Polonia escaladeaza "razboiul oualor" impotriva Ucrainei

Polonia escaladeaza "razboiul oualor" impotriva Ucrainei

Polonia escaladeaza conflictul cu Ucraina

Polonia escaladeaza conflictul cu Ucraina

Ucraina și Polonia nu vor organiza în acest an festivalul „Zilele bunei vecinătăți”, organizat de câțiva ani la granița comună, din cauza atacului cu ou asupra președintelui polonez Bronislaw Korowski, care a avut loc în orașul ucrainean Luțk, pe 14 iulie, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Leh Șopinski, unul dintre organizatorii din satul transfrontalier Mirce din voievodatul Liublinsk, a explicat că motivul anulării evenimentului, preconizat să aibă loc în zilele 10-11 august 2013, a fost incidentul din Luțk. „A fost încălcat principiul ospitalității, chiar dacă președintele nostru spune că nu trebuie să acordăm importanță incidentului”, a  spus polonezul. „Eu consideram că relațiile dintre polonezi și ucraineni devin din ce în ce mai bune, dar se vede că demonii mai joacă. Dacă cineva îl insultă pe președintele nostru, înseamnă că insultă și poporul polonez”, a mai declarat indignat Leh Șopinski.

Nemultumiri poloneze

Partea poloneză se mai declară nemulțumită de faptul că administrația regională Volâni din Ucraina a respins rezoluția Seimului polonez referitoare la tragedia din nord-vestul Ucrainei, în care au fost omorâți si etnici polonezi. În acea rezoluție era stipulat că evenimentele de acum 70 de ani au fost numite „epurare etnică cu urme de genocid”.
Festivalul „Zilele bunei vecinătăți” a fost organizat la granița dintre Ucraina și Polonia în ultimii cinci ani. Cele două maluri ale râului Bug erau unite cu un pod format din pontoane, pentru ca oaspeții festivalului să poată traversa granița polono-ucraineană. În acele zile aveau loc diverse concerte și întâlniri oficiale. În anul 2012 la festival au participat peste o mie de oameni.

Atac nationalist

Reamintim ca preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a fost atacat, recent, cu ouă în timpul unei vizite oficiale în Ucraina. Incidentul s-a întâmplat în oraşul Luţk, în cadrul unei ceremonii de comemorare a 70 de ani de la masacrul din regiunea Volînia. Un tânăr l-a bătut pe umăr pe liderul de la Varşovia şi a strivit un ou de sacoul oficialului. În apărarea şefului statului polonez au sărit bodyguarzii. Ulterior, tânărul a fost reţinut şi va fi cercetat pentru huliganism.
La randul lor, un grup de nationalisti polonezi au atacat cu oua cladirea ambasadei Ucrainei de la Varsovia, scandand lozinci nationaliste si cerand expulzarea ambasadorului ucrainean din Polonia.
Incidentul in care a fost implicat preşedintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a avut loc la scurt timp după ce Komorowski a făcut apel la reconciliere istorica între ucraineni şi polonezi. Reamintim ca in timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mii de etnici polonezi si ucraineni au fost exterminaţi în masă in lupte interetnice, caracterizate de o serie de istorici drept “epurari etnice”. In acest moment, Polonia este unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai integrarii europene a Ucrainei.

Share our work
„Svoboda” critica vizita președintelui Poloniei la Luțk

„Svoboda” critica vizita președintelui Poloniei la Luțk

Presedintele polonez Bronisław Komorowski, criticat de Svoboda

Presedintele polonez Bronisław Komorowski, criticat de Svoboda

Partidul ucrainean „Svoboda” a calificat vizita președintelui Poloniei, Bronisław Komorowski, la Luțk, planificată pentru 14 iulie 2013 ca fiind una nedorită și care „poate provoca acutizarea relațiilor polono-ucrainene”, se arata intr-un comunicat remis agentiei de presa KARADENIZ PRESS de catre serviciul de presa al formatiunii. „După ce in data de 20 iunie 2013, Senatul polonez a aprobat hotărârea anti-ucraineană, pseudo-istorică și șovinistă referitoare la evenimentele din Volînia, vizita președintelui Poloniei la Luțk este nedorită și inoportună. Societatea ucraineană ar putea interpreta această inițiativă a președintelui polonez drept o provocare”, a declarat deputatul în Rada Supremă, președintele filialei din regiunea Volînia a „Svoboda”, Anatolii Vitiv.

Umilire simbolica

Conform opiniei lui Vitiv, „se pare că Komorowski vrea să vină la Luțk pentru a umili simbolic ucrainenii care au luptat pentru independență pe pământul lor și să îi prezinte drept ucigași”. „Sunt convins că după o campanie isterică anti-ucraineană care a durat multe luni, dusă de politicienii polonezi, Bronisław Komorowski nu are ce căuta la Luțk”, a remarcat politicianul ucrainean.
Aceasta a atenționat că vizita lui Bronisław Komorowski la Luțk ar putea provoca societatea ucraineană la acțiuni de protest. Vitiv a adăugat că vizita lui Komorowski ar fi fost oportonă doar în cazul când acesta „ar vizita satele ucrainene, locuitorii cărora au fost victime ale atacurilor detașamentelor poloneze de ocupație în anii celui de al doilea Război Mondial și în mod public, și-ar cere scuze Ucrainei pentru anii de politică expansionistă dusă de Rzeczpospolita (Uniunea statală polono-lituaniană). „În caz contrar, Komorowski este persoană non-grata la Luțk”, a subliniat Vitiv. „Totodată, noi vom fi în continuare adepții fermi al relațiilor de bună vecinătate cu poporul polonez și vom depune toate eforturile pentru găsirea compromiselor, și identificarea unei viziuni juste asupra trecutului nostru istoric”, a adăugat acesta.

Decizie controversata

Reamintim că la 20 iunie 2013, Senatul Poloniei a adoptat o declarație cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la tragedia din Volînia, în care evenimentele tragice din 1943 au fost numite „purificare etnică cu elemente de genocid”. Conform opiniei senatorilor polonezi, această definiție a tragediei din Volînia poate fi justificată prin aceea că evenimentele au avut un caracter de masă și au fost însoțite de cruzime și violență. În declarație este indicat că, „Masacrul din Volînia” a început in data de 9 februarie 1943 cu atacul detașamentelor din UPA (Ukrainska Povstanska Armiia- Armata Insurecțională Ucraineană) asupra satului Parośla, în urma căruia au fost uciși 173 de civili polonezi. Cu acest atac „a început o acțiune plină de cuzime de nimicire a polonezilor, care a fost dusă de fracțiunea banderovistă din Organizația Naționaliștilor Ucraineni și UPA”, se menționează în declarație. În document se mai subliniaza că numarul total al victimelor „acțiunii anti-poloneze a UPA” depaseste 100 mii. Totodată, în declarație se mai menționează că polonezii caută reconciliere și prietenia ucrainenilor care, „poate fi construită doar pe adevăr și condamnare reciprocă a crimelor”, iar memoria celor decedați în regiunea Volînia „trebuie să devină parte componentă al conștiinței istorice poloneze”. Pentru aprobarea declarației respective au votat 55 de senatori din 100, împotrivă au votat 20, iar 10 s-au abținut.

Reactie ucraineana

Ministerul de Externe din Ucraina a declarat că nu vor politizarea acestei întrebări și consideră necesară concentrarea pe comemorarea corespunzătoare a tuturor victimelor paginilor tragice din istoria polono-ucraineană în anii celui de al doilea Război Mondial.
Menționăm că față de evenimentele din 1943-1944 din regiunea Volîn, în Polonia și Ucraina exista viziuni diferite. Astel istoriografia poloneză numește tragedia „genocid al poporului polonez”, iar istoricii ucraineni consideră aceste evenimente drept „purificare etnică reciprocă a populațiilor poloneze și ucrainene”.

Share our work