de Razvan Iorga | apr. 11, 2012 | Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria este decisa sa isi asigure independenta energetica prin intermediul hidrocrburilor existeste in apele sale teritoriale. Prospectarea pentru gaze si petrol in zona economica a Bulgariei din Marea Neagra ar putea incepe la mijlocul lunii iulie, a declarat ministrul bulgar al economiei si energiei Delian Dobrev, citat miercuri de cotidianul Dnevnik. In opinia ministrului, sansele pentru descoperirea unor zacaminte de gaze sunt bune. Oficialul a subliniat ca la doar 15-20 kilometri de la frontiera de nord-est a zonei pentru care Bulgaria a organizat o licitatie, Romania exploateaza intre 40 si 80 miliarde de metri cubi de gaze. Dobrev crede ca structura geologica a zonei bulgaresti este similara celei romanesti. Licitatia organizata de Bulgaria se refera la o zona de 14.220 kilometri patrati si este situata in apropierea frontierei dintre Romania si Bulgaria din Marea Neagra, din care fac parte si cei 17 de kilometri patrati in litigiu, noteaza ziarul. Licitatia a fost anuntata prin Monitorul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 ianuarie 2012. Termenul limita pentru depunerea ofertelor este 30 mai. Ministrul Dobrev a spus ca ‘cea mai mare companie mondiala din domeniul exploatarii zacamintelor de gaze are interes sa participe’. El insa nu a precizat care este numele acestei companii. Dnevnik citeaza un interviu recent al ambasadorului american la Sofia, James Warlick, care a dezvaluit ca reprezentantii companiei Exxon Mobile au vizitat Bulgaria in urma cu un an. Aceste informatii au fost confirmate si de agentia Bloomberg care scris ca Bulgaria poarta negocieri cu Exxon Mobile pentru exploatarea zacamintelor de gaze si petrol din Marea Neagra.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Blackseafor revine la Constanta
În perioada 6-26 aprilie 2012, corveta „Contraamiral Eustaţiu Sebastian” va participa la faza a II-a a celei de-a XI-a activări a Grupului de Cooperare Navală din Marea Neagră – BLACKSEAFOR, relateaza surse militare, citate de mass-media regionala. Nava militară este comandată de locotenent-comandorul Valentin Cătălin Vlad şi are la bord pentru această misiune un echipaj alcătuit din 90 militari.
În cadrul acestei etape, navele grupării vor desfăşura exerciţii în comun pe Marea Neagră, precum şi vizite în porturile Constanţa, Sevastopol (Ucraina) şi Instanbul (Turcia). Activităţile Grupului Naval BLACKSEAFOR vor consta în exerciţii navale de luptă contra minelor, căutare şi salvare pe mare, asistenţă umanitară şi protecţia mediului.
În perioada 6-9 aprilie, vor face escală în portul Constanţa navele militare TCG YAVUZ (Turcia), UPS CHERKASY (Ucraina), BGS RESHITELNY (Bulgaria) şi RFS TSEZAR KUNIKOV (Federaţia Rusă), care este şi nava comandant a grupării.
Echilibru de forte în schimbare la Marea Negră
Din punct de vedere militar, România, Turcia, si Bulgaria, constituie un avanpost al NATO în zona Mării Negre, contrabalansând în acelasi timp influenta Rusiei la în această mare închisă, se arata intr-o recenta analiza publicata de cotidianul roman “Curentul”. Mai mult, Turcia detine controlul strâmtorilor Bosfor si Dardanele în urma semnării în 1936 a Conventiei de la Montreux. Acest document conferă Turciei dreptul de militariza aceste puncte strategice într-o situatie de conflict armat. Despre cele două strâmtori, Nicolae Titulescu obisnuia să spună că sunt „inima Turciei“, dar în acelasi timp si „plămânii României“. Astăzi, cele două state sunt parte a celui mai mare proiect defensiv din istoria omenirii cunoscut mai simplu sub denumirea de scutul antirachetă al NATO. În partea sa, România găzduieste bateriile de interceptori terestrii sub forma de rachete SM-3, în timp ce Turcia va asigura partea de radar a întregii arhitecturi. Acesta va fi instalat în provincia turcă Malatya (sud-est) la doar câteva sute de kilometri de imensa baza aeriana de la Incirlik, folosită si de aviatia americană.
de Anatol Terzi | mart. 30, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România şi Bulgaria nu au semnat încă nici un acord privind demarcarea frontierei pe Dunăre. Acest lucru a fost amintit şi de fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy.
Într-un interviu publicat de un cotidian sofiot, întrebat dacă există o dispută şi în ceea ce priveşte frontiera pe Dunăre, acesta a afirmat: „Dacă încă nu am semnat nici un acord, puteţi să consideraţi că totul este disputabil sau ar putea deveni disputabil”. Cu românii am avut întotdeauna două feluri de negocieri: pentru demarcarea frontierei pe Dunăre şi pentru delimitarea zonelor maritime, a mai spus diplomatul.
Guvernele Bulgariei şi României ar trebui să aibă cel puţin de două ori pe an şedinţe în cadrul cărora să se discute o serie de priorităţi esenţiale. Cele două ţări ar trebui să atingă gradul de apropiere al Germaniei şi Franţei. Trebuie să acţionăm împreună în cât se mai multe domenii cu putinţă. Acest lucru ne-ar fi făcut mai puternici atât în planul NATO şi UE, cât şi pe scena internaţională, consideră Solon Passy.
Faptul că românii au făcut public un subiect important şi confidenţial înseamnă că sunt gata să intre într-o procedură de arbitraj şi au şanse excelente s-o câştige. Ei au acumulat o experienţă foarte preţioasă în diferendul cu Ucraina, au angajat cei mai buni avocaţi internaţionali şi, cel mai probabil, au decis că au puterea să câştige şi acest litigiu pe plan internaţional. Ei au văzut că politica externă bulgară condusă personal de premierul Boiko Borisov este într-o poziţie destul de defensivă şi au decis să-şi folosească superioritatea diplomatică pentru a-şi testa puterile, susţine diplomatul.
Cristian Diaconescu a declarat săptămâna trecută, într-o emisiune la Digi 24, că „există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat, ceea ce a generat o serie de reacţii la Sofia. „Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune în foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a afirmat Cristian Diaconescu.
de Razvan Iorga | mart. 29, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate toate obligatiile, a declarat joi ministrul rus al energiei, Serghei smatko, la o zi dupa ce Sofia a anuntat ca renunta la proiectul bulgaro-rus vizand centrala nucleara de la Belene. „in timpul negocierilor, vom insista sa fie respectate cu rigurozitate toate normele, regulile si obligatiile partilor”, a declarat Serghei Smatko, precizand ca omologul sau bulgar, Delian Dobrev, va discuta vineri cu responsabili din guvernul rus. Dobrev s-a deplasat joi la Moscova „pentru a identifica o cale amicala de solutionare a problemei”, fara a apela la justitie. Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat miecuri decizia executivului de la Sofia de a renunta la proiectul centralei nucleare de la Belene. El a spus ca Bulgaria va plati Rusiei primul reactor produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui. Decizia de a construi o centrala nucleara la Belene, oras situat pe malul Dunarii, a fost luata in anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor „90 din cauza lipsei de resurse si a riscurilor seismice din zona, pentru a fi reluat in anul 2003. Centrala urma sa fie dotata cu doua reactoare de 1.000 MW fiecare si sa fie construita de compania rusa Atomstroyexport. Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vandut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce in octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost amanata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei.
de Razvan Iorga | mart. 28, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria a renuntat la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, si va construi in schimb o centrala pe gaze naturale, a declarat, miercuri, la un post de radio local, un secretar de stat din Ministerul de Finante, potrivit Reuters. Proiectul Belene nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat in numeroase randuri ca proiectul nu va continua daca nu va reusi sa atraga investitori occidentali. „Centrala nucleara de la Belene nu va fi construita, iar in loc va fi construita o centrala pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finante Vladislav Goranov la postul national de radio. Bulgaria va plati reactorul de 1.000 de MW construit deja si va incerca sa-l instaleze la centrala nucleara operationala de la Kozlodui. Bulgaria a cheltuit 1,4 miliarde de leva (circa 700 milioane de euro) cu proiectul Belene, pentru care precedentul guvern de la Sofia a contractat compania rusa Atomstroyexport. Goranov a afirmat ca Bulgaria va trebui sa mai cheltuiasca in urma proiectului inca 100 de milioane de euro. Decizia renuntarii este conforma cu pozitia autoritatilor bulgare incepand din 2009, cand au inceput o analiza a marilor proiecte energetice si au avertizat ca le vor abandona pe cele care nu se dovedesc viabile economic si nu sunt in concordanta cu interesul national. Ministrul Economiei, Delian Dobrev, va merge joi la Moscova, dupa ce luni premierul Borisov a discutat cu seful executivului rus, Vladimir Putin, a adaugat secretarul de stat. UE si SUA si-au exprimit de multe ori ingrijorarea ca o noua centrala nucleara construita in Bulgaria de o companie din Rusia va creste depedenta tarii de Moscova, care s-ar putea folosi de atuurile energetice pentru a obtine influenta politica. Bulgaria importa peste 95% din gazele naturale de la Gazprom, iar singura rafinarie din tara este detinuita de grupul LUKOIL, de asemenea din Rusia.
