Transgaz, memorandum cu BERD

Transgaz, memorandum cu BERD

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

România vrea să devină un jucător important pe piața energetică europeană

Transgaz și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea și susținerea programului de investiții al Transgaz, relatează mass-media de specialitate, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În baza documentului, BERD va lua în considerare participarea la finanțarea proiectelor Transgaz prin furnizarea de instrumente de împrumut sau de participații.

Obiectivele Transgaz include extinderea, modernizarea și înlocuirea rețelei interne românești, pentru a crește accesibilitatea utilizatorilor finali la rețelele de gaze, îmbunătățirea siguranței în aprovizionare și diversificarea surselor de energie; colaborarea pentru dezvoltarea interconectării rețelelor de gaze naturale, cu scopul de a îmbunătăți siguranța în aprovizionare și diversificarea surselor de gaze în toată regiunea și cooperarea în proiecte de cercetare și dezvoltare pentru „ecologizarea gazelor” pentru a trece la sisteme de gaze mai curate.

Planuri ambițioase

Transgaz are un plan de dezvoltare pe zece ani în care proiectele FID (Final Investment Decision) și A-FID (Advance Final Investment Decision) sunt în valoare totală de 1,25 miliarde euro. Între Transgaz și BERD există o cooperare de succes în ceea ce privește finanțarea proiectului BRUA. BERD a acordat Transgaz un împrumut de 278 milioane RON pentru acest proiect.

Totodată, România are în vedere asigurarea accesului la Coridorului Sudic de gaze, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei și Energiei (MEEMA) remis în urma participării secretarului de stat Niculae Havrileț la cea de-a șasea reuniune a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de gaze de la Baku, în Republica Azerbaidjan.

În acest moment, proiectul se află în fază înaintată de implementare, înregistrând progrese în proporție de peste 90%, fiind așteptată finalizarea acestuia până la sfârșitul anului 2020.

Rezerve importante

În intervenția sa din marja reuniunii, Niculae Havrileț a reiterat sprijinul României pentru dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze și interesul țării noastre de a se implica în etapele de extindere a proiectului, având în vedere potențialul infrastructurii de transport oferit de Interconectorul de gaze dintre România și Bulgaria și gazoductul BRUA, care pot contribui semnificativ la consolidarea rolului Coridorului Sudic de gaze către Balcani și Europa Centrală.

Totodată, Havrileț a subliniat că rezervele importante ale Mării Negre, împreună cu cele din zona Mării Caspice și din Bazinul Mediteranei de Est au un rol semnificativ în consolidarea securității energetice regionale și europene. (N.G.)

Share our work
România vrea să ducă în Republica Moldova o parte din gazele pe care le va exploata din Marea Neagră

România vrea să ducă în Republica Moldova o parte din gazele pe care le va exploata din Marea Neagră

 

Ministerul Energiei de la București a emis, săptămâna trecută, autorizaţia de construire a conductelor de transport al gazelor naturale pe ruta Oneşti-Gherăşti şi Gherăşti-Leţcani. Acest proiect este o parte a planului România de exploatări viitoare a resurselor energetice din Marea Neagră, care apoi să poată fi distribuite, inclusiv în Republica Moldova. Prin realizarea acestui proiect s-ar completa numărul conductelor existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă, R. Moldova fiind în prezent dependentă de gazele rusești, furnizate de Gazprom.

„Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României. Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.

Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, a informat Ministerul Energiei, precizând că bneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile. Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).

Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Rep. Moldova) şi vor contribui la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. „Dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova”, se precizează în comunicat Ministerului Energiei de la București.

Share our work