de Anatol Terzi | oct. 13, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Guvernele român şi bulgar s-au reunit, miercuri, în şedinţă comună la Bucureşti şi s-a convenit că un asemenea eveniment trebuie organizat în fiecare an. Un al doilea pod peste Dunăre, noi hidrocentrale şi terminarea conductei de gaz Giurgiu-Ruse sunt doar câteva dintre proiectele pe care România şi Bulgaria au de gând să le realizeze împreună. Dunărea va fi în centrul proiectelor pe care cele două ţări le vor pune în practică, inclusiv crearea unui aşa-numit „brand al Dunării” în regiune. Reuniunea a avut ca rezultat evaluarea proiectelor de cooperare bilaterală şi în cadrul Uniunii Europene, precum şi semnarea a mai multor documente referitoare la cooperarea sectorială între cele două ţări şi la interesele şi poziţiile comune în plan european. Cei doi Prim-Miniştri au semnat o Declaraţie comună pentru instituirea unui Consiliu de cooperare la nivel înalt, convenind organizarea anuală de Şedinţe comune de Guvern. De asemenea, primul-ministru Emil Boc şi omologul său bulgar Boyko Borissov au convenit asupra unei declaraţii comune privind aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen, în care exprimă aşteptările lor pentru revenirea asupra acestui dosar la reuniunea Consiliului European din octombrie a.c. în vederea identificării unei soluţii acceptabile pentru toate părţile, care să permită luarea fără întârziere a unei decizii pozitive pentru extinderea Spaţiului Schengen cu Bulgaria şi România.
Pregatiti pentru aderarea la Schengen
”Suntem pregătiţi pentru aderarea la Schengen, iar acest lucru a fost confirmat de Consiliu şi Parlamentul European. Cerem o soluţie corectă, bazată pe propriile noastre merite, pe respectarea regulilor şi nu pe schimbarea acestora în timpul jocului”, a declarat primul-ministru Emil Boc în conferinţa de presă comună cu omologul său bulgar. La rândul său, primul-ministru bulgar Boyko Borissov a dat asigurări că Uniunea Europeană nu trebuie să îşi facă probleme cu privire la modul în care cele două ţări apără graniţele care sunt şi frontiere externe ale Uniunii. În ceea ce priveşte documentele semnate la finalul şedinţei comune de la Bucureşti, premierul Emil Boc a prezentat succint domeniile şi proiectele concrete de colaborare vizate, exemplificand in acest sens: finalizarea podului Calafat – Vidin, construirea de noi poduri peste Dunăre (la Călăraşi – Silistra şi Bechet – Oreahovo), construirea de noi hidrocentrale pe Dunăre, finalizarea interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse etc.
Strategia Dunarii
În plan european, România şi Bulgaria au puncte de vedere comune în ceea ce priveşte implementarea Strategiei Dunării, negocierile privind noua perspectiva financiară, cu accent pe menţinerea unor alocări importante pentru Politica Agricolă Comună (PAC) şi politica de coeziune, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Sinergia Mării Neagre. România şi Bulgaria sunt ţări partenere în cadrul proiectului Nabucco şi au o şansă extraordinară de a valorifica Strategia Dunării şi proiectele din cadrul acesteia. Din această perspectivă, primul-ministru Emil Boc a amintit că România şi Bulgaria coordonează împreună un domeniu important din cadrul strategiei – axa prioritară cultură şi turism – şi a subliniat interesul comun pentru crearea unui brand al Dunării şi a unor noi rute culturale şi turistice. Premierul bulgar Boyko Borissov a evidenţiat potenţialul de dezvoltare a cooperării bilaterale şi faptul că schimburile comerciale între Bulgaria şi România au crescut de cinci ori în ultimii doi ani.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..
Bucuresti, perceptie negativa
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis „soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a „câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. „În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.
Romania, colac de salvare pentru macedoneni
În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. „Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. „România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.
Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica
În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. „Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.
Reciprocitate in problema minoritatilor nationale
La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. „Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. „Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.
