Sofia, ambiții Schengen pentru 2024

Sofia, ambiții Schengen pentru 2024

Parlamentul olandez a aprobat poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat triunfător vineri, ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov.

Potrivit lui Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen.

Decizie austriacă

Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces.

Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. „E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou”, a comentat el.

După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com.

Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului.

Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului – aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga.

Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi „pentru” faţă de 49 „împotrivă”. Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi.  

Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

Buturuga maghiară

Ungaria îşi va ridica obiecţia faţă de aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen după ce parlamentul bulgar va confirma oficial eliminarea unei taxe suplimentare pe transporturile de gaz rusesc, a declarat marţi ministrul de externe Peter Szijjarto, citat de Reuters.

„Am fost informat de către colegul meu bulgar că parlamentul bulgar a eliminat această lege”, a declarat Szijjarto într-o înregistrare video pe pagina sa de Facebook.

El a precizat că, odată ce legea va fi publicată vineri, aşa cum era de aşteptat, în periodicul legislativ al parlamentului, Ungaria va renunţa la obiecţia sa şi va cere Comisiei Europene să oprească o procedură de infringement pe care Budapesta a iniţiat-o.

Bulgaria a introdus o nouă taxă de tranzit pentru gazul rusesc, de 10 euro pe MWh, în luna octombrie a acestui an, atrăgându-şi critici puternice din partea Ungariei, al cărei ministru de externe a calificat acţiunea drept „ostilă”.

Ministerul de Externe al Ungariei a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Budapesta se va opune prin veto intrării Bulgariei în Schengen, dacă taxa va rămâne în vigoare.

Bulgaria este prin principala rută prin care Ungaria importă gazele ruseşti. 

Război politic intern

Analiștii politici consideră că partidul condus de cancelarul Austriei, Karl Nehammer, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă, astfel se explică refuzul de a accepta România în spaţiul Schengen. Totuşi, Austria ar putea accepta ca România şi Bulgaria să adere la spaţiul Schengen mai întâi cu aeroporturile, apoi terestru, negocierile europene fiind în plină desfăşurare.

Mihai Răzvan Ungureanu a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, dacă a depistat influenţe subterane ale Moscovei în refuzul Austriei de accepta România în spaţiul Schengen. 

”Nu cred că trebuie să mergem în măruntaiele unor teorii conspiraţioniste. A fost opţiunea de politică internă a guvernului de coaliţie de la Viena. Practic, preşedintele celui mai important partid din coaliţie, cancelarul Nehammer, uitându-se la alegerile generale de anul viitor, încearcă să fure tema migraţiei de la partidul de extremă dreaptă FPÖ (Partidul Libertăţii). A riscat foarte mult, e greu să apreciem care vor fi efectele electorale, eu unul le prevăd diminuate. S-a văzut în alegerile de land de anul acesta că tema migraţiei n-a funcţionat, chiar dacă a fost asumată de ÖVP – partidul cancelarului Nehammer. Cred că efectele electorale nu vor aduce un mare câştig pentru ÖVP, care a pierdut mult în alegerile de landuri. Social-democraţii nu prea există şi vine puternic din urmă partidul de extremă dreapta – care e mult mai credibil când vorbeşte de interzicerea sau micşorare capacităţii de absorbţie a migranţilor în Austria – faţă de ÖVP, care până acum părea să fie stâlpul europenităţii”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu la Prima TV. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”. 

„Dosarul Schengen este un dosar european care nu a mers aşa cum a trebuit. În cazul nostru, anul trecut, cam tot la începutul iernii, Austria a refuzat să acorde un vot pentru intrarea României în Schengen. De atunci toată lumea negociază pe absolut toate palierele. Acum a apărut o oarecare flexibilizare a poziţiei austriece, însă vreau să fim foarte sincer aici mai este cale lungă şi este nevoie de multe negocieri şi multe discuţii. Aici intervin sigur ministerele, Externele, Internele şi reprezentanţa noastră din Bruxelles care s-a implicat exemplar în toate discuţiile. Nu vreau să creadă cineva că suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România. Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a afirmat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest de la 

Guvernul olandez a informat Parlamentul de la Haga că sprijină intrarea Bulgariei în Schengen, a anunţat vineri ambasadoarea Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, Willemijn van Haaften.

Olanda, alături de Austria, s-a opus în urmă cu un an intării Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie, în timp ce România s-a lovit numai de veto-ul Vienei. România şi Bulgaria şi-au depus însă candidatura împreună pentru aderarea la Schengen, astfel că cele două ţări sunt privite „la pachet”.

Austria anunţase zilele trecute că este dispusă să accepte o intrare parţială a Bulgariei şi României în Schengen, cu graniţele aeriene şi navale. Totuşi, rămânea un semn de întrebare în privinţa veto-ului Olandei în cazul Bulgariei.

Acuzații dure

”Ca bulgar, cred că aşa-numitele condiţii speciale sunt inacceptabile şi nejustificate. Bulgarii sunt obosiţi şi afectaţi de standardele duble faţă de ei ca europeni. Vorbind ca politician, cred că această discuţie din Austria nu este îndreptată către Bulgaria şi România, ci către societatea austriacă. Despre ce condiţii vorbim, când ţara noastră îşi îndeplineşte oricum toate angajamentele de protecţie a frontierelor? Şi acestea nu sunt cuvintele mele, ci ale tuturor instituţiilor europene, ale fiecăreia dintre ele. În acest sens, nu există noi angajamente pentru noi. Îndeplinim deja cerinţele Austriei”, a declarat Novakov, citat de mass-media.

El a afirmat că acest comportament al Austriei este mai degrabă rezultatul proceselor politice interne.

Austria cere Comisiei Europene o triplare a numărului de poliţişti de frontieră şi fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. În plus, Austria solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat sâmbătă seară că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, că nu vrea ca lumea să creadă că „suntem la un mic pas de un rezultat favorabil pentru România”. „Este nevoie de foarte, foarte multe negocieri în continuare”, a mai spus şeful statului şi a adăugat că nu crede că Ungaria ne va pune beţe în roate, însă negocierile sunt complicate dat fiind că România şi Bulgaria au fost tratate la pachet privind acest subiect, pentru că aceasta este procedura.

Strategie alternativă

Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat anterior Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.

„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.

Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.

Demers regional

La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări

„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.

„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.

Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.

În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”. 

Reformă politică

Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relata anterior POLITICO.

Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.

Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.

Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.

Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată.
Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.

Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona.
Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.

Share our work
Bulgaria se opune propunerii Austriei de aderare la Air Schengen

Bulgaria se opune propunerii Austriei de aderare la Air Schengen

În cadrul conferinței ministeriale Forumul Salzburg, organizată în Slovenia, miniștrii de interne ai Bulgariei și României au continuat discuțiile cu omologul austriac în privința aderării celor două state la spațiul Schengen. În acest context, ministrul bulgar Kalin Stoyanov, a susținut poziția de împotrivire a guvernului său față de propunerea Austriei privind Air Schengen, anume integrarea treptată a statelor, începând cu dimensiunea aeriană.

Stoyanov a declarat că militează în continuare pentru aderarea completă a Bulgariei și României la spațiul Schengen, având în vedere că cele două state îndeplinesc deja criteriile necesare pentru acest lucru. În aceeași ordine de idei, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a afirmat, în mediul online, că impunerea unor noi condiții doar pentru ridicarea barierelor aeriene este inacceptabilă și reprezintă un dublu standard. Acesta a făcut referire directă la faptul că Bulgaria se opune primirii mai multor imigranți în teritoriul național în schimbul implementării Air Schengen.

Pe de altă parte, oficialii români s-au arătat entuziasmați de propunere. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că flexibilizarea Austriei și ridicarea granițelor aeriene reprezintă încă un pas spre aderarea României la spațiul Schengen. De asemenea, în urmă întrevederii din Slovenia, ministrul de interne Cătălin Predoiu a spus că se fac progrese în această direcție, deși discuțiile rămân, în continuare, complicate. Mai mult, Predoiu a afirmat că cerințele actuale ale Austriei sunt eronat numite „condiții”, întrucât reprezintă proceduri deja existente care trebuie menținute de către cele două state. Așadar, conform ministrului, României nu îi revine nicio obligație suplimentară de acțiune în acest sens.

Propunerea de Air Schengen a Austriei vine după ce, în cadrul întâlnirii miniștrilor de interne UE din 5 decembrie 2023, aceasta și-a menținut poziția de până acum față de aderarea completă a României și Bulgariei; la momentul respectiv, ministrul de interne Gerhard Karner a declarat că Schengen trebuie să devină, în primul rând, un spațiu mai eficient, înainte de a se extinde. Ulterior, oficialii austrieci au afirmat că sunt dispuși să facă pași înspre înlăturarea controalelor de pașapoarte în aeroporturi, dar numai în schimbul îndeplinirii unor cerințe stricte. Acestea se referă la triplarea personalului Frontex din Bulgaria, la modernizarea infrastructurii tehnologice a granițelor României și Bulgariei cu Serbia, respectiv Turcia, consolidarea măsurilor de supraveghere a granițelor româno-bulgare și româno-maghiare, cât și la desfășurarea de consilieri austrieci pe probleme birocratice pentru colaborarea cu autoritățile aeroportuare și primirea, de către cele două a state, a mai multor solicitanți de azil, în special din Siria și Afganistan. Comisia Europeană s-a arătat deschisă față de propunere, declarând că momentan o are în vedere spre analiză.

Intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen a fost blocată de Austria și Olanda în cadrul votului Consiliul JAI din decembrie 2022. Din cauza actualei nearmonizări de poziție față de Air Schengen între cele două state, dar și a faptului că Olanda și Austria se opun în continuare în principal Bulgariei, zvonuri recente susțin că oficialii de la București ar lua în considerare un scenariu în care să ceară un vot separat pentru aderarea României.

Share our work
BTA: Majoritatea bulgarilor aprobă aderarea Bulgariei la UE

BTA: Majoritatea bulgarilor aprobă aderarea Bulgariei la UE

Parlamentul European a publicat miercuri sondajul Eurobarometru pentru toamna anului 2023, care demonstrează sprijinul continuu al cetăţenilor pentru UE şi un interes mai mare faţă de viitoarele alegeri europene.

Procentul bulgarilor care afirmă că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE este de 57%, ceea ce plasează ţara pe ultimul loc, alături de Italia (57%) şi Austria (55%), şi reprezintă o scădere cu 10 puncte procentuale faţă de următoarea ţară, Cipru (67%). Principalele motive invocate de respondenţii bulgari sunt noile oportunităţi de angajare pe care le aduce UE (49%), cooperarea îmbunătăţită între ţările UE (31%), iar pe locul al treilea, cu 25%, contribuţia UE la menţinerea păcii şi la consolidarea securităţii.

Priorităţile Parlamentului European, potrivit respondenţilor bulgari, ar trebui să fie lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (44%), sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (39%), sănătatea publică (35%), precum şi subiecte precum democraţia şi statului de drept şi viitorul Europei (ambele cu 23%). Acţiunea privind schimbările climatice a fost recunoscută de doar 11% dintre respondenţi, iar migraţia şi azilul, de 9%.

Datele pentru Bulgaria privind standardele de viaţă sunt apropiate de media UE – 72% dintre respondenţi (în scădere cu 10 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2023) cred că standardele de trai se vor înrăutăţi în anul următor. Pe de altă parte, 59% dintre bulgari (cu peste 20 puncte procentuale peste media UE) afirmă că au dificultăţi în plata facturilor uneori sau de cele mai multe ori.

Aproximativ 68% dintre respondenţii UE afirmă că este probabil să voteze dacă alegerile pentru Parlamentul European ar avea loc peste o săptămână – o creştere de 9 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018. Între timp, datele pentru Bulgaria arată că doar 39% (în scădere cu 2 puncte procentuale faţă de toamna anului 2018) dintre bulgari sunt interesaţi de viitoarele alegeri europene şi puţin peste jumătate dintre respondenţii bulgari (51%, în creştere cu 1 punct procentual faţă de toamna anului 2018, în scădere cu 4 puncte procentuale faţă de de primăvara anului 2023) ar vota dacă alegerile ar avea loc peste o săptămână.

Share our work
Armata bulgară, între războiul hibrid rus și sprijinul pentru Ucraina

Armata bulgară, între războiul hibrid rus și sprijinul pentru Ucraina

Constanta frică de război care domnește în prezent în societatea bulgară, alimentată în mare parte de dezinformarea răspândită de rețelele de influență pro-rusești, începe să afecteze serios capacitatea armatei de a lupta, a declarat recent ministrul bulgar al apărării, Todor Tagarev.

Partidele de opoziție pro-rusești, Partidul Socialist Bulgar și Vazrazhdane, au criticat politica de securitate a guvernului în timpul dezbaterii asupra moțiunii de neîncredere pe care au depus-o împotriva acestuia.

În replică la aceste comentarii, Tagarev a acuzat ambele partide că răspândesc dezinformări, arătând cum aceasta reduce dorința tinerilor de a urma o carieră în armată.

Dezinformare pe scară largă

Într-adevăr, începând cu declanșarea războiului din Ucraina, numărul aplicațiilor pentru academiile militare a scăzut cu 35%, iar numărul de cadeți cu 45%, conform unei analize efectuate de Ministerul Apărării, care prezice o masivă lipsă de ofițeri în armată în următorii patru ani.

‘Acesta este un exemplu clar că campania de dezinformare dusă de partidele parlamentare reduce capacitățile de luptă ale țării’, a spus Tagarev despre dezinformarea pro-rusească, afirmând că aderarea la NATO și trimiterea de ajutor militar în Ucraina ar plasa Bulgaria într-un conflict militar direct cu Rusia.

Astfel de afirmații au fost la baza campaniei electorale a Vazrazhdane în primăvară, când a devenit a treia forță politică a țării cu 16% din voturi, deși, după cum a remarcat Tagarev, acesta este încă un discurs pe care liderul Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, îl perpetuează.

Tagarev a subliniat și retorica similară venită din partea reprezentanților Partidului Socialist Bulgar (BSP), în special anul trecut.

Recrutarea personalului militar, deja dificilă din cauza salariilor mici, cerințelor de condiție fizică și relocării într-un oraș aproape de unitatea militară, a devenit și mai dificilă începând cu anul trecut, cu 6.000 de posturi vacante în prezent.

Referitor la preocupările privind furnizarea de ajutor militar către Ucraina, Tagarev a declarat că Bulgaria oferă ajutor unei victime a unei agresiuni neprovocate. ‘Protejându-se, Ucraina protejează Europa de Kremlin. Dacă Ucraina pierde, pregătiți-vă să dublați cel puțin resursele pe care Bulgaria le alocă pentru apărare’, a adăugat el.

Liderul BSP, Kornelia Ninova, a numit remarcile lui Tagarev împotriva sa și a partidului său o ‘glumă’, afirmând că ea a cerut doar negocieri pentru pace și a pledat pentru o poziție neutră în ceea ce ea numește un ‘conflict din Ucraina’.

Kostadinov însuși a fost mai agresiv în răspunsul său, repetând porecla ‘Tagerenko’ pe care partidul său și susținătorii săi au atribuit-o lui Tagarev încă de la începutul mandatului său, referindu-se în special la ajutorul pe care Bulgaria l-a trimis către Ucraina.

‘Tu aparții în închisoare, Tagarenko’, a spus Kostadinov, adăugând că ‘tot ce spui este o minciună’ – fără a face vreo încercare de a explica care sunt aceste minciuni.

Kostadinov nu a vorbit mult despre Ucraina și dezinformare, ci s-a concentrat pe faptul că cadeții de la academia militară din Sofia primesc 6 euro pe zi pentru hrană pentru că cantina școlii nu funcționează.

Furnizarea de ajutor militar către Ucraina de către Bulgaria a fost apărată și de Ivaylo Mirchev (PP-DB).

‘Valoarea totală a tot ce este donat valorează câtiva kilometri de autostradă. În plus, vom recupera aceste costuri de la Uniunea Europeană’, a spus Mirchev.

Între timp, Tagarev a amintit că până în 2024, armata va avea un buget care va depăși chiar și ceea ce a fost planificat în planul național pentru a îndeplini cerința de cheltuieli de apărare a NATO de 2% din PIB-ul țării.”

Istorie complexă

Bulgaria a avut o istorie îndelungată și complexă în ceea ce privește influența Rusiei. Relațiile dintre cele două țări au fost modelate de diverse evenimente istorice și politice, iar influența Rusiei în Bulgaria a fost profund simțită de-a lungul timpului. 

Bulgaria și Rusia au avut legături istorice încă din secolul al IX-lea, iar relațiile s-au consolidat și mai mult în secolele următoare, în special în perioada otomană. Rusia a susținut lupta bulgarilor pentru independență față de Imperiul Otoman și a jucat un rol semnificativ în eliberarea Bulgariei din subjugarea otomană în secolul al XIX-lea.

După căderea comunismului, Bulgaria a avut o perioadă de tranziție dificilă. În timpul acestei perioade, Rusia a avut unele influențe politice și economice în Bulgaria, în special în ceea ce privește sectorul energetic. Relațiile economice și comerciale între cele două țări au fost semnificative, cu investiții și acorduri în diferite domenii.

Recent, preocupările cu privire la influența Rusiei în Bulgaria s-au accentuat. Există îngrijorări cu privire la diseminarea de dezinformare, manipulare politică și influență asupra opiniei publice. Se susține că diverse rețele pro-rusești au încercat să influențeze politica și să destabilizeze societatea bulgară prin intermediul manipulării informațiilor.

Există partide și figuri politice în Bulgaria care au fost criticate pentru a fi pro-ruse sau pentru a primi sprijin din partea Rusiei. Acest lucru a generat tensiuni și dezbateri în cadrul scenei politice bulgare și în societate.

Bulgaria a devenit membru NATO în 2004 și a fost preocupată de securitatea sa în contextul tensiunilor regionale și geopolitice. Există îngrijorări că influența Rusiei ar putea afecta securitatea și stabilitatea regiunii, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina și anexării Crimeei de către Rusia.

Aceste aspecte sunt doar câteva dintre elementele care au conturat influența Rusiei în Bulgaria. Relația dintre cele două țări este complexă și continuă să fie subiect de discuție și analiză atât în sfera politică, cât și în cea socială și economică.

Sprijin bulgar pentru Kiev

Vorbind la o întâlnire cu militari ucraineni care urmează cursuri de limbă la Colegiul Naţional de Apărare Rakovski, ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev a afirmat că Bulgaria sprijină iniţiative diplomatice ca planul de pace al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Tagarev i-a informat pe militarii ucraineni cu privire la eforturile cuprinzătoare ale Bulgariei de a oferi sprijin, atât prin pachete de asistenţă militară şi tehnică, cât şi prin diverse iniţiative la care participă ţara, a informat centrul de presă al ministerului său. El a adăugat că industria bulgară de apărare a contribuit în mod semnificativ la furnizarea de muniţii Ucrainei.

La întâlnire au participat ambasadorul ucrainean în Bulgaria, Olesia Ilaşciuk, ministrul adjunct al apărării Atanas Zaprianov, şeful Statul Major Emil Eftimov, comandantul Colegiului Naţional de Apărare Rakovski, generalul-maior Todor Docev, şi reprezentanţi ai cabinetului.

Grupul ucrainean de cursanţi include reprezentanţi ai unor instituţii de învăţământ ucrainene de prim rang, formaţi în Bulgaria în cadrul Programului de îmbunătăţire a educaţiei pentru apărare al NATO.

Tagarev le-a spus că pot conta pe sprijin pentru eforturile Ucrainei de a-şi restabili integritatea teritorială în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional din 1991. Ministrul a subliniat că aceasta nu este doar o chestiune de obligaţie morală şi de solidaritate cu poporul ucrainean, ci este şi în interesul strategic al Bulgariei de a asigura stabilitatea în regiune.

Eftimov şi-a exprimat sprijinul pentru Ucraina şi a spus că învăţarea unei limbi străine este crucială când vine vorba de dezvoltarea capabilităţilor şi a interoperabilităţii.

Ambasadoarea Ilaşciuk şi-a exprimat aprecierea pentru „sprijinul deplin al Bulgariei în acest moment crucial şi dificil pentru bătălia pe care Ucraina o duce nu numai pentru a-şi apăra propria independenţă, ci şi pentru a apăra Europa şi restul lumii de Rusia”.

Axa blindată

Adunarea Naţională din Bulgaria a ratificat recent un acord între Ministerul bulgar de Interne şi Ministerul ucrainean al Apărării privind furnizarea către Ucraina de vehicule blindate de transport şi de armament şi piese de schimb corespunzătoare. Acordul a fost semnat la Sofia la 8 august şi la Kiev la 13 noiembrie.

Vehiculele în cauză nu mai sunt necesare pentru Ministerul de Interne, se arată într-un raport al Comisiei parlamentare pentru apărare.

Deputaţii au aprobat acordul cu 131 de voturi pentru (Cetăţenii pentru Dezvoltare Europeană din Bulgaria – Uniunea Forţelor Democratice GERB-SDS, Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată (PP-DB), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi DPS, Există un astfel de popor ITN ), 49 împotrivă (Coaliţia /BSP/ pentru Bulgaria şi Vazrajdane) şi o abţinere (BSP). Ratificarea a fost precedată de aproape două ore de dezbateri.

Totodată, Parlamentul Bulgariei a mai aprobat recent achiziţia de blindate americane Stryker în valoare de 1,5 miliarde de dolari, pentru modernizarea forţelor armate şi aducerea acestora la nivelul standardelor NATO, informează agenţia BTA, preluată de Reuters.

Departamentul de Stat de la Washington autorizase din septembrie eventuala vânzare către Bulgaria a vehiculelor de luptă respective.

Tranzacţia a fost susţinută prin vot de 134 din cei 240 de deputaţi bulgari şi vizează 183 de blindate, conform deciziei din septembrie a guvernului de la Sofia.

Blindatele Stryker sunt vehicule de luptă cu opt roţi produse în Canada de General Dynamic Land Systems pentru forţele armate americane. Configuraţii diferite permit transportul trupelor şi utilizarea de armament, tehnică şi sisteme electronice de diferite tipuri. Sunt folosite de şapte ţări, inclusiv Statele Unite şi Ucraina; ucrainenii au primit în martie 189 de bucăţi.

Bulgaria şi-a intensificat eforturile de a înlocui armamentul învechit de tip sovietic cu sisteme moderne, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Reuters menţionează de asemenea că poziţia Bulgariei la Marea Neagră este strategică pentru flancul de est al NATO, iar bulgarii le-au donat ucrainenilor arme şi muniţii.

Probleme la nivel european

Planurile de creştere a cheltuielilor UE pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruseşti au intrat în impas din cauza reticenţei la nivelul blocului de a angaja mai multe fonduri. Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, rămâne optimist şi consideră că depinde de statele membre să îşi mobilizeze industriile pentru ca UE să îşi respecte angajamentul de a livra un milion de proiectile Ucrainei până în primăvara anului viitor.

UE şi-ar putea rata obiectivul de a livra Ucrainei un milion de proiectile de artilerie şi rachete în decurs de un an, perioadă care se încheie în martie 2024. Acest lucru se întâmplă în pofida eforturilor de creştere a capacităţii de producţie şi a contractelor cu industria de armament. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor apărării din blocul comunitar desfăşurate marţi, oficialii europeni au făcut bilanţul sprijinului militar pe care l-au oferit şi promis Ucrainei pentru a se apăra de invazia rusă.

„Obiectivul de 1 milion nu va fi atins, trebuie să ne asumăm acest lucru”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. Vocile care au avertizat încă de la început că obiectivul este nerealist au acum, din păcate, dreptate, a spus el.

Dificultăţile Uniunii în ceea ce priveşte respectarea livrărilor promise vin într-un moment în care opoziţia din Congresul SUA a pus la îndoială capacitatea Washingtonului de a menţine livrările. Evaluarea pesimistă vine, de asemenea, într-un moment sumbru pentru Ucraina, după ce contraofensiva sa nu a reuşit să recâştige teritoriu şi în timp ce războiul Israelului împotriva Hamas pare să fi deturnat atenţia principalilor săi aliaţi.

Statele UE au decis anterior să furnizeze Ucrainei un milion de obuze, de care ţara are nevoie disperată pentru a se apăra împotriva Rusiei. Până în prezent, ţările UE au reuşit să furnizeze doar 300.000 din stocul lor actual.

În timp ce majoritatea statelor membre ale UE sunt dispuse să sprijine Ucraina pe termen lung, unele ţări, precum Ungaria şi Slovacia, au fost reticente în a face noi angajamente de finanţare pentru Kiev, ceea ce a blocat discuţiile privind iniţiativa UE.

În iulie, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, a propus un nou fond de apărare de 20 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, pentru a acoperi costul livrărilor de arme către Ucraina. Planul făcea parte dintr-un angajament mai larg al G7 de a oferi Kievului angajamente de securitate pe termen lung pentru a-l ajuta să contracareze agresiunea rusă.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Calcule politice

Potrivit ministrului bulgar al apărării, Todor Tagarev, Bulgaria îşi garantează propria securitate ajutând Ucraina. Ajutarea Ucrainei, chiar şi minimă, merită, a subliniat ministrul, în urma deciziei Parlamentului bulgar din 27 septembrie de a aproba o rezoluţie privind acordarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei.

La Bruxelles, Tagarev a declarat jurnaliştilor bulgari că războiul din Ucraina va continua probabil, iar statele membre ale UE vor trebui să îşi refacă stocurile militare, ceea ce înseamnă că industria bulgară va primi comenzi.

„Industria are capacitatea de a produce un milion de proiectile pe an, dar asta nu înseamnă că vom avea un milion gata până în martie”, a comentat Josep Borrell, adăugând că „depinde de statele membre să transmită comenzile pentru o astfel de producţie”. În orice caz, el a afirmat că „obiectivul politic” de a ajunge la un milion este „ambiţios”, dar „continuăm să depunem eforturi în acest sens”.

Borrell a declarat că o problemă majoră a fost faptul că firmele europene din domeniul apărării exportau aproximativ 40% din producţie în alte ţări. El a făcut apel la statele membre să acorde prioritate exporturilor de muniţie către Ucraina pentru a furniza cantităţi mai mari mai rapid. Întrebarea, potrivit lui Borrell, este dacă ţările – care în cele din urmă sunt cele care trebuie să trimită materialul la Kiev – se vor organiza pentru a comanda producţia la timp.

Şeful politicii externe a UE a declarat că ţările membre au făcut comenzi comune pentru încă 180.000 de proiectile de 155 de milimetri, dar această cantitate va fi livrată abia la sfârşitul anului viitor.

Borrell a declarat că îi va informa pe liderii europeni cu privire la activitatea sa cu autorităţile ucrainene pentru a face presiuni în vederea obţinerii unor garanţii de securitate pe termen lung şi că va prezenta în decembrie o nouă propunere privind angajamentele de securitate şi ajutor militar pentru Ucraina.

Share our work
Bulgaria intensifică ofensiva pentru Euro

Bulgaria intensifică ofensiva pentru Euro

O schimbare semnificativă se prefigurează la orizont pentru peisajul financiar din Bulgaria, în condițiile în care Banca Națională a Bulgariei (BNB) se pregătește pentru integrarea sa în zona euro la 1 ianuarie 2025, scrie Novinite, citat de g4media. Tranziția iminentă va fi însoțită de o Lege privind Banca Națională a Bulgariei, complet revizuită, care este în prezent deschisă dezbaterii publice prin intermediul portalului guvernamental pentru consultări publice.

Această transformare semnifică o îndepărtare de la cadrul actual de politică monetară stabilit în 1997. Noua lege propusă urmărește să pună bazele unui regim de politică monetară distinct, aliniat la integrarea țării în zona euro.

Foto: Facebook
Foto: Facebook

Principalele inovații prezentate în proiectul de lege cuprind reglementări cuprinzătoare privind statutul și gestionarea monedei euro ca unitate monetară oficială în Bulgaria. Detaliile includ specificații privind proiectarea, emiterea, retragerea, înlocuirea și reproducerea bancnotelor și monedelor euro. În plus, BNB va obține autoritatea de a emite diverse categorii de monede euro, inclusiv monede de circulație, comemorative și de colecție din metale prețioase și cupru, precum și de a stabili designul și caracteristicile tehnice ale acestora.

Legislația delimitează responsabilitățile BNB în ceea ce privește supravegherea producției și controlul bancnotelor, monedelor și rezervelor de euro pe teritoriul țării, inclusiv conservarea, depozitarea și distrugerea bancnotelor și monedelor euro.

În plus, legea propusă introduce orientări revizuite pentru investirea rezervelor BNB, extinzând domeniul de aplicare pentru a include instrumente cu un risc de credit ușor mai mare, dar care oferă un potențial de rentabilitate sporit.

În timp ce structura organizatorică fundamentală a BNB rămâne neschimbată, noua lege trasează criterii stricte pentru persoanele care doresc să fie angajate în cadrul instituției, interzicându-le celor care au anumite afilieri politice sau comerciale să ocupe funcții în cadrul băncii centrale.

Share our work