Bulgaria, alegeri parlamentare și prezidențiale pe 14 noiembrie

Bulgaria, alegeri parlamentare și prezidențiale pe 14 noiembrie

Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat

Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat

Preşedintele bulgar Rumen Radev a anunţat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, a informat miercuri preşedinţia de la Sofia.

Radev, care candidează pentru un nou mandat la un scrutin prezidenţial ce va avea loc la aceeaşi dată, va dizolva joi parlamentul şi va numi un nou guvern interimar.

Legislativul trebuie dizolvat după ce trei grupuri parlamentare (‘Există un astfel de popor’, GERB-UDF şi ‘BSP pentru Bulgaria’) nu au reuşit să-şi îndeplinească mandatul de formare a unui cabinet.

Preşedintele este susţinut în candidatura sa de socialişti şi de formaţiunea populistă ‘Există un astfel de popor’ (ITN), condusă de fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-şi prezinte candidaţii.

Sâmbătă, Radev a declarat că organizarea celor două scrutine împreună va economisi timp şi banii contribuabililor. (K.P.)

Share our work
Sofia, putere nucleară balcanică. Depozitul de deșeuri nucleare de la Kozlodui, atacat la BERD. Proiectul nuclear rus Belene, relansat electoral de Parlamentul bulgar

Sofia, putere nucleară balcanică. Depozitul de deșeuri nucleare de la Kozlodui, atacat la BERD. Proiectul nuclear rus Belene, relansat electoral de Parlamentul bulgar

Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre

Plângerea depusă de Platforma Civică Anti-Kozlodui la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împotriva finanţării depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria) a trecut de etapa stabilirii eligibilităţii, informează reprezentanţii Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei (ARC), într-un comunicat de presă remis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Potrivit sursei citate, anunţul a fost făcut de către reprezentanţii BERD în cadrul unei videoconferinţe la care au participat reprezentanţi ai ARC, ai Asociaţiei Civice pentru Viaţă, CRONO, ai Federaţiei Sindicale „Forţa Legii”, ai Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română, ONG-uri raliate la demersurile împotriva proiectelor din Bulgaria.

Plângere eligibilă

„Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deoarece etapele următoare ne vor permite să aflăm mai multe informaţii relevante cu privire la un proiect atât de controversat, care a ridicat numeroase semne de întrebare şi este o sursă de îngrijorare pentru populaţia din Craiova şi din Dolj”, a transmis Lucian Săuleanu, preşedinte ARC.
Plângerea a fost declarată eligibilă atât din punct de vedere al iniţiativei de soluţionare a problemelor, cât şi al analizei compatibilităţii, indică sursa citată. Într-o primă etapă, echipa de mediere a mecanismului de soluţionare a plângerilor BERD va aborda cererea din perspectiva iniţiativei de soluţionare a problemelor. „În acest sens, mediatorii propun un forum de dialog deschis între reprezentanţii companiei dezvoltatoare a proiectului din Bulgaria, SE-RAW, şi societatea civilă craioveană implicată în demersurile împotriva proiectelor de la Kozlodui, rolul acestui forum fiind de facilitare a schimbului deschis de informaţii, deoarece lipsa acestora reprezintă una dintre principalele probleme”, se mai afirmă în comunicat.
Reprezentanţii ARC au menţionat că este necesară şi o întâlnire directă cu reprezentanţii companiei bulgare, întrucât este nevoie de transparenţă atât în ceea ce priveşte proiectul depozitului, cât mai ales nivelul radioactivităţii în zonă. „Dezvoltatorul bulgar să înţeleagă că singurul scop este de a ne proteja sănătatea şi viaţa”, au completat ei.

Belene, relansat electoral de Sofia

Parlamentul bulgar a aprobat, în luna iunie 2018, un plan în vederea unei relansări a centralei nucleare de la Belene, la cinci ani după suspendarea proiectului din cauza unor probleme financiare şi unor îngrijorări cu privire la o dependenţă prea mare de energia rusă, relatează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legislativul bulgar a aprobat, cu 172 la 14 voturi, o propunere a premierului Boiko Borisov cu privire la elaborarea unui plan, până la sfârşitul lunii octombrie 2018, în vederea unei reluări a construirii centralei nucleare pe malul Dunării.
Bulgaria a cheltuit deja aproximativ 1,8 miliarde de dolari cu această centrală, însă Guvernul a impus în 2012 un moratoriu asupra continuării lucrărilor, în urma unor presiuni din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) cu scopul de a limita dependanţa energetică de Rusia.
Bulgaria a suspendat, de asemenea, acest prioect comun cu compania rusă Atomstroieksport, din cauză că nu a găsit investitori străini care să finanţeze un buget ameţitor, estimat la aproximativ 11,8 miliarde de dolari.

Supărare rusă

Decizia bulgară de suspendare a proiectelor au înfuriat Rusia, care spera să facă din Belene cartea sa de vizită în UE în privinţa unei noi generaţii de reactoare cu apă sub presiune.
Sofia a fost nevoită să plătească peste 620 de milioane de euro companiei ruse Rosatom, pentru a renunţa la proiect, însă a primit totodată piese de la două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi, plasate în conservare.
Ministrul bulgar al Energiei Temenuika Petkova a anunţat săptămâna trecută că o campanie în vederea găsirii unui investitor strategic în proiect urmează să fie lansată până la sfârşitul lui 2018.
Compania rusă Rosatom a anunţat că va prezenta o nouă ofertă în vederea finalizării proiectului. Directorul Rosatom Central Europe Vadim Titov a anunţat în iunie 2018, într-o conferinţă pe tema energiei, că societatea rusă este pregătită să înceapă negocieri cu autorităţile bulgare în vederea relansării proiectului.
Totodată și compania nucleară chineză de stat CNNC şi compania franceză Framatome, controlată de EDF, și-au manifestat interesul.

Moștenire sovietică

Ministrul bulgar Petkova a subliniat că Guvernul de la Sofia nu vrea să angajeze fonduri publice suplimentare, să ofere garanţii de stat în vederea unui împrumut ori să semneze contracte de aprovizionare cu electricitate pe termen lung, cu scopul de a face proiectul viabil.
Cele două reactoare de câte 1.000 de megawaţi ale centralei de la Belene erau menite să înlocuiască cele patru unităţi vechi, de fabricaţie sovietică, închise în urmă cu peste un deceniu, din cauza unor îngrijorări în domeniul securităţii, la singura centrală nucleară din Bulgaria, la Kozlodui.
La Kozlodui operează în continuare două reactoare construite de către sovietici, datând din 1987 şi 1991, care furnizează aproximativ 30% din electricitatea ţării.

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei

Amenințare nucleară

Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai autorităţii publice din România, specialişti în tehnologie şi rezistenţa materialelor, dar şi şeful unei clinici de oncologie, atrag atenţia asupra pericolului iminent pe care-l reprezintă „megadepozitul de deşeuri nucleare la Kozlodui” asupra locuitorilor din Dolj şi nu numai.
Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă ( AcpV), Asociaţia Pro Democraţia Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O, readuce în atenţie problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, situate la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Organizaţia aminteşte că în august 2017, au demarat lucrările premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, cu o capacitate de 350.000 tone. Construcţia se face pe un teren aluvionar, care, conform prof. Dan Ilincioiu, dr. ing. în Ştiinţe Tehnice şi specialist în Rezistenţa Materialelor, „comportă o serie de riscuri de natură tehnică”. „Reprezentanţii platformei noastre civice doresc să sublinieze că toate demersurile informare şi consultare a populaţiei din România de căre autorităţile bulgare şi române cu privire la acest depozit şi la instalarea unui nou reactor nuclear au fost organizate defectuos, cu respectarea procedurilor la nivel strict formal, în mod superficial, fără a atinge obiectivele reale: informarea efectivă a cetăţenilor şi participarea lor la dezbateri. Dovada a fost participarea a numai 6-7 români şi 34 de bulgari la una dintre dezbaterile din Craiova şi a circa 15 cetăţeni români la o alta, în condiţiile în care la două dezbateri neoficiale, organizate de societatea civilă, au participat 200, respectiv 300 de persoane. Considerăm că s-au încălcat, astfel, drepturile prevăzute de Convenţia Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000”, notează ONG-ul într-un comunicat, citat de România Liberă.

Manevre bulgare

Mai mult, susţin reprezentanţii organizaţiei, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând Legea nr. 86/2000, şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontieră, încălcând astfel şi prevederile convenţiei internaţionale ESPOO ratificată prin Legea nr. 22/2001.
După formularea unei adrese oficiale către Primăria Municipiului Craiova şi o nouă propunere de includere a unui proiect de referendum local în bugetul oraşului pentru anul 2018, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a admis că obiectivele nucleare de la Kozlodui sunt „un dezastru”, susţin reprezentanţii asociaţiei. În cadrul dezbaterii publice referitoare la proiectul de buget al municipiului Craiova pentru anul 2018, acesta a mai spus şi că statisticile oncologilor sunt reale şi că Doljul se confruntă cu tipuri de cancere „speciale”.

Medic: A crescut numărul copiilor bolnavi de cancer

Aceste afirmaţii au fost făcute după ce Luminiţa Simoiu, expert arme chimice şi reprezentant al platformei civice, a adus în atenţie date oferite de şefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgenţă din Craiova, dr. Polixenia Stancu, date care arată o creştere îngrijorătoare a numărului de copii diagnosticaţi cu cancer în ultimii ani, cât şi concentrarea copiilor cu afecţiuni în jumătatea sudică a judeţului Dolj, adică în proximitatea graniţei cu Bulgaria. Prezent în februarie la Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, avocatul Lucian Săuleanu, membru fondator al platformei civice, a transmis un mesaj privind importanţa asumării, de către autorităţile române, a responsabilităţii în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare de la Kozlodui în context transfrontieră, riscuri la care sunt expuse zeci de comunităţi din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova.
Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervenţiei: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorităţi şi vă asigur că şi eu mi-aş dori să se renunţe la centralele nucleare. Am înţeles mesajul dumneavoastră şi voi ţine legătura cu autorităţile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a răspuns că este necesar ca autorităţile să fie mai active în această privinţă şi că problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanţă pentru regiune.

Exemplu austriac

Platforma civică anti-Kozlodui propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a afirmat că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii”, a adăugat aceasta.

Depozit radioactiv pe Dunăre

Recent, Sofia a inaugurat la centrala nucleară de la Kozlodui o fabrică, unitate care beneficiază de o metodă inovativă, și anume folosirea tehnologiei alternative de tratare a deşeurilor radioactive care foloseşte plasma. Comisia Europeană a precizat într-un comunicat că tehnologia diminuează semnificativ volumul deşeurilor radioactive de nivel redus şi mediu de la reactoarele 1, 2, 3 şi 4 ale centralei nucleare, care au fost închise în perioada 2002 – 2006, şi de la reactoarele 5 şi 6, care sunt operaţionale. Lichidele şi materialele organice sunt evaporate, astfel încât produsul final nu conţine nimic organic. Tehnologia permite tratarea deşeurilor cu un risc minim de contaminare radioactivă.

Investiție de 31 de milioane de euro

Site-ul compelo.com anunţă că valoarea investiţiei de la Kozlodui este de 31 de milioane de euro. Fabrica este deţinută în comun de firma spaniolă Iberdrola Ingeniería y Construcción şi de cea belgiană Belgoprocess şi va fi operată de State Enterprise Radioactive Waste (SERAW), instituţia responsabilă pentru dezafectarea reactoarelor 1, 2, 3 şi 4 de la Kozlodui.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund). Situată la malul Dunării, centrala de la Kozlodui dispune de reactoare cu apă presurizată VVER, de fabricaţie sovietică, şi furnizează circa o treime din energia ţării.

Calcule electorale

Membri ai opoziției politice de la Sofia au acuzat actuala guvernare că folosește proiectul nuclear Belene în scop electoral, pe fondul scăderii popularității guvernului Borisov. Presa de la Sofia a publicat mai multe acuzații la adresa premierului Boyko Borisov privind folosirea de către acesta a proiectului Belene pe post de armă electorală împotriva adversarilor politici în contextul pregătirii propriei campanii prezidențiale pentru 2021. (M.I./M.B.)

Share our work
Kiev-ul și Sofia, planuri ambițioase de infrastructură în zona Mării Negre. România, partener strategic pentru o posibiă autostradă a Mării Negre

Kiev-ul și Sofia, planuri ambițioase de infrastructură în zona Mării Negre. România, partener strategic pentru o posibiă autostradă a Mării Negre

Autostrada Mării Negre, un vis îndepărtat

Autostrada Mării Negre, un vis îndepărtat

Ucraina şi Bulgaria doresc să construiască un nou drum între Odesa şi Varna, prin Dobrogea, cu implicarea partenerilor români, a declarat preşedintele Ucrainei, Petro Poroshenko, în urma unei întâlniri cu premierul bulgar Boiko Borissov, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am fost de acord că vom intensifica chestiunea construcţiei de drumuri de-a lungul coridorului de transport din regiunea Odesa, prin teritoriul României în Bulgaria”, a menţionat Poroshenko, citat de business-review.eu, citat de KARADENIZ PRESS.

România, partener esențial

Potrivit unei fotografii de pe situl administrației prezidențiale de la Kiev, în care cei doi lideri prezintă o hartă cu principalele drumuri din regiune, noul drum pare să urmeze itinerariul: Odessa – Cetatea Alba / Bolhrad – Reni (pe partea ucraineană a Dunării), Tulcea – Negru Voda – Varna.

Preşedintele Ucrainei sugerează că guvernul României va fi atras ca partener în acest proiect al Ucrainei şi al Bulgariei. „Sper că resursele Uniuni Europene vor fi de partea noastră. Vom atrage, de asemenea, şi partenerii noştri români. Şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a vă asigura că în viitorul apropiat puteţi pleca de la Odesa la Varna în câteva ore. Cred că acestea sunt exemple extrem de reuşite ale cooperării noastre eficiente”, a spus Petro Poroshenko.

Oficialii nu au menționat dacă noul drum va fi o autostradă sau alt tip de autostradă, dar Ucraina promite să modernizeze un drum existent între Odesa şi Reni, mai relatează sursele citate. „Sper că vom putea călători o parte semnificativă a distanţei de la Odesa la Bolhrad (Cetatea Albă) prin noul drum renovat şi modernizat Odesa-Reni”, a adăugat Poroşenko.

Isaccea, poartă a Ucrainei spre UE

Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea numărul 184 pentru deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina), precum şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea.

Hotărârea publicată zilele trecute în Monitorul Oficial a fost luată ca urmare a acordului încheiat între cele două părţi, semnat la Kiev la 28 mai 2015 şi la Bucureşti la 5 iunie 2015. Prin HG 184/4 aprilie 2018, Guvernul României aprobă „deschiderea punctului internaţional de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene pentru comunicaţie de pasageri şi marfă în regim de bac şi pietonal între localităţile Isaccea (România) şi Orlivka (Ucraina) şi a Biroului Vamal de Frontieră Isaccea, în condiţiile legii.” Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră, în conformitate cu reglementările în vigoare. Acestea vor avea un regim de funcţionare permanent. Pe sensul de intrare în România vor fi amplasate 2 cabine de control vamal, iar pe sensul de ieşire vor fi amplasate tot 2 cabine de control. Fluxul de trafic dinspre România spre Ucraina se va derula printr-un drum cu două benzi, de la intrarea prin punctul de racordare cu drumul public existent, până la zona de control pentru autovehicule. Fluxul de trafic dinspre Ucraina spre România se va derula de pe platforma de îmbarcare/debarcare, accesul autoturismelor şi autobuzelor la cabinele de control se face pe 2 benzi, iar pentru autocamioane accesul se face din parcare.

Infrastructura Mării Negre, o problemă stringentă

Infrastructura Mării Negre, o problemă stringentă

Centura Mării Negre

Publicaţia Asociaţiei Mondiale a Drumurilor „World Highways Magazine” a anunţat anterior, citând surse oficiale, că se dorește construirea “Centurii Mării Negre”, o autostradă lungă de 7000 de km. Lucrările ar trebui să demareze în toate ţările riverane (Turcia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Tirana, Grecia) cel târziu în anul 2019, dar o porțiune din autostradă este deja construită la nord de Marea Neagră.

Fiecare stat va plăti porțiunea sa de autostradă din resurse proprii, dar și din fonduri europene, pentru statele ce fac parte din Uniunea Europeană.

Pe teritoriul României autostrada va începe de la Giurgiu, va ajunge la Bucureşti, va urca la Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Bârlad – Huşi, apoi va intra în Republica Moldova, către Chişinău.

În total, autostrada Inelară a Mării Negre va avea în jur de 7000 de km și va fi a doua din lume ca lungime, după cea inelară a Australiei care măsoara 14.500 de km. (N.G.)

Share our work
Bulgaria, cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană

Bulgaria, cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană

Premierul bulgar Boyko Borisov este convins de faptul că în Bulgaria nu există corupție politică

Premierul bulgar Boyko Borisov este convins de faptul că în Bulgaria nu există corupție politică

Indicele de perceptie a coruptiei in Bulgaria este de 43 de puncte in 2017, tara ocupand astfel locul 71 in clasamentul mondial. In cadrul clasamentului intre statele membre UE, Bulgaria continua sa ocupe ultimul loc (media indicelui UE este de 65), a anuntat organizatia internationala Transparency International, citată de mass-media de la București. (In index, 100 de puncte este cea mai buna nota si 0 puncte este cel mai slab rating), potrivit presei bulgare, citata de Rador, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anterior premierul bulgar Borisov declara că politicienii români sunt corupţi şi din acest motiv sunt prinşi de justiţie, în timp ce omologii lor bulgari sunt cinstiţi. Reamintim că o parte importantă a economiei bulgare se află sub controlul capitalului rusesc.

Cu 43 de puncte, Bulgaria ramane sub pragul critic de 50 de puncte, dincolo de care sunt tarile care nu reusesc sistematic sa faca fata coruptiei. Schimbarea de doua puncte a rezultatului indexului nu este semnificativa din punct de vedere statistic, deoarece miscarile similare au fost observate si anterior, fara a incalca tendinta de stagnare, au spus autorii raportului.

Handicap bulgar

Bulgaria nu reuseste inca sa recupereze ritmul de crestere a majoritatii tarilor din Europa Centrala si de Est, cum ar fi Republica Ceha, Estonia, Letonia si Lituania. Acum, Bulgaria este comparabila cu media indicilor altor tari din Balcani (42.27), ceea ce plaseaza Bulgaria intre Vanuatu, Burkina Faso si cu mult inaintea Albaniei.
In raportul de anul trecut, care analizeaza situatia din 2016, valoarea indicelui Bulgaria a aratat nu numai o lipsa de dezvoltare intr-o perioada relativ lunga, dar si o tendinta de serioasa ramanere in urma in comparatie cu alte state membre ale UE, a declarat organizatia.
In 2018, Bulgaria a fost inclusa pentru a 20-a oara in index, analiza rezultatelor de pana acum a aratat ca, de fapt, lupta impotriva coruptiei a stagnat si nu exista niciun progres in ultimii cinci ani. Cu un an in urma, Transparency International a vorbit despre necesitatea urgenta de schimbare a politicii de combatere a coruptiei si de un angajament pentru reforme mai profunde in institutiile chemate sa conduca aceasta lupta.

Fantasme politice sofiote

„Bulgaria a depăşit de mult timp România la multe capitole”, a declarat anterior premierul bulgar Boiko Borisov, citat mass-media de la Sofia. Şeful executivului de la Sofia a avut această reacţie după ce a fost întrebat când va reuşi Bulgaria să ajungă din urmă România. În consecinţă, reporterul i-a cerut să spună când şi cum Bulgaria a depăşit România în combaterea corupţiei. „Miniştrii lor fură şi în final sunt prinşi şi încarceraţi, în timp ce preşedintele lor caută azil în Moldova. Eu nu am văzut bulgari care să fugă în România”, a răspuns Borisov. El a admis totuşi că în Bulgaria nu există politicieni condamnaţi pentru fapte de corupţie, dar a susţinut că această situaţie este rezultatul faptului că politicienii din ţara sa nu sunt corupţi. „Cred că prevenţia este cea mai importantă. Ceea ce ştiu este că fac tot posibilul să nu îi las să fure şi ei ştiu că dacă îi prind vor pleca imediat”, a explicat mai departe premierul conservator Boiko Borisov.

România, locul 26 la corupție

Romania se mentine in anul 2017 pe locul 26 in clasamentul indicelui de perceptie a coruptiei la nivelul statelor UE, in urma tarii noastre fiind Ungaria si Bulgaria, conform unui raport al Transparency International, relateaza Agerpres, preluată de mass-media de la București. Organizația a lansat recent  raportul anual privind Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) la nivel global, prin intermediul caruia se realizeaza un clasament al gradului de coruptie in sectorul public, asa cum este perceput de mediul de afaceri si experti independenti din cele 180 de state incluse in analiza, informeaza un comunicat al organizatiei.

Romania se mentine cu acelasi scor, de 48 de puncte, ca in urma cu un an si pe acelasi loc (26) la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Grecia. Singurele tari din Uniune care au punctaje mai mici decat Romania sunt Ungaria (45 de puncte, locul 27) si Bulgaria (43 de puncte, locul 28). La nivelul UE, media IPC este de 66 de puncte, similar cu anul anterior.

Noua Zeelandă, stat exemplu

La nivel global, in topul statelor percepute ca fiind cel mai putin corupte se afla Noua Zeelanda, cu 89 de puncte din 100 posibile si Danemarca – 88 de puncte, urmate de Finlanda, Norvegia si Elvetia, fiecare cu cate 85 de puncte. Media la nivel global este de 43 de puncte, la fel ca anul anterior.

Clasamentul este intocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, in care 0 inseamna „foarte corupt” iar 100 – „deloc corupt”. Pentru fiecare stat sunt utilizate intre trei si 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura ca indeplinesc standardele de calitate ale TI. Conform raportului intocmit de Transparency International, este pentru prima data cand la varful ierarhiei se inregistreaza scoruri sub 90 de puncte, ceea ce releva o tendinta globala de scadere a punctajelor din clasament. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Borisov vrea întărirea relațiilor turco-bulgare și redeschide biserica bulgară Sfântul Stefan din Istanbul

Borisov vrea întărirea relațiilor turco-bulgare și redeschide biserica bulgară Sfântul Stefan din Istanbul

Premierul turc Binali Yildirim și omologul său bulgar, Boiko Borisov, în cadrul unei întâlniri la Istanbul, photo credit: Anadolu

De la preluarea șefiei rotative a UE, premierul bulgar Boiko Borisov a efectuat prima vizită în afara țării în Turcia, acolo unde a avut, duminică, o întrevedere cu cu omologul său turc, Binali Yildirim. Premierii au vorbit preț de oră în spatele ușilor închise din Palatul Dolmabahce, acolo unde a avut un prânz de lucru, relatează Anadolu, preluată de Karadeniz Press.

Cei doi oficiali au discutat despre „Dezvoltarea durabilă şi stabilă a relaţiilor bilaterale” bulgaro-turce și că acest lucru este o prioritate pentru Sofia. Cei doi premieri au descris ca fiind o ocazie minunată evenimentul desfăşurat, duminică, la Istanbul, care a adunat în acelaşi loc reprezentanţi ai Bulgariei şi Turciei, creştini şi musulmani, şi au comentat că dacă în trecut pe Bosfor s-au purtat războaie, acum Istanbulul şi Sofia sunt oraşe-simboluri ale unităţii culturilor şi religiilor.

Borisov a mai precizat că Turcia este un aliat al NATO şi un partener important în domenii precum migraţia, combaterea terorismului, energia, agricultura, creşterea animalelor, comerţul şi altele. Potrivit premierului Yildirim, Bulgaria şi Turcia au demonstrat în ultimii ani că problemele nu le separă, ci le unesc.

Vizita lui Borisov în Turcia are loc în contextul redeschiderii, duminică, la Istanbul, a Bisericii bulgare Sfântul Stefan, cunoscută şi sub denumirea de Biserica bulgară de Fier . Aceasta a fost renovată recent. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a oficiat slujba de sfinţire, la care au fost prezenţi Patriarhul bulgar Neofit, prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi alți demnitari de rang înalt din cele două țări. Biserica ortodoxă bulgară se află cartierul istoric Balat pe malurile golfului Cornul de Aur al Istanbului.

Share our work