de Razvan Iorga | aug. 21, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE
În urmă cu nu foarte mult timp, România era văzută ca un exemplu în regiune în lupta anticorupție. Cel mai de valoare produs imagologic de export devenise DNA-ul. Am crezut atunci cu toții că România se află deja pe un drum ireversibil și contabilizam succesele. Cifrele statisticilor erau îmbucurătoare, iar România a ajuns rapid și s-a menținut pe primul lor în materie de creștere economică în UE.
Dar obiceiurile rele nu mor repede, spune o vorba înțeleaptă. Astfel asalturile coordonate ale baronilor locali în frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea au schimbat rapid starea de fapt. De la începutul anului trecut, România este un vulcan intern de instabilitate și un precendent periculos pentru regiune, acolo unde țări precum Polonia, Ungaria sau Turcia au călcat demult pe această cale.
România a constituit mereu un exemplu pentru R. Moldova. O țară la standardele căreia basarabenii au tânjit nu numai din punct de vedere al Unirii, dar și al nivelul de trai și civilizațional în genere. Numai că, de circa un an, și la Chișinău lucrurile alunecă cu un ritm accelerat spre autorianism.
Ultimul raport al Freedom House, din luna aprilie, califica R. Moldova drept o țară cu „regim hibrid” cu un grad foarte ridicat de ajungere în zona autocrației. Guvernul pro-european s-a dovedit mai degrabă unul de conivență cu socialiștii pro-ruși și președintele Dodon.
Deși certați și aparent pe poziții ideologice antagonice, PD și PSRM și-au dat mâna în toate momentele de cumpănă din ultimii ani.
Începând de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016, pe care Dodon nu le-ar fi câștigat niciodată fără aportul decisiv al trustului de presă al democraților, și până la ultima decizie luată împreună și vot și apoi promulgare de către majoritatea PD și Dodon privind ontroversata reformă fiscală.
Am asistat numai în ultimul an la trei momente-cheie în Republica Moldova care au pus pe butuci speranța unui stat de drept.
Primul a fost în iulie 2017, atunci când 74 de parlamentari PD și PSRM au pus umărul la schimbarea sistemului de vot din unul proporțional în mixt, un sistem care favorizează cele două partide în ciuda protestelor vehement de la Bruxelles.
Al doilea, în iunie 2018, atunci când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru Primăria Chisinau, câștigată de Andrei Năstase. Și atunci, decizia instanțelor controlate politic a venit la sesizarea pierzătorului socialist Ion Ceban.
Iar al treilea moment a venit atunci când majoritatea parlamentară a PD și sateliții lor de la PPEM au votat pentru reforma fiscală, iar la scurt timp președintele Igor Dodon a promulgat această lege lăudându-o ca fiind bună și că trebuia făcută mai demult.
Reforma fiscală ascunde printre grămada de pomeni electorale pentru funcționari și companii private, un aspect foarte important și anume legalizarea averilor dobândite ilicit pentru suma de 3%.
Atât grupurile de interese economice din jurul PD, dar și din cel al PSRM-ului, au găsit o portiță să-și legalizeze astfel de bani negri, necontabilizați până acum în economia reală. Bani ilegali din furtul miliardului, dar și cei veniți la socialiști din Bahamas din conturile unor firme rusești sunt doar câteva exemple.
Mai mult de atât R. Moldova riscă să devină un hub al criminalității frontaliere, după ce Guvernul a găsit o modalitatea ingenioasă să facă bani prin vânzarea de cetățenii contra 100.000 de euro sau 250.000 de euro în învestiții.
Atlfel spus, oricine poate veni acum în R. Moldova, cu condiția să nu fie dat în urmărire prin Interpol, își poate cumpăra cetățenia și apoi introduce în circuitul financiar legal averi ilicite pentru un mic comision de 3% care va merge la stat.
Măsura vine după ce UE a oprit robinetul cu bani care se scurgea în R. Moldova și pe care guvernarea să-i deschidă și mai tare în acest an electoral, făcându-și campanie pe banii UE cu diverse pomeni electorale.
Tocmai de aceea, dacă în cazul României avem de-a face cu un grup infracțional ascuns în spatele liderul PSD Liviu Dragnea, cel care este doar vârful și exponentul mafiei gulerelor albe, peste Prut avem grupuri de interese care și-au făcut un partid, au ajuns la putere și deschid acum supapa nu doar pe hoție internă ci și internațională.
Acest fapt nu poate duce decât la ciclicitate.
Între 2012-2014, în R. Moldova s-a furat un miliard de dolari pe intern din sistemul bancar moldovenesc și s-au spălat, pe extern, peste de 20 de miliarde de dolari, bani ai mafiei rusești, în ceea ce jurnaliștii au numit schema „Landromatul rusesc”. O schemă complexă ce a implicat sistemul de justiție endemic corupt al R. Moldova și un șir de bănci europene și moldovenești, dar firme paravan din paradisuri fiscale.
Tocmai aceste scheme de corupție și demantelarea premeditată a sistemului de justiție au determinat oamenii să iasă în stradă la București, așa cum probabil vor ieși și la Chișinău, duminică, pe 26 August, acolo unde o parte dintre ei vor înnopta.
Nimeni nu vrea să traiască în sărăcie și nesiguranță, iar explozia mămăligii nu este decât o chestiune de timp. O bombă cu ceas care ticăie sub pernele unor astfel de personaje pentru care autoritarismul nu este decât umătorul pas firesc iar sfidatoarea deja o rutină.
Corespodență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 9, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri, UE
Președintele României, Klaus Iohannis, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Palatul Cotroceni
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, luni, la Adunarea Parlamentară a NATO ce s-a desfășurat la București, că Brigada multinațională din România este un semnal clar al determinării și prezenței Alianței Nord-Atlantice în regiune. „Cred că este important să înțelegem că Brigada multinațională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinațională este importantă tocmai pentru că este multinațională. Transmite un semnal clar al determinării și prezenței NATO și că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe, dar pe lângă Brigadă ne-am consolidat prezența și în spațiul aerian cu misiuni de patrulare a aerului, cu contribuții din partea Italiei și a Canadei, precum și prezența navală în Marea Neagră, cu mai multe exerciții navale și mai multe nave”, a afirmat Stoltenberg, după vizita la Cotroceni.
El a arătat că postura de descurajare și de apărare a NATO implică și prezența forțelor românești, dar și a celor din Brigada multinațională din regiune. „Am crescut de trei ori capacitatea noastră de a disloca forțe. Avem o forță de intervenție foarte rapidă care poate fi dislocată în cursul câtorva zile și ne-am întărit legătura între forțele românești și forțele NATO prin înființarea unor sedii mici — unitatea de integrare a forțelor NATO — care au fost instalate în mai multe părți din sud-estul Alianței, inclusiv la București. Am făcut multe lucruri, prin creșterea prezenței noastre înaintate, inclusiv în România, dar și prin îmbunătățirea noastră de a ne consolida această prezență mai repede cu forțe mai bine pregătite”, a adăugat secretarul general al NATO.
România, tot mai implicată
La rândul său, președintele României Klaus Iohannis a precizat că prezența acestei Brigade Multinaționale reprezintă interesul sporit al NATO și al României la creșterea securității în Marea Neagră. „Ne aflăm în plin proces de consolidare a posturii de descurajare și apărare a NATO în Flancul estic al Alianței. Faptul că România găzduiește Comandamentul Brigăzii Multinaționale Sud-Est indică gradul înalt de preocupare și implicare a țării noastre pentru creșterea nivelului de securitate, nu doar în țara noastră, ci în întreaga regiune a Mării Negre. Pentru noi rolul de furnizor de securitate și stabilitate pe care ni l-am asumat este un obiectiv pe care odată realizat ne propunem să-l consolidăm și să-l adaptăm evoluțiilor regionale și globale”, a spus Iohannis, la Craiova.
Sursă de stabilitate regională
De asemenea, Stoltenberg a mulțumit Guvernului României pentru alocările de 2% din buget pentru domeniul apărării. „Vreau să îmi exprim recunoștința față de România, pentru contribuțiile aduse NATO în mai multe sectoare, în toți acești ani”, a spus secretarul general al NATO. El a vorbit despre implicarea României din punct de vedere al trupelor trimise în teatrele de operații, dar și despre prezența pe teritoriul țării noastre a Brigăzii multinaționale NATO și a sistemului antirachetă de la Deveselu. Stoltenberg a subliniat importanța României ca o sursă de stabilitate în regiune.
de Anatol Terzi | oct. 10, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Spaţiul Extins al Mării Negre, zonă mediană a platformei eurasiatice, experimentează o evoluţie economică intensă, ce trebuie susţinută şi impulsionată şi prin investiţii în sectorul feroviar, care să faciliteze interconectarea reţelelor feroviare regionale, naţionale şi transcontinentale, crescând astfel mobilitatea sustenabilă a mărfurilor şi pasagerilor.
Intensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a SEMN, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa Est – Vest, sunt factori ce determină apariţia oportunităţilor de dezvoltare pentru domeniul feroviar. Summitul Feroviar de Investitii in spatiul extins al Marii Negre – „Zilele Feroviare 2012” – reuneste la Bucuresti, in perioada 9-10 octombrie 2012, elita politica si feroviara europeana si asiatica pentru a identifica formulele legislative, administrative, comerciale si tehnice pentru cresterea volumelor de marfa pe calea ferata de pe platforma eurasiatica.
Aflat la a VII-a editie, evenimentul strategic organizat de Asociatia Industriei Feroviare din Romania si Club Feroviar, sub egida CER si UNIFE, se va concentra pe subiecte privind investitiile in Spatiul Extins al Marii Negre, care cuprinde tari din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, cu o atentie speciala pe proiectele privind dezvoltarea coridoarelor de transport. Regiunea Marii Negre sta in centrul unei arii de interes ce se intinde pana spre Marea Baltica sau pana in zona Marii Caspice. Astfel, in Europa, spatiul Marii Negre reprezinta punctul final al unor coridoare pan-europene, care pornesc din Europa Centrala sau de la Marea Baltica, in timp ce in Asia, tarile caucaziene transmit si preiau spre si dinspre Marea Caspica fluxuri de transport prin coridorul TRACECA, in care s-a implicat si Iranul.
Tarile din Asia Centrala delimiteaza astfel inspre vest, in Asia, aria de interes largita a spatiului Marii Negre, in care se poate include in sud Iranul, iar in nord Rusia. In Europa, aceasta arie extinsa include astfel tarile de pe coasta adriatica si tarile central-europene, conectate prin toate rutele de transport catre aceasta poarta a Europei care este Marea Neagra. Dezvoltarea infrastructurii de transport in aceste tari prioritizeaza acele segmente care fac parte din coridoarele pan-europene, coridoare definite spre a lega centrul Europei de spatiul Marii Negre.
Afganistantul vrea cale ferată până la Marea Neagră
În altă ordine de idei, Afganistanul este în discuţii cu SUA privind deschiderea unei noi rute de cale ferată până la Marea Neagră, care va trece prin Asia Centrală şi Caucazul de Sud, scria recent presa rusă. Ministrul adjunct afgan de externe, Jawed Ludin, a declarat miercurea trecută, la Washington, că ideea discutată cu autorităţile americane este de a crea un coridor alternativ de transport pentru Afganistan.
Vorbind în faţa experţilor Institutului pentru Asia Centrală şi Caucaz din cadrul Universităţii Johns Hopkins, ministrul afgan a declarat că, în plus la căile de tranzit existente la est şi vest prin Pakistan şi Iran, guvernul de la Kabul aspiră la un coridor spre Marea Neagră, care să-i permită utilizarea căii ferate, care câştigă din nou astăzi teren în faţa altor mijloace de transport. Noul coridor de transport ar urma să tranziteze Turkmenistanul, Azerbaidjan, Georgia şi o partea din teritoriul Turciei.
Jawed Ludin a spus că a ridicat această problema în faţa guvernului Statelor Unite şi că a primit asigurări de sprijin în acest sens. În cadrul acestui demers, s-au purtat deja negocieri separate cu Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, a mai afirmat el. Ministrul adjunct de externe afgan a subliniat că noul traseu va permite ţării sale, care nu are ieşire la mare, un coridor de transport alternativ care să-i asigure acces la porturile maritime. El a menţionat că ruta este aproape gata, dat fiind faptul că o cale ferată există de la punctul de control control Aakina, de la graniţa afgană, până la Marea Neagră.
de Anatol Terzi | iul. 25, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Autorităţile române caută noi soluţii pentru a îmbunătăţi procesul de redobândire a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Declaraţia a fost făcută miercuri de noul preşedintele al Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de la Bucureşti, Gheorghe Emacu, în cadrul unei întrevederi cu ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim. Oficialul de la Bucureşti a anunţat că ar putea iniţia un şir de amendamente la Legea ce reglementează acest proces, pe care ar urma să le propună ministrului român al Justiţiei, Titus Corlăţean.
După discuţiile pe care le-a purtat cu colegii săi din Ambasada României în Republica Moldova, Gheorghe Emacu a recunoscut că există anumite probleme, dar l-a asigurat pe Oleg Efrim că autorităţile de la Bucureşti depun eforturi constante pentru a le oferi cetăţenilor Republicii Moldova condiţii din ce în ce mai bune în care pot beneficia de această oportunitate. “Interesul nostru este ca Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din România să funcţioneze cât mai limpede şi bine”, a declarat oficialul.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN.
Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene. Potrivit TSN, populaţia din mediul rural consideră românizarea un lucru benefic, transmite Rador. „Nu va mai fi nevoie să dăm 5.000 de euro pentru a merge în Italia” – susţin unii oameni, obişnuiţi să călătorească în Europa pentru a-şi căuta un loc de muncă. Aceştia recunosc că, de dragul obţinerii unui paşaport european, sunt dispuşi să se declare români la următorul recensământ din Ucraina.
Localnicii mai susţin că în satele de frontieră o treime din populaţie sunt deja cetăţeni ai României, iar anunţurile privind obţinerea paşapoartelor româneşti pot fi văzute zilnic pe gardurile şi panourile din ţinut – menţionează postul de televiziune, apreciind că în regiunea Cernăuţi locuiesc aproximativ un milion de oameni, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ucraineni (75%), români (12%) şi moldoveni (7%). „Cu toate acestea, în documentele oficiale ale Bucureştiului se arată că în Nordul Bucovinei peste 20% din populaţie sunt români. Aritmetica este simplă: etnicii moldoveni au fost trecuţi drept români odată cu românizarea şcolilor moldoveneşti. Mai mult, Bucureştiul încă nu poate accepta pierderea României Mari – la Forumul Internaţional al Românilor de anul trecut, chiar fostul premier Emil Boc a făcut în mod deschis afirmaţii privind pretenţiile etnice referitoare la ţările vecine”.
Bucureştiul susţine că românii din străinătate trebuie să fie recunoscuţi drept etnici români, indiferent de faptul că aceştia poartă denumirile istorice de moldoveni, aromâni, istroromâni sau vlahi. Drept răspuns la toate acestea, societăţile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi au transmis autorităţilor UE şi Ucrainei mai multe plângeri, în care susţin că, sub pretextul diferitor activităţi, în satele din Nordul Bucovinei chiar se duce o politică xenofobă de eradicare a etniei moldoveneşti” – notează TSN.
