de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri
Compania britanică BP dorește să participe la mai multe proiecte ale Rosneft, a declarat directorul executiv al companiei ruse, Igor Sechin, în cadrul forumului Eurasian X de joi de la Moscova. „Cel mai puternic acționar al nostru, BP, a fost deja inclus în mai multe proiecte ale Rosneft: Taas-Yuriak (Rusia), Ermak și altele. Compania ia în considerare posibilitatea intrării într-un anumit număr de proiecte. Participăm de asemenea în proiectul Zohr din Egipt și afacerea de procesare cu Germania”, a spus Sechin, citat de Tass.
La rândul său, directorul executiv al BP, Robert Dudley, a declarat mai devreme că BP nu are nicio intenție să-și mărească să să-și reducă participația în cadrul Rosneft. „Suntem mulțumiți cu nivelul de acțiuni pe care îl deținem. Nu vrem să-l reducem sau să-l mărim. Este un nivel bun și confortabil”, a declarat Dudley.
de Razvan Iorga | iun. 27, 2017 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri
Președintele rus Vladimir Putin, dând mâna cu șeful Rosneft, Igor Sechin
Unul dintre cei mai mari producători de petrol din Rusia – grupul Rosneft – și holding-ul media RBC au semnat un acord de înțelegere amiabilă în procesul de defăimare intentat publicației, a declarat marți un oficial al Rosneft la o întâlnire a Curții de Arbitraj din Moscova, acolo unde s-a judecat recursul în casație al Rosneft, față de prima decizie a instanței pe acest caz. „Onorată instanță, doresc să vă înmânez un acord de înțelegere semnat”, a declarat avocatul Rosneft, citat de TASS.
În același timp, judecătorii au atras atenția celor două părți aflate în litigiu că Rosneft, potrivit clauzei 5 din acordul de înțelegere, își refuză cererile către cealaltă parte, fapt ce este imposibil într-o instanță de casare. Din acest punct de vedere, această clauză va fi exclusă de către părți din document, astfel încât curtea să poată aproba acordul de înțelegere amiabilă. În toamna anului 2016, Rosneft pretindea 49 de milioane de dolari drept pagube de imagine din partea instituției media amintite.
Lupta cu jurnaliștii
Pe data de 26 aprilie 2016, Rosneft a intentat un proces împotriva autorilor articolului intitulat „Sechin cere guvernului să protejeze Rosneft de BP”, printre care se numără Timofei Dziadko, Liudmila Podobedova și Maxim Tovkailo, precum și împotriva fondatorului RBC, cerându-le acestora că retragă „informațiile false” postate de site-ul publicației și diseminate apoi de alte surse media.
În decembrie 2016, Tribunalul din Moscova satisfăcuse parțial cererile Rosneft, obligând holding-ul media la plata a 390.000 de ruble (circa 6.605 dolari american -n.r.). Totuși, ambele părți s-au arătat nemulțumite de decizie. Cea de-a noua instanță a Curții de Arbitraj din Rusia a răsturnat acea decizie, exceptând clauza care să oblige instituția media să scoată acel articol și să publice un drept la replică.
În august 2011, organele de cercetare de la Moscova efectuau o percheziție la sediul din Moscova al grupului petrolier britanic BP, după renunțarea la parteneriatul cu compania rusa Rosneft, anunța un purtător de cuvânt al BP.
Cine sunt Sechin și Rosneft
Board-ul gigantului petrolier rus Rosneft include miliardari, spioni și petroliști, iar acestora li se vor alătura începând de joi un trader de mărfuri miliardar și un reprezentant al Qatarului, statul din Orientul Mijlociu aflat în centrul unei furtuni politice, relatează Bloomberg. Actualii directori ai Rosneft, care produce mai mult petrol decât oricare altă companie tranzacționată public, sunt deja versați în intrigi politice și practici de afaceri. Aceștia includ de la veterani ai unor grupuri petroliere ca BP, Exxon Mobil și până la combatanți ai Războiului Rece, cum este fostul agent Stasi Mattias Warnig și Igor Sechin, vechi aliat al președintelui Vladimir Putin.
Igor Sechin este cel mai puternic om din industria petrolieră a Rusiei și-a început cariera ca traducător în armata sovietică în Mozambic și Angola, zone fierbinți în Războiul Rece. Ulterior, a lucrat sub conducerea lui Putin la Primăria St Petersburg și l-a urmat la Kremlin, unde a devenit director adjunct pentru personal și apoi vicepremier. Cu sprijinul statului, Sechin a transformat Rosneft într-un gigant energetic, prin achiziția majorității activeloe grupului Yukos, confiscate de guvern de la magnatul Mahail Hodorkovski. Ulterior, Rosneft a cumpărat compania mixtă din Rusia a BP, în 2013, și Bașneft anul trecut.
de Razvan Iorga | mai 15, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Sanctiunile UE nu functioneaza unitar, atunci cand vine vorba de Gazprom si de liderii acestei puternice companii prin care Rusia forteaza mana multor state din UE. Presedintele gigantului rus Aleksei Miller (foto) a reusit sa scape in ultimul moment de sanctiunile impuse de catre UE, in urma unor actiuni de lobby, la Bruxelles, ale mai multor companii europene in domeniul energetic, scrie cotidianul economic Vedomosti in editia de joi, citand surse, relateaza AFP.
Uniunea Europeana (UE) a extins luni lista cu persoane vizate de sanctiuni din cauza crizei din Ucraina, adaugand 13 nume pe ea. Initial, Aleksei Miller, presedintele-director general al Gazprom, figura pe aceasta noua lista, dar o serie de grupuri europene au insistat pe langa Guvernele lor pentru ca acesta sa fie scos de pe lista, argumentand ca aceste sanctiuni vor complica in mod considerabil activitatea cu gigantul rus, care este un actor incontestabil pe piata europeana, a declarat un bancher in domeniul investitiilor apropiat de firme cu activitate in sectorul energetic.
„Nu a fost usor sa ne facem auziti de catre autoritati, a fost necesar sa dam numeroase telefoane pentru a obtine o reactie”, a declarat, de asemenea, pentru ziar, reprezentantul unei firme europene, sub protectia anonimatului. Potrivit acestei surse, grupuri franceze, germane si italiene au actionat in favoarea lui Miller. Contactat de catre Vedomosti, un purtator de cuvant al grupului Total a declarat ca nu stie daca societatea a insistat pe langa lideri europeni pentru a-l scapa de sanctiuni pe Miller. GdF, Shell, E.On, Enel, BP, OMV si Gazprom au refuzat sa comenteze. UE importa un sfert din gazele naturale pe care le consuma din Rusia, iar o serie de grupuri au incheiat acorduri cu Gazprom pentru a exploata resurse in Rusia, urmand modelul anglo-olandez Shell.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi era previzibil un asemenea esec din cauza multiplelor greseli si indecizii politice la nivelul UE, Nabucco a devenit oficial un proiect mort. Pana la anuntul din presa austriaca de ieri, semnele fusesera deja aratate dupa ce Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, tara pe unde urmeaza sa treaca gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), consortiul castigator care exploateaza zacamantul gigant de gaze naturale sah Deniz (Azerbaidjan), din Marea Caspica. Atunci, Gazprom s-a retras din cursa pentru cumpararea DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, facand loc azerilor de la SOCAR, in conditiile in care gazoductul rusesc South Stream a intrat deja in linie dreapta. „Proiectul Nabucco a esuat (…) Motivul deciziei pare sa fie opozitia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse in editia electronica, fara a preciza sursa informatiei. TAP a luat recent decizia finala privind ruta pe care va exporta gaz catre Europa, avand de ales intre proiectul Nabucco, sustinut de UE, si TAP. Decizia urmeaza sa fie anuntata oficial vineri. Exploatarea gazeifera de la sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Nabucco, pe butuci
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat in proiect in luna mai, preluand 9% din actiunile consortiului de la Nabucco. Anterior, in aprilie, grupul german RWE a renuntat la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV. Azerbaijanul ar fi trebuit sa fie potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului.
de Razvan Iorga | aug. 31, 2011 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Organele de cercetare de la Moscova efectueaza o perchezitie la sediul din Moscova al grupului petrolier britanic BP, dupa renuntarea la parteneriatul cu compania rusa Rosneft, anunta un purtator de cuvant al BP. „Cooperam cu fortele de ordine”, a declarat Vladimir Buianov, sugerand ca operatiunea are legatura cu procesul intentat companiei britanice BP dupa renuntarea la parteneriatul cu compania petroliera Rosneft. „Presupun ca are legatura cu acest caz, dar nu am informatii precise in acest sens”, a spus el. Un actionar minoritar al TNK-BP a facut recurs in justitie, cerand compensatii din partea grupului britanic dupa renuntarea la parteneriatul cu Rosneft.
