de Isac Mihai | dec. 21, 2020 | România, Știri, UE
UK, afară din UE
Premierul britanic, Boris Johnson, organizează astăzi o reuniune de criză consacrată aprovizionării Regatului Unit după decizia mai multor ţări, inclusiv state europene, de a suspenda legăturile cu monarhia din cauza noii tulpini de coronavirus, relatează mass-media de la Londra. Autoritățile engleze consideră că noua tulpină este „scăpată de sub control”, fiind cu 70% mai contagioasă.
„Alte reuniuni vor mai avea loc (…) pentru a se asigura că sunt puse în aplicare planuri solide”, a adăugat premierul britanic.
Izolare internațională
Măsuri de suspendare a legăturilor cu Marea Britanie au fost luate de Franța, Belgia, Olanda, Italia, Germania, România sau Irlanda. Statelor europene li s-au alăturat și țări din Asia, Africa și cele două Americi, o manifestare a sentimentului de îngrijorare care a cuprins mapamondul.
Această închidere intervine într-un moment complet nepotrivit, pentru că porturile și aeroporturile engleze cunosc în prezent un trafic masiv, numeroase firme pregătindu-se pentru ieşirea Regatului Unit din UE pe 31 decembrie seara.
Brexit vs. COVID
Cu zece zile înainte de termen, negocierile comerciale post-Brexit din Londra şi Bruxelles nu s-au încheiat şi, în cazul unui eşec, introducerea de cote şi taxe vamale stârneşte temeri cu privire la aprovizionarea ţării.
„Ne aşteptăm la perturbări importante în zonă”, a scris pe Twitter ministrul transporturilor, Grant Shapps, adăugând că se lucrează la „măsuri de urgenţă” pentru a minimaliza impactul.
Noua tulpină de SARS-CoV-2 a determinat guvernul britanic să introducă de urgenţă măsuri de izolare duminică pentru 16 milioane de locuitori din Londra şi sud-estul Angliei.
„Din păcate noua tulpină este în afara controlului. Trebuie să reluăm controlul şi singurul mod de a-l face este de a restricţiona contactele sociale”, a declarat ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. „Va fi greu să o ţinem sub control până când nu va fi implementat un vaccin”, a adăugat el, lăsând să se înţeleagă că restricţiile ar putea dura cel puţin „două luni”. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Balcani, Știri
Atena cere restituirea comorilor arheologice
Grecia a solicitat Marii Britanii restituirea frizelor din marmură ale Partenonului, expuse la Muzeul Britanic din Londra, profitând de o revigorare a interesului internaţional pe fondul redeschiderii sitului antic, închis publicului în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, relatează mass-media de la Atena, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Aceste frize antice – ce conţin reprezentări ale luptelor mitice dintre greci şi centauri – au fost detaşate din Partenon şi expediate în Regatul Unit la începutul secolului al XIX-lea de cunoscutul diplomat britanic, scoțianul Thomas Bruce, cel de-al 7-lea lord Elgin, într-o perioadă în care Grecia făcea parte din Imperiul Otoman. În prezent, aceste obiecte de marmură se numără printre piesele centrale expuse în Muzeul Britanic.
Colecția Elgin, mărturie a moștenirii coloniale
Recurs la istorie
Autoritățile de la Londra au refuzat întotdeauna să returneze aceste sculpturi, cunoscute şi sub numele de Marmurele lui Elgin, argumentând că acestea au fost importate cu permisiunea conducerii otomane, Grecia fiind cotropită de Imperiul Otoman. Autorităţile elene afirmă însă că autorizarea a fost acordată de ocupantul otoman şi nu de către Grecia, prin urmare nefiind valabilă.
„Redeschiderea siturilor arheologice (…) este o ocazie pentru comitetele internaţionale care susţin restituirea marmurelor din Partenon să îşi reafirme solicitarea neîncetată, a lor şi a guvernului elen, pentru returnarea definitivă a obiectelor de marmură în patria lor”, a scris sâmbătă ministrul grec al Culturii, Lina Mendoni, într-un comunicat.
Jaf colonial
Obiectele de marmură au fost obiectului „unui jaf”, iar Grecia nu va recunoaşte niciodată proprietatea Muzeului Britanic asupra acestor frize, a afirmat Medoni.
După două luni în care accesul publicului a fost interzis din cauza pandemiei provocată de noul coronavirus, Grecia a redeschis la data de 18 mai, în condiţii sanitare stricte, Acropola din Atena, unul dintre cele mai vizitate situri antice din lume, unde se află celebrul Partenon.
Asociaţia Internaţională pentru Reunificarea Sculpturilor din Partenon a adresat la 21 mai, de Ziua mondială a culturii, o scrisoare Ministerului Culturii din Grecia prin care a propus o reluare a presiunii coordonate asupra Muzeului Britanic.
Premierul englez Jonhson se opune negocierilor
Eforturi diplomatice
Grecia a militat timp de câteva decenii pentru restituirea obiectelor din marmură şi a avut în vedere, la un moment dat, intentarea unui proces Londrei. Însă, în ultimii ani, Atena a preferat calea diplomatică, propunând medierea prin UNESCO, instituţia ONU responsabilă de cultură şi educaţie, ofertă respinsă de Muzeul Britanic.
Ales în iulie 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis, a solicitat oficial ca aceste frize să fie împrumutate Atenei pentru aniversarea din 2021 a 200 de ani de la independenţa Greciei.
În cadrul negocierilor pentru un acord comercial între UE şi Regatul Unit, Atena a încercat să pună în discuţie şi situaţia artefactelor furate din Grecia în secolul XIX. Eforturile reprezentanților UE au fost respinse categoric de către partea britanică.
Interese financiare
Unul din motivele retivenței britanice este reprezentat de faptul că sculpturile din așa-zisa colecție Elgin reprezintă o sursă importantă de venit pentru industria turismului din Marea Britanie. În prezent, respectivele sculpturi se află în custodia Muzeului Britanic din Londra, într-o aripă special construită pentru acestea, fiind vizitate în 2019 de peste 7 milioane de vizitatori.
Clauza care prevede „returnarea sau restituirea obiectelor culturale înlăturate ilegal din ţările lor de origine” a fost introdusă inițial pe lista negociatorilor de la Bruxelles la cererea autorităţilor de la Atena. Acestea au declarat, prin Ambasada din Regatul Unit, că sculpturile au fost obţinute fără aprobarea poporului grec şi că „afirmaţiile britanice despre legalitatea achiziţiei au fost serios contestate de către savanţi şi oameni de ştiinţă”.
„Acest apel este adresat tuturor părţilor implicate, precum şi Marii Britanii, unde au fost transportate majoritatea sculpturilor. Cererea pentru reîntregirea sculpturilor Partenon este universală şi se bazează pe faptul că sculpturile fac parte integrantă a unuia dintre cele mai emblematice monumente de cultură din lume”, au explicat reprezentaţii Ambasadei pentru mass-media britanică.
Autorităţile britanice nu au adoptat o poziţie oficială, dar, o serie de surse apropiate premierului Boris Johnson ar fi declarat că sculpturile „nu pleacă nicăieri” şi că o astfel de clauză prezintă o lipsă de seriozitate din partea Uniunii Europene.
Legalitate contestată
Deşi înaltul diplomat britanic a susţinut întotdeauna că a primit din partea autorităţilor otomane un firman care îi dădea dreptul de a lua respectivele antichităţi, istoricii greci îl contrazic, explicând că un astfel de document ar fi trebuit să se afle în arhivele care pot fi consultate chiar şi în rezent. Niciun demers de înființare a unei comisii istorice comune nu a avut rezultatul scontat.
Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, a rămas în istorie pentru faptul că în anul 1802 a plecat din portul Pireu cu o navă la bordul căreia încărcase cel puțin 17 lăzi pline cu antichităţi greceşti. Din cauza unor probleme, nava a început să ia apă şi după doar două zile de la plecarea din port s-a scufundat. Bruce a organizat o expediţie de recuperare a artefactelor, dar o parte dintre acestea au rămas pe fundul mării.
În ultimii ani, arheologii maritimi au început să exploreze epava şi să recupereze artefactele pe care expediţia din secolul XIX nu a reuşit să le recupereze. Anul acesta, arheologii au decis să îşi concentreze eforturile în vederea curăţării, documentării şi conservării epavei. Scafandrii au curăţat epave şi au realizat o serie de fotografii care ulterior au fost combinate pentru a realiza un model care va fi folosit în viitoarele lucrări de conservare.
În timpul lucrărilor de curăţare, arheolgii maritimi care s-au scufundat au scos la suprafaţă o serie de obiecte care au putut fi desprinse sau care nu au făcut parte din navă de la bun început. Printre aceste artefacte se numără bucăţi mici din navă, scripeţi din lemn care mai aveau ataşate bucăţi de frânghie, obiecte de bucătărie şi chiar o secţiune de picior de lemn, rpecum și un inel de aur şi o pereche de cercei de filigran şi aur.
Partenonul, comoara arheologică elenă
Tradiție sinistră
Faptele lui Thomas Bruce, cel de al şaptelea lord de Elgin, au fost condamnate în epocă de o parte importantă a elitei britanice, inclusiv Lordul Byron, cunoscutul poet mort în 1824 în războiul de independență al Greciei (1821-1830).
Fiul acestuia, James Bruce, cel de al optulea lor de Elgin, a fost unul dintre cei mai importanți funcționari coloniali britanici. A servit în calitate de guvernator al insulei Jamaica și vicerege al Indiei. A rămas în istorie pentru distrugerea compexului Yuanming Yuan din capitala chineză Beijing, în marja celui de-al doilea război al opiumului. Conflictul dintre Imperiul Celest și statele occidentale (Imperiul Britanic și Imperiul Francez) a fost provocat de demersurile britanice de a exporta cantități imense de opiu pe piața chineză, încălcând legislația locală.
Conform mărturiilor istorice occidentale și chinezești distrugerea impreionantului complex, care cuprindea și multe palate imperiale, a fost însoțit de un jaf sistematic. Operele de artă furate se regăsesc acum în aproximativ 50 de muzee ale lumii, conform UNESCO. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Știri, UE
Regatul Unit dă undă verde noilor pașapoarte Brexit
Guvernul britanic a emis primele paşapoarte care nu menţionează cuvintele „Uniunea Europeană”, deşi Marea Britanie încă este un membru al Blocului comunitar, relatează site-ul cotidianului The Guardian, citat de mass-media europeană. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, eliminarea cuvintelor „Uniunea Europeană” face parte dintr-un proces de transformare care va culmina cu reintroducerea paşapoartelor albastre în a doua jumătate a anului 2019.
„Paşapoartele vişinii care nu mai includ cuvintele ‘Uniunea Europeană’ pe copertă au fost introduse de la 30 martie 2019”, adaugă comunicatul citat de The Guardian. „Paşapoartele care includ cuvintele ‘Uniunea Europeană’ vor continua să fie emise o scurtă perioadă după această dată. Persoanele nu vor putea alege dacă pe paşaportul lor va fi menţionată Uniunea Europeană. Ambele modele vor fi valide pentru călătorii”, se mai arată în comunicat. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 14, 2019 | Principal, UE, Uncategorized @ro
UK, afară din UE
Parlamentarii britanici au respins printr-un vot extrem de strâns, miercuri seara, opţiunea unui Brexit fără acord, vot ce deschide calea pentru formularea unei cereri de amânare a ieşirii Marii Britanii de UE, relatează Reuters, preluată de agenția AGERPRES, citată de KARADENIZ PRESS. 312 de parlamentari britanici au votat în favoarea amendamentului A, în timp ce 308 de parlamentari au votat împotrivă.
Amendamentul buclucaș
Amendamentul A, prezentat de Caroline Spelman, membră a Partidului Conservator și fost ministru în guvernul condus de David Cameron, şi susţinut de parlamentari din mai multe partide, exclude un Brexit fără acord, în orice circumstanţă.
Votul de miercuri a avut loc după ce cu o zi înainte Parlamentul Regatului Unit a respins ultima versiune de acord privind Brexit-ul susţinută de guvernul de la Londra. Pentru acord – modificat faţă de versiunea din noiembrie anul trecut şi respinsă deja în ianuarie – au votat 242 de parlamentari, iar împotrivă 391. Înfrângerea suferită de premierul Theresa May a fost categorică, deşi mai puţin severă decât cea de la începutul anului, când au fost doar 202 de voturi în favoarea acordului şi 432 împotrivă.
În condiţiile în care parlamentarii au respins miercuri un Brexit fără acord, joi seara va urma un alt vot privind autorizarea guvernului britanic de a solicita o prelungire a validităţii Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care a fixat data retragerii pe 29 martie după o perioadă de negociere de doi ani.
Telenovelă politică
În ianuarie 2019, Camera Comunelor de la Londra a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.
Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.
Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit
Regrete europene
Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, anunţă Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii. „Regretăm rezultatul votului din această seară şi suntem dezamăgiţi că Guvernul britanic nu a fost în stare să obţină majoritatea pentru acordul negociat. Uniunea Europeană a făcut tot ce este posibil pentru ajungerea la un acord. Date fiind clauzele suplimentare de garantare oferite de UE în decembrie, în ianuarie şi ieri, este greu să spus ce mai putem face. Dacă există vreo soluţie la actualul impas, aceasta poate fi găsită doar la Londra”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
„Dat fiind că mai sunt doar 17 zile până pe 29 martie, votul de astăzi a amplificat semnificativ probabilitatea producerii unui Brexit fără acord. Noi vom continua pregătirile pentru a ne asigura că putem face faţă unui astfel de scenariu. Dacă Marea Britanie va formula o solicitare rezonabilă pentru amânare, UE va analiza cererea şi va decide prin unanimitate. UE va cere o justificare credibilă pentru posibilitatea prelungirii negocierilor şi pentru durată. Va trebui asigurată funcţionarea eficientă a instituţiilor UE”, precizează oficialul european.
Un nou referendum
În același timp, primarul Londrei, Sadiq Khan, membru al Partidului Laburist (de opoziţie), a cerut Guvernului Theresa May să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.
„Salut votul de respingere a Acordului Brexit propus de Guvern, un acord prost. Premierul trebuie să plaseze pe primul loc oraşul nostru şi ţara noastră şi să anuleze clauza Articolului 50” al Tratatului comunitar, care prevede posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană, a declarat Sadiq Khan, citat de Sky News.
„A venit vremea ca cetăţenii britanici să aibă ultimul cuvânt despre Brexit”, a precizat primarul Londrei.
La rândul său, Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziţie), a propus marţi seară convocarea alegerilor parlamentare anticipate sau negocieri politice pentru ajungerea la un acord care să primească votul Camerei Comunelor. „Premierul Theresa May este în criză de timp. Poate că ar trebui să organizăm alegeri generale”, a declarat Jeremy Corbyn, propunând ca soluţie alternativă negocieri cu Partidul Conservator, aflat la putere, pentru ajungerea la consens privind Brexit.
Demers pe Twitter
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că le va cere statelor membre ale UE să ia în considerare o amânare extinsă a ieşirii Londrei din blocul comunitar, ‘dacă Marea Britanie consideră necesar’, cu o săptămână înainte ca liderii europeni să discute acest subiect în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, relatează DPA. „În consultările mele înainte de (summitul UE), voi face apel la UE27 să fie deschisă la o prelungire extinsă dacă Marea Britanie consideră necesar să îşi regândească strategia privind Brexit-ul şi să obţină consens asupra acesteia”, a scris Tusk pe Twitter.
Liderii din UE ar urma să ia o decizie privind orice solicitare de prelungire a Brexit-ului din partea Marii Britanii la summitul lor de la 21-22 martie, dacă va fi înaintată o astfel de cerere după votul de joi din Camera Comunelor.
Premierul britanic Theresa May se pregăteşte să le ceară parlamentarilor săi să voteze din nou asupra acordului de ieşire din UE, pe care l-au respins deja de două ori, înainte de data efectivă de ‘divorţ’, la 29 martie. Camera Comunelor urmează să voteze joi dacă va cere o prelungire a perioadei de negociere a Brexit-ului.
Divorț obligatoriu
La rândul său, eurodeputata Danuta Hubner a spus că Marea Britanie va primi cel mai probabil aprobarea Uniunii Europene pentru o amânare a Brexit-ului dacă Londra va cere acest lucru, dar blocul comunitar nu îşi va schimba acordul de ‘divorţ’ în această perioadă şi nici nu va negocia legăturilor viitoare, potrivit Reuters.
Danuta Hubner, care face parte dintr-o comisie specială de şase membri ce se ocupă de Brexit în Parlamentul European, a subliniat că acordul dintre UE şi Marea Britanie privind Brexit-ul este final. „Nu va fi nicio redeschidere a acordului, nu vor mai fi negocieri. Acest acord este final”, a spus eurodeputata pentru Reuters. „Ne îndreptăm spre o prelungire. Însă, în absenţa unui acord aprobat până la 29 martie, nu este clar pe ce bază şi de ce să le oferim o prelungire scurtă”, a adăugat ea.
Danuta Hubner a spus că o extindere mai lungă, până la 30 iunie sau chiar mai târziu, ar prelungi incertitudinea privind Brexit-ul şi ar putea cauza probleme juridice şi politice în privinţa alegerilor pentru Parlamentul European de la 24-26 mai.
„Singurul aspect pozitiv ar fi dacă Marea Britanie şi-ar modifica liniile roşii şi ar accepta o uniune vamală”, a mai declarat ea. „Aceste spectacole permanente din Camera Comunelor, care nu par să ducă undeva, nu fac decât să accentueze exasperarea şi anxietatea de partea UE”, a spus eurodeputata. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni
Este esenţial să împiedicăm o evadare dezordonată şi fără acord a Marii Britanii din UE, a declarat preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani într-un interviu acordat grupului media Funke, citat de agenția Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Antonio Tajani a adăugat că data Brexitului poate fi amânată cu doar câteva săptămâni peste termenul stabilit, 29 martie 2019. „Acum se pune problema de a evita cea mai mare greşeala, un Brexit haotic fără aranjamente contractuale”, a declarat Tajani. Un astfel de Brexit dezordonat şi fără acord ar fi un dezastru pentru economia britanică şi ar afecta de asemenea UE, a mai afirmat Tajani, adăugând că ar fi fericit dacă Marea Britanie nu ar părăsi UE.
Vot cu probleme
Parlamentarii britanici urmează să voteze marţi pentru a doua oară planul Brexit al premierului Theresa May. În cazul în care nu va trece planul său, May a declarat că parlamentarii vor putea vota miercuri şi joi dacă doresc ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord, sau dacă vor să ceară o scurtă amânare.
Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a mai opinat că declaraţia politică asupra Brexitului ar putea fi formulată ceva mai clar, dar a exclus schimbarea conţinutului acordului de retragere, în special prevederile referitoare la Irlanda de Nord.
„Sunt convins că data ieşirii poate fi amânată doar cu maximum câteva săptămâni de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iulie cel târziu”, a afirmat preşedintele Parlamentului European.
El a mai precizat că Marea Britanie va trebui să ofere un motiv pentru amânarea ieşirii sale din UE, cum ar fi dorinţa de a folosi acest timp suplimentar pentru a organiza noi alegeri sau un nou referendum. „Ei au decis să plece, este problema lor, nu a noastră”, a adăugat Tajani.
În opinia sa, ieşirea Marii Britanii va descuraja alte ţări să părăsească Uniunea.”Trebuie să schimbăm Uniunea Europeană, dar trebuie să rămânem împreună”, a susţinut preşedintele Parlamentului European.
Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit
”Încă un efort”
Premierul britanic Theresa May a cerut vineri Uniunii Europene să facă ”încă un efort” pentru a ieşi din impasul privind acordul Brexitului, respins în ianuarie 2019 de parlamentul britanic şi pe care îl va supune săptămâna viitoare din nou votului deputaţilor, deşi nu a reuşit să obţină la Bruxelles revizuirea mecanismului de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză aflat la originea respingerii acestui acord. ”Este nevoie doar de încă un efort pentru a răspunde preocupărilor specifice ale parlamentului nostru”, a subliniat Theresa May într-un discurs susţinut în oraşul-port Grimsby, unde 70% dintre participanţii la referendumul din 2016 au votat pentru ieşirea din UE.
”Deci, să nu dăm înapoi ! Să facem ceea ce este necesar pentru ca parlamentarii să sprijine marţi acordul”, a mai spus ea, avertizând totodată că ”nimeni nu ştie ce se va întâmpla” dacă acesta va fi respins din nou. ”Am putea să rămânem în UE încă multe luni de acum înainte. Am putea să ieşim (din UE) fără protecţia unui acord. Sau am putea să nu mai ieşim niciodată”, a enumerat Theresa May posibilele evoluţii după decizia aşteptată săptămâna viitoare de la deputaţii Camerei Comunelor.
Aceştia vor vota marţi din nou acordul pe care deja l-au respins, sau un acord revizuit, în eventualitatea în care liderii europeni ar accepta totuşi în ultimul moment o revizuire a clauzei de ”backstop”.
Dacă acordul pică marţi la vot, miercuri Theresa May va cere Camerei Comunelor să voteze ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie. Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere scurtă, limitată” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată, dar în opinia premierului May această amânare a Brexitului nu ar trebui să depăşească sfârşitul lunii iunie, mai ales că altfel ar apărea şi problema participării la alegerile europene din luna mai.
”Backstop” irlandez
Negociatorul şef al Uniunii Europene în dosarul Brexit, Michel Barnier, a anunţat că Bruxelles-ul este dispus să ofere Regatului Unit posibilitatea unei ieşiri unilaterale din mecanismul de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză de care depinde aprobarea acordului privind Brexitul în parlamentul britanic, relatează agenţiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS. ”Uniunea Europeană se angajează să ofere Regatului Unit opţiunea ieşirii unilaterale din uniunea vamală, dar să fie menţinute celelalte elemente ale backstop-ului pentru a evita o frontieră dură” între Irlanda şi Irlanda de Nord, a scris Barnier pe Twitter după o reuniune cu ambasadorii celor 27 de state ale UE, fără cel britanic. ”Regatul Unit nu va fi forţat să rămână în uniunea vamală împotriva voinţei sale”, a completat el.
Anunţul său survine în timp ce premierul britanic Theresa May încearcă să obţină din partea liderilor europeni o revizuire a mecanismului de ”backstop” astfel încât să-i dea acestuia o formă acceptabilă pentru deputaţii britanici, care se vor pronunţa din nou marţi prin vot asupra acordului privind Brexitul, respins în urma votului din ianuarie. Numeroşi parlamentari britanici se tem că, aşa cum este formulată clauza de ”backstop” în acordul pe care l-au respins, ea riscă să menţină Regatul Unit pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană.
”UE va continua să lucreze intens în zilele următoare pentru ca Regatul Unit să iasă din UE cu un acord”, a mai promis Barnier în mesajul său, transmis după ce negociatorii europeni şi britanici au avut vineri noi discuţii, ce vor continua pe parcursul weekend-ului. (M.B.)
