în cosiderare posibilitatea excluderii Turciei din Alianţa Nord-Atlantică, pe motiv că Ankara şi-a abandonat aliaţii, relateaza ziarul israelian Jerusalem Post, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Geert Wilders, preşedintele PVV, a treia formaţiune din Olanda, care susţine în parlament cabinetul minoritar de la Haga, şi adjunctul său, Wim Kortenoeven, au acuzat Turcia că şi-a părăsit aliaţii: Israelul, la începutul acestui an, şi recent, Franţa. Kortenoeven, un renumit specialist în Orientul Mijlociu şi autor al mai multor cărţi pe această temă, a explicat că, din moment ce Turcia şi-a abandonat aliaţii, ar fi o greşeală fatală ca armata turcă să joace un rol crucial în noul sistem de apărare antirachetă al NATO. La randul sau, seful departamentului pentru probleme militare al partidului, deputatul Marcial Hernandez, a pus, de asemenea, sub semnul întrebării încrederea pe care o prezintă Turcia ca stat membru NATO.
Reamintim ca Republica Turcia şi-a suspendat relaţiile cu Israelul în urma raidului desfăşurat de armata israeliană asupra unui convoi umanitar format din nave turceşti care se îndrepta spre Fâşia Gaza. Recent, guvernul de la Ankara a decis să suspende toate contactele oficiale şi relaţiile militare cu Franţa după ce Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului de la Paris, a decis că negarea genocidului armean devine infracţiune.
de Vitalie Goncearov | feb. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza
Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% „din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.
Securitate crescuta
Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
„Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. „Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.
Piraterie cu repetitie
Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile de la Sofia au decis ca ziua de miercuri să fie declarată zi de doliu naţional în Bulgaria în memoria victimelor inundaţiilor din sudul ţării.
KARADENIZ PRESS aminteşte că opt bulgari au murit la începutul săptămânii, alţi doi fiind daţi dispăruţi, în urma ruperii barajului unui lac de acumulare de lângă satul Biser. De asemenea, scrie presa de la sud de Dunărae, au fost inundate zeci de gospodării din localităţi aflate în judeţele Haskovo, Kârdjali şi Stara Zagora. Este închis în continuare punctul de trecere a frontierei Kapitan Andreevo, la graniţa cu Turcia.
Din declaraţiile autorităţilor, situaţia s-ar putea agrava. În acest sens, comisarul european bulgar pentru cooperare internaţională, ajutor umanitar şi reacţia în situaţii de criză, Kristalina Gheorghieva, consideră că ce e mai rău de abia urmează. Merită menţionat că oficilaul european a făcut declaraţia după ce a vizitat marţi zonele afectate. Gheorghieva a avertizat că se aşteaptă două săptămâni de ninsori abundente şi ger, după care vremea se va încălzi brusc, iar zăpada se va topi repede şi este posibil să fie noi inundaţii.
După inundaţii, Apocalipsa îngheţată
În opinia Kristalinei Gheorghieva, Bulgaria ar putea beneficia de ajutor prin fondul european de coeziune, iar, în cazul în care daunele depăşesc 0,6% din PIB-ul ţării, ar putea să aibă acces şi la fondul de solidaritate care distribuie circa un miliard de euro pe an. Kristalina Gheorghieva a amintit însă că, de la începutul anului, nouă ţări europene au trecut prin dezastre naturale, 370 de europeni şi-au pierdut viaţa din cauza gerului, cele mai afectate ţări fiind Ucraina şi România.
Rămâne gravă şi situaţia din nord-estul ţării. Toate arterele rutiere din judeţele Ruse, Silistra şi Razgrad sunt închise pentru a două zi consecutiv. Singurele drumuri deschise în judeţul Şumen, unde a fost declarată stare de urgenţă, sunt autostrada spre Varna şi drumul spre Karnobat şi Burgas. Prefectul oraşului Ruse Plamen Stoilov a declarat că vântul extrem de puternic face ca deszăpezirea să fie imposibilă.
Majoritatea drumurilor din restul Bulgariei sunt practicabile în condiţii grele de iarnă. Este interzis în continuare traficul camioanelor de peste 10 tone în întreaga ţară. Podul între Ruse şi Giurgiu este închis. Ministerul bulgar de Interne informează că este deschis încă punctul de trecere a frontierei Vidin-Calafat. Din cauza îngheţării Dunării, circulaţia feribotului ar putea fi însă suspendată în următoarele ore, precizează ministerul.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Știri, Uncategorized @ro
SUA îl vor trimite în Bulgaria pe Richard Morningstar, trimisul special american pentru Eurasia în domeniul energetic, pentru discuţii detaliate cu autorităţile bulgare privind exploatarea gazelor de şist, a anunţat duminică secretarul de stat american, Hillary Clinton.
Experţii care îl vor însoţi pe Morningstar vor prezenta bulgarilor cele mai avansate tehnologii de exploatare a zăcămintelor de gaze. Hillary Clinton a efectuat duminică o vizită de lucru de câteva ore la Sofia, printre subiectele discutate cu autorităţile bulgare aflându-se şi colaborarea în domeniul militar, situaţia din Orientul Mijlociu, progresele realizate de Bulgaria în domeniile justiţie şi drepturile minorităţii rome.
În cadrul unei conferinţe de presă comune cu secretarul de stat american, premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că ţara sa va menţine moratoriul asupra exploatării gazelor de şist, transmite Agerpres. „Am subliniat că protecţia mediului şi menţinerea naturii noastre într-o stare bună pentru generaţiile următoare se află pe primul loc. De aceea, şi moratoriul impus asupra exploatării gazelor de şist va rămâne până când societatea nu va fi convinsă că această tehnologie este sigură şi nu pune în pericol mediul”, a afirmat Borisov.
Premierul bulgar a mai afirmat că abordarea sa este aceeaşi, indiferent dacă este vorba de exploatarea gazelor de şist sau de energia nucleară. Dacă aş fi fost convins că proiectul pentru construirea unei centrale nucleare la Belene este unul sigur, rentabil din punctul de vedere economic, şi că centrala nu va fi închisă peste 10 ani, aşa cum s-a întâmplat cu patru reactoare de la Kozlodui, aş fi semnat chiar astăzi pentru continuarea lucrărilor de construcţie, a spus Borisov. El a explicat în acest fel de ce proiectul este îngheţat de mai bine de doi ani şi jumătate.
La Sofia, Hillary Clinton a îndemnat la limitarea dependenţei Bulgariei de Rusia în domeniul energetic, în timp ce, la Moscova, ministrul Traikov se va întâlni cu Serghei Şmatko, ministrul rus al energiei. Cei doi vor discuta marile proiecte comune în acest domeni, cum ar fi centrala nucleară de la Belene şi gazoductul South Stream.
de Razvan Iorga | feb. 5, 2012 | Balcani, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bazele americano-bulgare din Bulgaria nu vor fi folosite pentru un eventual atac american asupra Iranului, a declarat ministrul de externe de la Sofia, Nikolai Mladenov. El a facut declaratia inainte de sosirea secretarului de stat Hillary Clinton la Sofia. Ea va discuta cu oficialii bulgari despre chestiuni de securitate, inclusiv despre situatia din Iran si Siria, relateaza Sofia News Agency. Presa bulgara a citat saptamana aceasta surse guvernamentale care au spus ca Hillary Clinton ar urma sa ceara ca una dintre cele patru baze contractate de americani in Bulgaria sa fie utilizata in cazul unei eventuale operatiuni impotriva Iranului. La sfarsitul lui 2011, SUA au prezentat o astfel de cerere Turciei, dar fara succes. Baza militara mentionata de presa bulgara este Bezmer, din sud-est, facilitate de transport pentru fortele aeriene. Mladenov a subliniat ca Sofia nu intentioneaza sa permita americanilor sa foloseasca baze militare bulgare pentru o lovitura impotriva Iranului.
