de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.
Cetăţenie română
”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.
de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Biserica Ortodoxă Română din Isacova a fost sfinţită duminică de un sobor de preoţi al Episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix” din Vîrşeţ şi din Râmnicu Vâlcea, în prezenţa membrilor expediţiei cultural-ştiinţifice „Pe urmele istoriei românilor” şi a aproximativ 100 de etnici români din zona Ciupria.
Vicarul Bisericii Ortodoxe Române din Timoc şi protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis”, Boian Alexandrovici, a declarat că hramul acestui sfânt lăcaş de cult, al doilea construit în regiunile istorice Timoc, Morava şi Sudul Dunării, este Sfinţii Mucenici Montanus şi Maxima, transmite Agerpres. „Am reuşit după multă trudă să mai înălţăm o zidire pentru credincioşii români care, timp de aproape 180 de ani, nu au beneficiat de slujbe şi de săvârşirea Liturghiei în limba română”, a afirmat Alexandrovici.
La rândul său, preotul Iel Bobu Lui, parohul Isacovei, a arătat că lucrările la această biserică au început în anul 2009, iar în 2012 s-a finalizat pictura de către pictorii bisericeşti Lăcrimioara şi Liviu Anton din Bucureşti. Prezent la acest eveniment cu profunde semnificaţii în istoria românilor din Serbia de nord-est, unde trăiesc peste 300.000 de români, ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, a arătat că este o bucurie pentru minoritatea românească din Serbia că, după aproape 200 de ani de sete duhovnicească, are un lăcaş de închinăciune.
„Vom continua să sprijinim activităţile promovate pentru păstrarea limbii române în această parte a Serbiei, pentru continuarea dialogului cu autorităţile sârbe, astfel încât românii să-şi recapete drepturile la învăţământ şi biserică proprie”, a spus Banu. După săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii, clopotul bisericii din Isacova a bătut prelung pentru a vesti credincioşilor din împrejurimi că de acum au un loc de închinăciune unde să asculte slujbele bisericeşti în limba maternă – limba română.
În perioada 17-19 august 2012, în comunitatea românilor din Republica Serbia, în organizarea Forumului Cultural al Râmnicului, al Societăţii culturale Anton Pann – Rm. Vâlcea, al Fundaţiei Culturale Lumina din jud. Mehedinţi şi al Clubului CIC din Curtea de Argeş, a avut loc expediţia cultural ştiinţifică sub genericul „Pe urmele istoriei românilor – în comunitatea românilor din Serbia”. Această acţiune este o mai veche dorinţă a ONG-urile culturale din judeţele Vâlcea, Mehedinţi şi Argeş de a întări legăturile de prietenie şi colaborare cu reprezentanţii oamenilor de cultură din comunitatea românilor din dreapta Dunării.
de Anatol Terzi | iul. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Protopopul Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est, Boian Alexandrovici, ctitorul primului lăcaş de cult românesc din Timoc, la Malainiţa, după 170 de ani de sete duhovnicească, a sfinţit, duminică, alături de un sobor de preoţi, un paraclis în satul Bobova, comuna Svilainăţ.
În noul sfânt altar, amenajat într-o casă dăruită BOR de către un credincios român, se vor oficia liturghiile, botezurile, cununiile şi slujbele de înmormântare ale românilor din această parohie şi împrejurimi. În context, părintele Alexandrovici a mai arătat că diaconul Sarian Raicovici a fost învrednicit cu slujirea sfântului altar din Bobova. La ceremonia de sfinţire a paraclisului din Bobova au participat zeci de români şi lideri ai unor entităţi culturale româneşti care acţionează, în zonă, pentru renaşterea naţională şi păstrarea identităţii românilor care trăiesc în regiunile istorice din Timoc, Morava şi sudul Dunării.
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale.
În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, făra suportul autoritatilor sârbe. Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Anatol Terzi | mai 23, 2011 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Judecatoria Craiova a validat infiintarea Asociatiei Studentilor Timoceni (AST) cu personalitate juridica, ca „organizatie apolitica, neguvernamentala, non-profit, cu caracter cultural si social ce functioneaza pe principiile democratiei, libertatii, egalitatii, a solidaritatii si tolerantei”. Obiectivele tinerei asociatii sunt indraznete: promovarea valorilor si democratiei europene si ale spiritualitatii romanesti, afirmarea valorii creatoare a tineretului roman din Serbia prin promovarea creatiei si cercetarii acestora, cultivarea valorilor crestine traditionale romanesti, emanciparea si stimularea tinerilor prin educatie, cu garantarea demnitatii si a libertatii de exprimare etc. Toate aceste obiective se vor realiza pe baza unor relatii reciproce cu organizatii sau asociatii de tineret similare din tara sau strainatate, scrie Cvlpress.ro. Respectand legislatia romaneasca, Asociatia Studentilor Timoceni promoveaza, totodata, drepturile fundamentale ale omului, libertatea de exprimare, religioasa sau de constiinta in consens cu legislatia europeana. Concret, Asociatia Studentilor Timoceni isi propune sa stabileasca relatii si schimburi de experienta cu institutii din tara si strainatate, cu alte asociatii ale studentilor romani din Serbia infiintate in alte centre universitare sau cu Asociatia Studentilor Basarabeni (Romania, R. Moldova), urmarind promovarea ideilor europene si universale in mediul studentesc. Vor organiza, in acest sens, activitati culturale, sportive si sociale in Craiova sau in colaborare cu alte asociatii din celelalte centre universitare, alte activitati turistice sau de agrement, relationarea cu institutii universitare sau stiintifice din zona. Initiatorul acestei Asociatii este student la Universitatea de Medicina din Craiova, Aleksandar Najdanovici, din Cladova (Serbia), avandu-i alaturi, ca membri fondatori, pe S. Todorovici, Goran Milosevici, D. Popovici, Petar Popovici, Milos Bankovici, iar cel care a pus „umarul” la infiintarea acesteia este prof. univ. dr. Nicolae Panea, prorectorul Universitatii din Craiova. Dupa incheierea formalitatilor de infiintare a Asociatiei, tanarul Aleks se arata increzator in realizarea obiectivelor propuse cu sprijinul colegilor sai, pe care-i asteapta la toate manifestarile organizate; pe timpul vacantelor studentesti, el va relationa si cu Boian Alexandrovici din Malainita – Negotin, care, in urma dobandirii unei cladiri de patrimoniu, va organiza si o filiala a Bibliotecii Judetene „Alexandru si Aristia Aman” din Craiova, avand sprijinul decisiv al presedintelui Consiliului Judetean, Ion Prioteasa.
40 de ani de activitate a Cenaclului literar si a Ansamblului folcloric „Tinerele Condeie”
Recent, Liceul „Borislav Petrov Braca” din Varset – Banatul Sarbesc, a prilejuit aniversarea celor 40 de ani de activitate a Cenaclului literar si a Ansamblului folcloric „Tinerele Condeie”, conduse fara intrerupere de profesorul Ion Berlovan. Evenimentul, realizat cu sprijinul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, a debutat cu un spectacol artistic aniversar, celebrandu-se reunirea generatiilor de fosti elevi prin activitati cultural-artistice si literare. Programul a vizat de asemenea, desfasurarea unor mese rotunde, lansarea unui volum de versuri si a revistei jubiliare si prezentarea unor materiale video si audio cu activitatile artistice ale membrilor Cenaclului si ai Ansamblului folcloric de-a lungul celor patru decenii. Manifestarea aniversara a reunit in jur de 500 de persoane. Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni a fost reprezentat de catre domnul Radu Cosma, director adjunct in cadrul directiei management programe, care a donat din partea DRP un important lot de carte scolara romaneasca.
Romania si Serbia, discutii privind minoritatile nationale
Cea de-a doua sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Romano-Sarbe privind Minoritatile Nationale s-a desfasurat la Belgrad, la 20 mai 2011. Delegatia romana a fost condusa de secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu, iar delegatia sarba de Milorad Djuric, secretar pentru cultura si informare publica in Guvernul Provinciei Autonome Voivodina. Cea de-a doua sesiune a Comisiei Mixte a reprezentat prima dezbatere aprofundata asupra realitatilor cu care se confrunta persoanele apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Republicii Serbia, respectiv minoritatii sarbe din Romania, in conditiile in care prima sesiune din noiembrie 2009 a fost dedicata aspectelor de ordin organizatoric. Bogdan Aurescu a reliefat in cadrul lucrarilor Comisiei ca Romania considera ca aceasta reprezinta un instrument necesar pentru pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice si religioase pentru persoanele apartinand minoritatii romane de pe tot teritoriul Serbiei. A exprimat, totodata, importanta pe care partea romana o acorda respectarii si amplificarii drepturilor acestora in ceea ce priveste, in principal, dar fara a se limita la aceste domenii, dreptul la educatia in limba materna, accesul la mass-media in limba romana, precum si dreptul acestora de a beneficia de serviciu religios in limba romana. In acest context, secretarul de stat Bogdan Aurescu a mai subliniat necesitatea respectarii dreptului persoanelor apartinand minoritatii romane din Republica Serbia de a-si afirma si prezerva propria identitate, reiterand opozitia Romaniei fata de orice initiative de divizare artificiala a etnicilor romani din Republica Serbia. Partile au convenit organizarea unei reuniuni suplimentare pentru finalizarea Protocolului celei de-a doua sesiuni (pe anul 2011) a Comisiei Mixte. In marja acestei actiuni secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut o intalnire cu Mirko Stefanovic, secretar de stat pentru afaceri europene din MAE sarb. Au fost discutate aspecte ale relatiei bilaterale, precum si ale agendei europene si regionale. Partea sarba a prezentat stadiul demersurilor pentru obtinerea statutului de candidat la UE, respectiv privind evolutiile dialogului dintre Belgrad si Pristina. A multumit si cu acest prilej pentru pozitia constanta a Romaniei privind nerecunoasterea statalitatii Kosovo. A fost convenita organizarea in viitorul apropiat a unei noi runde de consultari la nivel de secretar de stat privind problematica de securitate, conform mecanismului de consultari convenit in anul 2009. Comisia Mixta Interguvernamentala privind Minoritatile Nationale intre Romania si Republica Serbia a fost creata in temeiul articolului 11 al Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia referitor la cooperarea in domeniul protectiei minoritatilor nationale, semnat la 4 noiembrie 2002, la Belgrad, in vigoare din 12 iulie 2004. Comisia ofera cadrul necesar pentru examinarea si solutionarea situatiilor problematice cu care se confrunta persoanele apartinand minoritatii romane din Serbia, respectiv minoritatii sarbe din Romania. Comisia poate propune actiuni si masuri in beneficiul celor doua minoritati inrudite. Prima sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Romano-Sarbe privind Minoritatile Nationale s-a desfasurat la 23 noiembrie 2009, ocazie cu care s-a semnat Protocolul acestei sesiuni.
