MAE reactioneaza la atacurile venite de la Budapesta

MAE reactioneaza la atacurile venite de la Budapesta

Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declaraţii critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale Guvernului român referitoare la minorităţi, a anunţat miercuri Budapesta.
Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. România şi-a exprimat dezaprobarea faţă de remarcile făcute de Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot şi la minorităţi, sunt „motive de îngrijorare”. Un alt punct criticat au fost eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat joia trecută că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria, transmite Mediafax. El a precizat că în ultimii ani relaţiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect mutual şi o recunoaştere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Nemeth a adăugat, totuşi, că este încă posibilă evitarea pericolului şi Guvernul ungar are voinţa politică să facă acest lucru.

Share our work
Ofensiva maghiara. Cat de multa risca Romania cu reorganizarea administrativa?

Ofensiva maghiara. Cat de multa risca Romania cu reorganizarea administrativa?

tinutul_secuiescScandalul pornit gratuit de Traian Basescu privind reorganizarea administrativa a Romaniei a iscat tensiuni ce pareau a fi de mult stinse. Dependenta aberanta a partidului lui Basescu (PDL) de UDMR a pus Romania intr-o situatie destul de grava, mai ales ca, din cauza lipsei unei reactii ferme din partea diplomatiei romanesti, s-au intensificat reactiile cu iz de amestec in treburile interne venite de la Budapesta. Cert este un lucru. In cazul in care nu se vor linisti cat mai rapid apele, Romania se poate gasi in fata unei situatii deloc convenabile, in care anumite judete sa capete autonomie pe criterii etnice. Recent, am avut de a face cu o reactie halucinanta din partea vicepremierului ungar Zsolt Semjen, care a afirmat recent ca proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice. Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o ameninţare la adresa etnicilor maghiari din ţinutul secuiesc şi Transilvania, a declarat Semjen, potrivit agenţiei ungare MTI. Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel şi că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic “furtunos”. “Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a ţinutului secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică“, subliniază Semjen, care a mai cerut autonomie pentru maghiari. Potrivit vicepremierului ungar, planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vreamea regimului Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, “realitatea” ţinutului secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor judeţe va fi implementat, proporţia etnicilor maghiari în noile unităţi administrative ar scădea dramatic.

Precedentul Semjen

In urma cu un an, vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjen, a declarat, la Universitatea de vara de la Baile Tusnad (Tusvanyos), ca se doreste “autonomie culturala pentru maghiarii din diaspora si teritoriala pentru cei care traiesc in bloc”, adaugand ca aceste solicitari nu sunt diferite de “ceea ce s-a realizat” in alte tari UE. De asemenea, vicepresedintele Parlamentului European Tokes Laszlo a chemat comunitatile maghiare din Bazinul Carpatic sa continue lupta pentru obtinerea autonomiei. Zsolt Semjen a spus ca politica nationala a Ungariei se bazeaza pe trei piloni, si anume maghiarii din Ungaria, cei din vecinatatea acestui stat si maghiarii din diaspora. Semjen a spus ca statul ungar trebuie sa reprezinte drepturile tuturor si a sustinut ca aceasta natiune trebuie sa fie unificata. Vicepremierul Ungariei a declarat ca primul pas spre unificare a fost facut, si anume adoptarea de catre actualul Guvern a legii dublei cetatenii. Vicepremierul ungar a abordat problema autonomiei pentru minoritatile maghiare din Bazinul Carpatic, afirmand ca nu cere alte lucruri decat ceea ce s-a realizat pana acum in Uniunea Europeana. “Nu cerem nimic altceva decat ceea ce s-a realizat in alte tari din Uniunea Europeana. Pentru maghiarii din diaspora, vrem autonomie culturala, iar pentru maghiarii care traiesc in bloc vrem autonomie teritoriala. Daca alte natiuni nu renunta la ele, nici noi nu renuntam”, a afirmat Semjen. El a mentionat ca, pentru persistenta etniei maghiare, este important ca acolo unde reprezentantii acesteia sunt majoritari sa existe partide etnice maghiare, iar acolo unde nu se poate ar trebui sa existe sectii maghiare ale partidelor ne-etnice. “Aceste aspecte definesc strategia noastra nationala, nu alte simpatii”, a incheiat Semjen, adaugand ca politica dusa de Ungaria pentru minoritati se va axa pe permanenta natiunii maghiare, dezvoltarea ei si a fiecarui individ.

Pretentiile ambasadorului Fuzes

România ar trebui să acorde autonomie maghiarilor din România, considerând asta “compromisul cel mai logic între suveranitatea României şi drepturile minorităţilor”, consideră ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes. Totodată, diplomatul consideră că şi românii din Harghita şi Covasna ar trebui să aibă organisme speciale la nivel local şi central, dat fiind că sunt minoritari în aceste judeţe. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Füzes, a acordat un interviu Ziare.com, în care, în prima parte, a vorbit despre motivele pentru care ar trebui acordată autonomie maghiarilor din România. Pe de altă parte, oficialul a spus ce crede despre acuzele de separatism sau enclavizare şi atacurile naţionaliste din politica românească şi a mărturisit că ungurii din Ungaria, cu excepţia a “20.000 de idioţi”, nu se mai gândesc să ia înapoi Transilvania, vorbind despre faptul că cetăţenii statului vecin au acceptat faptul că au pierdut “lupta de 700 de ani” cu românii. Oszkar Füzes consideră “o glumă proastă” ideea că maghiarii din România ar putea să rupă o parte a ţării, spunând că aceştia sunt cetăţeni loiali statului român, care consideră România ca fiind patria lor. El consideră că mulţi români cred că autonomia e totuna cu separatismul “din greşeală” şi că au, ca şi maghiarii, obsesii istorice care vor trebui schimbate.

Jocul periculos al lui Basescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1TV, că va discuta, la Bruxelles, cu Viktor Orban despre problemele apărute în dialogul româno-ungar, adăugând că a refuzat să participe la reuniunea organizată de ambasadorul Ungariei cu ceilalţi ambasadori din UE „ca un semn”.”Nu am vrut să se creeze un sentiment de alertă pentru că discutăm despre incidente minore, dar am refuzat să particip la întâlnirea organizată de ambasadorul Ungariei cu ambasadorii UE premergător Consiliului. Trebuia să fie o astfel de întâlnire. Ambasadorul Ungariei, având preşedinţia UE, a dorit să aibă obişnuita întâlnire cu preşedintele României. Ca ţară deţinătoare a preşedinţiei UE organizează această întâlnire cu toţi ambasadorii UE la care mă duceam. Sigur că n-am avut timp să particip. Nu am avut timp a fost răspunsul diplomatic dar n-am vrut, ca un semn că….”, a spus Băsescu. El a adăugat, răspunzând unei întrebări că în dialogul cu Orban va încerca o clarificare. „Să ne clarificăm. Atâta timp cât un viceprim-ministru face astfel de declaraţii avem o problemă”. De asemenea, Traian Băsescu a declarat, miercuri că le-a spus reprezentanţilor UDMR, la Cotroceni, că maximul pe care îl poate oferi este o formulă de opt judeţe plus Harghita şi Covasna, separat, care să rămână aşa cum sunt acum, dar „niciodată unite”. „Le-am spus că maxim ce putem face în condiţiile în care nu vreţi să organizăm teritoriul pe judeţe mari este ca cele două judeţe, Covasna şi Harghita, să rămână aşa cum sunt. Separate, ca judeţe. Le avem acum, Covasna şi Harghita. Rămân aşa cum sunt. Este varianta opt plus doi şi este maxim ce puteţi obţine”, a spus Băsescu, referindu-se la discuţiile avute, marţi, la Cotroceni. „Am spus: Vă putem oferi o variantă maximală peste care nu se poate trece, adică opt judeţe plus două care rămân aşa cum sunt, Covasna şi Harghita de acum. Nu unite. Niciodată”, a mai spus el.

Reticenta partidelor unguresti

Deputatul UDMR Peter Lakatos a declarat că varianta avansată de preşedintele Traian Băsescu referitoare la opt judeţe plus Harghita şi Covasna are „zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, el susţinând totodată că unii democrat-liberali transmit UDMR să se ţină „tare”. „Şi PDL a fost luat prin surprindere de preşedintele Traian Băsescu. Vin la noi colegi din PDL şi ne spun «Să vă ţineţi tare, că nici noi nu vrem»”, a declarat, pentru „Gândul”, deputatul UDMR Peter Lakatos. El a susţinut că oferta prezidenţială de a păstra un statut special pentru Harghita şi Covasna „are zero şanse” de a fi acceptată de Uniune, singura „variantă rezonabilă” fiind amânarea proiectului regionalizării pentru o perioadă în care să se facă analize de impact şi comunităţile să fie consultate. Insa, Lakatos nu este singurul reprezentant al UDMR care nu vede cum Uniunea va accepta oferta prezidenţială. De asemeena, si liderul PCM, Szasz Jeno, a ţinut să precizeze, miercuri, într-o conferinţă de presă, că statul român ar trebui să trateze minorităţile naţionale cu ‘discriminare pozitivă’ şi să facă totul pentru ca ‘maghiarii din această ţară să rămână aici, să se simtă, să fie mulţumiţi ei de soarta lor’. Acesta a susţinut că nu politicienii din Bucureşti trebuie să se declare mulţumiţi de starea comunităţii maghiare din ţară. ‘Noi ar trebui să fim mulţumiţi, nu invers. Îşi dau cu părerea că maghiarii trăiesc bine şi că au toate drepturile, dar noi nu simţim starea asta de bine şi nici că am avea drepturile colective asigurate. Dimpotrivă, drepturile colective nu sunt codificate în România, nici acum revizuirea Constituţiei nu prevede drepturile colective ale minorităţilor naţionale. Dacă am fi o ţară europeană nici nu ar trebuie să vorbim de minorităţi, ci de comunităţi naţionale. Dreptul colectiv înseamnă că subiectul problemei este comunitatea însăşi, nu eu personal am dreptul de a vorbi în limba maternă, ci comunitatea să aibă dreptul la o universitate de stat în limba maghiară, pe care nu o avem nici azi’, a spus Szasz Jeno. Acesta a ţinut să precizeze că nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod ”foarte grosolan şi necivilizat”. ‘Nu secuii ameninţă România, ci secuii sunt provocaţi într-un mod foarte grosolan şi necivilizat, şi fără cultură, şi fără tradiţie (…) de cei care, spre exemplu, au propus să regionalizăm Ţara Românească în 8 judeţe, iar Ţinutul Secuiesc să intre într-o regiune cu 8 judeţe, unde maghiarii devin minoritari, chiar de domnul Traian Băsescu şi Guvernul PDL’, a declarat liderul PCM, Szasz Jeno. Acesta a opinat că prin includerea celor trei judeţe într-o regiune mare se pune în pericol viitorul comunităţii maghiare.

Share our work
Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Se revolta militarii, politistii si pompierii din Ungaria

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Aproximativ 10.000 de militari, politisti, pompieri, gardieni si vamesi au protestat sambata la Budapesta impotriva masurilor de austeritate luate de guvernul Viktor Orban. Guvernul FIDESZ, care se bucura de sprijinul unei majoritati confortabile in parlament, a lansat recent un pachet de reforme fiscale destinat mentinerii deficitului comercial la 3% din PIB, plafon impus de Uniunea Europeana. Printre masurile controversate se numara reducerea perioadei de acordare a ajutorului de somaj, inasprirea conditiilor de acordare a pensiilor persoanelor cu dizabilitati si renuntarea la pensionarea anticipata. Sindicatele politistilor, militarilor, pompierilor si vamesilor si-au unit fortele intr-o actiune comuna de protest, desfasurata in fata cladirii parlamentului, cerand, printre altele, mentinerea actualelor prevederi legale privind sistemul de pensii. De asemenea, participantii la miting au mai cerut si marirea salariilor, pentru a compensa pierderile rezultate in urma celor patru ani in care acestea au fost inghetate, dar si mentinerea actualelor pensii ale celor trecuti in rezerva. “A venit timpul sa fim de neclintit, pentru ca ni s-a luat totul… ne-au mai ramas doar pensionarea anticipata si onoarea si nu ii vom lasa sa le ia si pe astea”, a declarat, in uralele multimii, Kornel Arok, liderul Sindicatului Independent al Pompierilor (HTFSZ). In timpul marsului catre parlament, protestatarii au deschis mai multi hidranti si au folosit fumigene si sirene. De asemenea, au purtat un cosciug si pancarte cu mai multe mesaje, printre care se putea citi: “Vrem salarii europene, nu austeritate”. “Am depus juramantul de credinta in aceasta piata, acum 30 de ani, dar niciodata nu am crezut ca o sa ma intorc aici in aceste conditii”, a declarat, pentru Reuters, un politist in rezerva care a preferat sa nu isi decline identitatea. “Suntem foarte hotarati, pentru ca nu avem de ales. Este de neimaginat ce le face guvernul unor oameni de care are nevoie in fiecare zi…care isi risca viata zi de zi”, a spus, la randul sau, Attila Acs, un pompier pensionat. Membrii sindicatelor din domeniul apararii si ordinii publice sunt decisi sa protesteze pana cand guvernul Orban le va garanta printr-un acord ca li se vor respecta cererile.

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Proteste si impotriva modificarii Constitutiei

Si alte sindicate, dar si partidele de opozitie si societatea civila au organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, o serie de manifestatii la Budapesta, pentru a protesta fata de masurile de austeritate si noua Constitutie controversata pe care o vrea premierul Viktor Orban. Partidele de opozitie – verzi-stanga (LMP), socialisti (MSZP) – si Carta Democratica, o organizatie neguvernamentala apropiata socialistilor si condusa de fostul premier Ferenc Gyurcsany, s-au alaturat miscarii, pentru a protesta fata ceea ce ei numesc „Constitutia unipartita”. Pentru criticii sai, textul denumit de presa „Constitutia Orban”, este o crima la adresa libertatii si constituie, inainte de toate, un mijloc pentru premier de a-si consolida puterea. Contestatarii spun ca aceasta incalca libertatile fundamentale, este discriminatorie si antidemocratica. Oamenii adunati in centrul Budapestei au ascultat discursuri, prin care a fost criticat guvernul condus de Viktor Orban si proiectul viitoarei Constitutii, elaborat de partidul de guvernamant FIDESZ. In discursul sau, Ferenc Gyurcsany a afirmat ca actualul premier a tradat republica, ca a calcat in picioare libertatea presei, ca foloseste o parte a procurorilor in scopuri politice, ca intimideaza instantele si ca izoleaza Ungaria de Europa. Parlamentul de la Budapesta voteaza luni proiectul noii Constitutii. Una dintre modificarile aduse Constitutiei limiteaza atributiile Curtii Constitutionale. Potrivit proiectului, Curtea nu va mai putea decide pe viitor in privinta chestiunilor privind bugetul decat in anumite conditii, transmite Radio Romania Actualitati. Astfel, Curtea Constitutionala va putea controla si anula legi referitoare la buget sau taxe numai in cazul in care prevederile acestora aduc atingere demnitatii oamenilor, dreptului la protectia datelor personale, libertatii gandirii, constiintei si religiei sau drepturilor aferente cetateniei ungare.

Secretarul general al ONU atentioneaza Ungaria

Ungaria trebuie sa consulte institutiile internationale in legatura cu noua sa Constitutie, a precizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, citat de Agerpres. „Stiu ca exista ingrijorari la nivel international” in legatura cu noua Constitutie a Ungariei, a declarat Ban Ki-moon la Budapesta, dupa o intrevedere cu presedintele ungar Pal Schmitt. „As aprecia ca guvernul ungar sa accepte sfatul altor institutii, din Ungaria, de pe langa Consiliul Europei sau Natiunile Unite”, a adaugat secretarul general al ONU. Desi orice tara este libera sa-si stabileasca propria Constitutie, „cand astfel de legi sunt adoptate, este responsabilitatea guvernului sa se asigure ca aceasta respecta toate angajamentele internationale, intre care protectia libertatii de expresie si a mass-media”, a insistat Ban Ki-moon.

Militarii, politistii, gardienii si pompierii au protestat si miercuri

Aproximativ 100 de militari activi si in rezerva au protestat miercuri, 13 aprilie, in fata parlamentului din Budapesta, fata de masurile de austeritate ale guvernului Orban si proiectului noii Constitutii. Membrii Sindicatului Militarilor (HOSZ – Honvédszakszervezet) au denuntat faptul ca militarii din Ungaria sunt prost platiti si ca executivul doreste sa ii lase si fara ultimul drept, acela al trecerii in rezerva inainte de termen. Potrivit presedintelui organizatiei, Janos Czövek, militarii unguri lupta pentru drepturile lor, mai ales ca, in ultmii ani, veniturile lor nu numai ca nu crescut, ci chiar au scazut in termeni reali cu pana la 35-40 la suta. In aceste conditii, sustine reprezentantul HOSZ, militarii din Ungaria se confrunta cu grave probleme financiare. Actiunea de protest a militarilor a avut si un moment inedit, organizatorii aducand mai multi soldatei de jucarie in fata cladirii parlamentului din Budapesta. De asemenea, potrivit agentiei maghiare de presa MTI, tot miercuri, in timpul unei conferinte de presa, sindicalistii din politia maghiara au denuntat politica guvernului Viktor Orban. Presedintele Sindicatului Independent din Politiei (FRSZ), Geza Pongo, a declarat ca, in primele zece luni de mandat, guvernul FIDESZ a lovit in politisti prin intermediul a zece masuri diferite. Printre acestea se numara introducerea unei prevederi care permite disponibilizarea politistilor fara nici un fel de explicatie, dar si interzicerea dreptului fostilor politisti de a candida la alegerile locale sau parlamentare. Geza Pongo a mai denuntat si introducerea unor reglementari stricte legate de viata privata de politistilor, precum si introducerea unei “verificari a bunei-credinte“, care permite unor agenti provocatori sa testeze cinstea politistilor aflati la datorie. Liderul sindical a reamintit ca, sambata, 16 aprilie, la Budapesta, politistii, pompierii, vamesii, gardienii din inchisori si pompierii vor protesta fata de planurile guvernului Orban de a le limita drepturile si beneficiile.Angajatii din aceste structuri doresc ca drepturile lor sa fie mentinute si dupa trecerea in rezerva, salariile sa fie indexate in functie de inflatie, sa le fie platite orele suplimentare, sa beneficieze de echipamente de protectie eficiente si sa aiba conditii mai bune in domeniul sanatatii.

Share our work
Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

Romania, sfasiata de unguri cu acceptul politicienilor romani

In urma cu ceva vreme, scriam cum PDL, amenintat de UDMR cu riscul pierderii majoritatii in Parlament, face “ciocu’ mic si joc de glezne”, de teama ca nu cumva sa supere partenerii ungari, indiferent daca este vorba despre cei aflati la Budapesta sau in Romania. Dar ce s-a intamplat zilele acestea depaseste orice imaginatie: autoritatile romane inchid ochii la atacurile tot mai dese ale Ungariei la adresa statului unitar roman. Pe langa faptul ca lasa sa fie terfelite simbolurile romanesti, care in anumite zone ale tarii au fost inlocuite cu o carpa albastra cu semiluna, politicienii romani dovedesc ca nu sunt altceva decat niste slugi ale Budapestei. In momentul de fata, Romania a fost abandonata de clasa politica si risca sa fie sfasiata de unguri. Astfel, Senatul si Camera Deputatilor nu lucreaza luni si marti, pentru ca UDMR sa participe la manifestarile de 15 martie. Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii. Iar presedintele Parlamentului Ungariei a spus in Romania ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar.

Jobbik isi tine reuniunile in Romania

Partidul Jobbik – „Miscarea pentru o Ungarie mai buna” a organizat la Targu Mures prima intalnire a prezidiului formatiunii in afara granitelor Ungariei, devenind astfel primul partid ungar a carui conducere se intalneste in afara frontierelor tarii vecine. Presedintele partidului, Vona Gabor, a declarat ca Jobbik nu este un partid extremist, care cauta declansarea unor conflicte, ci ca este interesat de realitatile si problemele maghiarilor de peste hotare, transmite Radio Romania Actualitati. Potrivit acestuia, Jobbik urmareste trei obiective in privinta maghiarilor din Transilvania, si anume sprijinirea unui numar car mai mare de maghiari in vederea obtinerii cetateniei ungare si, implicit, a dreptului de vot, obtinerea autonomiei acestei comunitati, precum si construirea unei relatii cat mai stranse din punct de vedere cultural si economic cu acestia. Vona Gabor a aratat ca tarile din Centrul si Estul Europei, membre al Uniunii Europene, ar trebui sa ajunga la o reconciliere istorica si sa colaboreze cat mai strans.

Parlamentul Ungar sprijina autonomia secuilor

Presedintele Parlamentului Ungariei a spus ca dorinta de obtinere a autonomiei Tinutului Secuiesc va avea intotdeauna sprijin din partea Guvernului maghiar. „Cererea autonomiei din punct de vedere moral mi se pare corecta si moderna. Nu doar oamenii din ziua de astazi cer autonomia, ci este viitorul natiei si vointa Divinitatii”, a spu presedintele Parlamentului ungar Kover Laszlo, citat de Realitatea Tv. Oficialul maghiar sustine ca secuii din afara granitelor Ungariei isi cer ,,doar drepturile” care li ,,se cuvin in mod firesc”. Presedintele Parlamentului Ungariei i-a indemnat pe maghiari sa aiba incredere in „succesul politicii nationale”. Kover Laszlo a primit la Targu-Mures premiul „Gabor Aron” pentru sprijinul acordat secuimii. Inaintea ceremoniei, cateva sute de persoane au marsaluit prin oras cu faclii si lumanari aprinse pentru a comemora maghiarii executati in 1848. Presedintele parlamentului ungar, Laszlo Kover, inceput sambata o vizita de patru zile in mai multe judete din Romania. Prima oprire a fost la Targu Mures, dupa care oficialul de la Budapesta va merge la Cluj Napoca. Luni, presedintele Parlamentului de la Budapesta va inaugura, la Odorheiul Secuiesc, judetul Harghita, un birou de informare privind acordarea cetateniei ungare. In aceeasi zi, Laszlo Kover se va deplasa si la Consulatul General al Ungariei din Miercurea Ciuc, unde vor depune juramantul primii solicitanti ai cetateniei ungare in baza procedurilor simplificate, introduse la inceputul acestui an. Luni dupa-amiaza, presedintele legislativului ungar va fi prezent la Congresul Partidului Civic Maghiar din Targu Secuiesc, judetul Covasna, iar marti va participa, in aceeasi localitate, la manifestarile organizate cu prilegul sarbatoririi zilei de 15 martie.

Parlamentul Romaniei isi ia liber de ziua maghiarilor

Senatul si Camera Deputatilor au decis, la solicitarea UDMR, ca programul de lucru pentru saptamana viitoare sa includa activitate in teritoriu luni si marti, avand in vedere ca in 15 martie este sarbatorita Ziua maghiarilor de pretutindeni. In Senat, decizia a fost luata, miercuri, de plen, cu 61 de voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere. Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a anuntat, inainte de votarea programului de lucru pentru saptamana viitoare, ca la ultima sedinta de Birou Permanent, liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, si chestorul Verestoy Attila au cerut ca senatorii maghiari sa poata participa in data de 15 martie la festivitatile din colegiile lor. Secretarul Camerei Deputatilor, Nicolae Mircovici, a precizat ca programul de lucru care include activitate in teritoriu pentru zilele de luni si marti ale saptamanii viitoare a fost adoptat de majoritatea membrilor Biroului Permanent, inregistrandu-se doar doua abtineri, transmite Mediafax. Potrivit lui Mircovici, de la vot s-au abtinut liberalul Dan Motreanu si social-democratul Georgian Pop. Mircovici a precizat ca proiectul programului de lucru pentru saptamana viitoare a fost propus, ca si pana acum, la sugestia secretarului general al Camerei, Gheorghe Barbu, el admitand ca propunerea ca zilele de luni si marti sa fie dedicate activitatilor in teritoriu a fost sugerata de grupul UDMR. „Probabil ca la sugestia UDMR s-a facut acest proiect de program”, a admis Mircovici.

Ambasadorul Ungariei a sfidat Romania chiar in sediul MAE

Ambasadorul Ungariei, Oskar Fuzes, a declarat la sfarsitul lunii noiembrie 2010, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ca Teatrul National din Budapesta are o importanta speciala in dezvoltarea natiunii ungare si nu este „cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”. Declaratia a fost facuta cu ocazia scandalului izbucnit in urma refuzului autoritatilor maghiare de a permite sarbatorirarea Zilei Nationale a Romaniei la Budapesta.”Nu avem niciun fel de problema cu Ziua Nationala a Romaniei. Asta a fost o problema legata de sensibilitati ale partii ungare. Teatrul National din Budapesta este un loc de importanta speciala pentru noi in dezvoltarea natiunii si, din acest punct de vedere, Teatrul National din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sarbatorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfasurate la MAE, cu ocazia implinirii a 90 de ani de relatii diplomatice bilaterale romano-ungare. “Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, aceasta zi este ziua cand noi am pierdut Transilvania. Trebuie si partea romana sa inteleaga sensibilitatea maghiara”, a adaugat ambasadorul.

Autonomie si in Bihor si Satu Mare

Vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a declarat la sfarsitul lunii septembrie, la Oradea, ca doreste introducerea autonomiei teritoriale, „cu consimtamantul politicului romanesc si prin intelegere reciproca”, si in Bihor si Satu Mare. „Tinem la autonomia comunitatii maghiare din Romania, respectiv la autonomia teritoriala a unor regiuni unde majoritatea este maghiara. Avem dreptul la autonomie conform normelor si sistemului democratic european. Nu dorim independenta, nu dorim secesiune, respectam integritatea teritoriala a Romaniei”, a afirmat Tokes. „Avem de gand sa introducem autonomia teritoriala – cu consimtamantul politicului romanesc, desigur, prin intelegere reciproca – si in alte regiuni in afara secuimii, in tinuturile asa-numite Partium, adica Bihor si Satu Mare, unde suntem in relativa majoritate intr-o oarecare regiune restransa”, a afirmat Tokes. Totodata, Laszlo Tokes a afirmat ca i-a trimis o scrisoare presedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, caruia ii cere sa ii ofere sprijin in oprirea atacurilor din partea politicienilor romani impotriva sa, atacuri care „revitalizeaza atmosfera national-comunismului de alta data”. Laszlo Tokes a raspuns luni acuzatiilor pe care mai multi politicieni romani i le-au adus dupa declaratiile sale de la Scoala de Vara de la Baile Tusnad, privind autonomia Tinutului Secuiesc. „Doamna Corina Cretu (eurodeputat – n.r.), fosta colega de munca a presedintelui Ion Iliescu, a cerut schimbarea mea din postul de vicepresedinte al Parlamentului European”, a afirmat Tokes. Fostul episcop a adaugat ca in „campania de denigrare nationalista-sovinista” impotriva sa se inscriu si declaratiile senatorului PSD Titus Corlatean, ale purtatorului de cuvant al PNL Mihai Voicu si ale vicepresedintelui PC Bogdan Diaconu, dar, spre surprinderea sa, si ale „aliatilor” din PDL. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a cerut, la inceputul lunii septembrie, in plenul PE retragerea calitatii lui Laszlo Tokes de vicepresedinte al Parlamentului European, ea aratand ca, de la numirea in functie, acesta si-a intensificat mesajele extremiste si sovine.

Share our work