de Marcu Viadi | feb. 12, 2014 | Balcani, Info Militar, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia de la Ankara a pledat, miercuri, pentru integrarea cat mai rapida a Bosniei in UE si NATO in scopul de a pune capat tensiunilor din aceasta tara divizata etnic, care se confrunta de mai bine de o saptamana cu manifestatii violente impotriva saraciei si situatiei economice. „Ridicarea obstacolelor si deschiderea drumului in vederea unei proces accelerat de apropiere a Bosniei de UE si NATO este de o importanta cruciala”, a declarat ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, intr-o conferinta de presa la Sarajevo. „Avem exemple in istorie ca atunci cand oamenii ezita si asteapta pentru a gasi solutii, factura este la final mult mai mare decat ar fi fost daca ajutorul ar fi venit la timp”, a adaugat seful dipomatiei turce, la finalul unei intalniri cu omologul sau bosniac, Zlatko Lagumdzija. „Nu trebuie sa pierdem vremea, trebuie sa incepem acordarea acestui ajutor imediat”, a adaugat ministrul turc de Externe. Declaratia intervine in conditiile in care ample manifestatii au loc in Bosnia de mai bine de o saptamana in mai multe orase din tara si in special in regiunile cu populatie majoritar musulmana. Manifestantii au denuntat situatia economica si proasta gestionare a tarii. in decembrie anul trecut, Comisia Europeana a redus la jumatate asistenta financiara pentru Bosnia, in urma esecului autoritatilor de la Sarajevo de a reforma Constitutia tarii.
de Anatol Terzi | oct. 8, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Primele rezultate ale alegerilor locale din Bosnia indicau duminică seară o situaţie dificilă la Srebrenica.
La încheierea votului, Comisia electorală centrală a făcut cunoscut că „nu dispune de rezultate pentru Srebrenica” şi a anunţat organizarea unei conferinţe de presă, luni, la ora 13.00 GMT. Preşedintele Comisiei electorale din Srebrenica, Nemir Alivukovic, a declarat însă că pe primul loc se află candidata sârbă, precizând că mai trebuie numărate o treime din voturi. La rândul său, candidatul musulman şi-a anunţat victoria, afirmând că restul voturilor ce au rămas de numărat vin de la musulmanii din diaspora.
„Este o luptă între politica dusă de cei care neagă genocidul şi cea a victimelor care nu vor ca această dramă să fie uitată”, a declarat după ce a votat Camil Durakovic, 33 de ani, primarul musulman în exerciţiu şi candidat la propria succesiune.
Puţini musulmani s-au întors la Srebrenica după războiul din perioada 1992-1995, însă legea permitea până în prezent ca persoanele care au fugit din oraş să voteze şi să menţină o majoriate pentru alegerea unui primar musulman, chiar dacă locuiau în altă parte în Bosnia. În acest an, partidele sârbe s-au opus prelungirii acestei reguli speciale, iar comunitatea internaţională a refuzat să se amestece. Astfel că duminică au putut vota numai persoanele cu domiciliul în Srebrenica.
Schimbarea a deschis calea ca în acest oraş comunitatea sârbă să preia puterea pentru prima dată de la încheierea războiului. Candidata sârbilor, Vesna Kocevic, refuză să pronunţe cuvântul „genocid”, dar ea s-a declarat în favoarea unei „justiţii totale”. „Musulmanilor nu trebuie să le fie frică dacă eu voi câştiga. Sunt convinsă că sunt capabilă să fac mai multe decât predecesorii mei pentru a restabili încrederea între cel două comunităţi”, a declarat ea.
În cursul masacrului de la Srebrenica, forţele sârbilor bosniaci au ucis circa 8.000 de bărbaţi şi au expulzat întreaga populaţie musulmană. Înainte de conflict, în Srebrenica locuiau aproximativ 37.000 de persoane, dintre care 73% musulmani şi 22% sârbi. Oraşul numără în prezent mai puţin de 6.000 de locuitori, sârbii fiind de departe cei mai numeroşi.
de Anatol Terzi | sept. 17, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a făcut sâmbătă, la Sarajevo, apel la „unitate” între diferitele comunităţi etnice din Bosnia şi la „fraternitate” în Balcani, regiune pe care oficialul turc ar dori să o vadă în întregime în NATO, garantul securităţii şi stabilităţii statelor din regiune.
„Obiectivul eforturilor noastre este o Bosnie-Herţegovina puternică în unitatea ei. Etniile din Bosnia nu trebuie să se privească între ele cu suspiciune. Dorim ca ele să se preocupe de încrederea lor mutuală”, a declarat Erdogan, într-un discurs susţinut la Universitatea din Sarajevo. „Nimeni nu trebuie să se îndoiască de integritatea Bosniei-Herţegovina”, a subliniat liderul turc, care a efectuat o vizită de două zile la Sarajevo, unde s-a întâlnit cu responsabili politici a trei comunităţi locale, inclusiv cu membri ai preşedinţiei tripartite.
„Lăsaţi la o parte îndoielile istorice şi tot ce este negativ şi priviţi spre viitor”, a îndemnat Erdogan. De asemenea, premierul turc a făcut apel la „fraternitate, prietenie şi cooperare în cel mai bun mod posibil” în Balcani, exprimându-şi dorinţa de a vedea această regiune integrată în NATO, o cale, potrivit lui Erdogan, spre „securitate, stabilitate şi dezvoltare economică”.
După războiul intercomunitar din Bosnia (1992-1995), această fostă republică iugoslavă rămâne divizată în două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, reunite de un guvern central slab. Unitatea ţării, garantată de Acordul de pace de la Dayton, este pusă adesea la încercare de lideri ai sârbilor bosniaci. La 17 ani după războiul care a făcut 100.000 de morţi, societatea bosniacă rămâne foarte divizată între cele trei comunităţi principale.
de Anatol Terzi | feb. 22, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Noul guvern central din Bosnia vrea să îndeplinească toate condiţiile stabilite de Uniunea Europeană şi să aplice pentru aderarea la blocul comunitar până la sfârşitul lunii iunie.
Anunţul făcut de noul premier, Vjekoslav Bevanda, vine după ce liderii comunităţilor musulmană, sârbă şi croată au pus capăt blocajului politic care a împiedicat realizarea reformelor necesare pentru avansarea spre aderarea la UE şi care a lăsat economia în suferinţă în urma alegerilor fără un câştigător ferm din octombrie 2010. „Mă aştept să îndeplinim condiţiile pentru înaintarea aplicaţiei de aderare la UE până la 30 iunie”, a spus Bevanda, un economist bosniaco-croat care conduce guvernul central cunoscut sub numele de Consiliul de Miniştri.
Liderii etnici rivali din Bosnia au ajuns în cele din urmă la un acord politic în decembrie care a rezultat în formarea unui guvern central şi în adoptarea a două noi legi considerate esenţiale pentru relansarea planului de aderare la UE, transmite Agerpres. „Adoptarea legilor privind recensământul şi ajutoarele de stat a fost o mare realizare, însă acum trebuie să le implementăm”, a spus Bevanda. Parlamentul trebuie de asemenea să adopte o lege pentru armonizarea Constituţiei cu standardele privind drepturilor omului din UE, ultima condiţie a Bruxellesului rămasă nerezolvată, a adăugat el.
În urma războiului din 1992-1995, Bosnia s-a împărţit în două regiuni autonome legate printr-un guvern central: Federaţia Croato-Musulmană şi Republica Srpska. Bosnia se află mult în spatele vecinilor săi balcanici pe drumul spre UE. Croaţia se va alătura blocului comunitar în 2013, Macedonia a obţinut statutul de ţară candidată, iar Muntenegru se aşteaptă să înceapă negocierile de aderare în iunie. Serbia şi Albania au aplicat pentru aderare, însă nu au primit încă statutul de ţări candidate.
de Anatol Terzi | ian. 25, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Bosnia şi Herţegovina şi-ar putea pierde statutul de membru al Consiliului Europei dacă nu va adopta rapid reforme democratice, a avertizat marţi, la Strasbourg, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Într-o rezoluţie adoptată marţi în sesiune plenară, APCE a criticat „târguiala constantă referitoare la repartiţia pe criterii etnice în funcţii” în cadrul guvernului din Bosnia şi Herţegovina, unde un premier urmează să fie învestit abia după 15 luni de la alegerile generale. Pentru a deveni o „democraţie modernă”, această ţară trebuie să adopte „o reformă constituţională globală” şi să pună în aplicare o hotărâre dată în 2009 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în afacerea numită „Sejdic şi Finci”, a estimat APCE.
Conform hotărârii CEDO, Constituţia Bosniei şi Herţegovinei încalcă Convenţia europeană a drepturilor omului, împiedicând anumite persoane (în acest caz un evreu şi un rom) să se prezinte la alegeri. Această decizie „are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, se afirmă în rezoluţia APCE. „În cazul în care modificările necesare nu sunt adoptate în timp util înainte de următoarele alegeri din 2014”, APCE „avertizează că menţinerea calităţii de membru în Consiliul Europei al Bosniei şi Herţegovinei ar putea fi ameninţată”.
