de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 23, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Președintele prorus al R. Moldova, Igor Dodon (dreapta), alături de Mitropolitul Moldovei, Vladimir
Înaintea alegerilor parlamentare importante din februarie, prietenii Moscovei dintre politicienii moldoveni se pot baza pe influența Bisericii Ortodoxe care joacă un rol important în fosta republică sovietică. În R. Moldova, ca și în alte state din Europa de Est, problemele religioase rămân foarte importante în discursul politic. Aproximativ 97% din cetățeni din R. Moldova s-au declarat creștini ortodocși, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, citată de EvZ Moldova.
Relația specială dintre cele două sfere este adesea caracterizată drept o situație avantajoasă pentru ambele părți.
Biserica primește bani și prestigiu din partea statului și a politicienilor – în timp ce politicienii populiști primesc binecuvântarea episcopilor și a clerului superior în vânătoarea lor de voturi.
În problemele Bisericii Ortodoxe din Moldova se implică și puternic liderul Patriarhiei Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill. Acest lucru se datorează faptului că Mitropolia Moldovei este subordonată canonic Moscovei, fiind un aliat fidel al Rusiei și al Bisericii ruse.
Imitând situația din politica moldovenească, unde principala formațiune pro-rusă, Partidul Socialist, se aliază de conjunctură cu partidul de guvernământ – Partidul Democrat – pentru a adopta unele decizii importante, precum schimbarea sistemului de vot, Biserica Ortodoxă are o atitudine similară, devenind aliată de conjunctură cu o varietate de politicieni și partide, care au interese similare, consideră experții.
„Episcopii, care sunt „stăpâni” pe anumite regiuni, vor fi în prima linie a luptelor politice”, a declarat Victor Gotisan, expert în probleme politice și religioase, pentru BIRN, despre alegerile parlamentare din februarie.
El menționează că socialiștii vor căuta sprijin în nordul țării, cu ajutorul puternicului episcop pro-rus Marchel de Bălți. De asemenea, democrații se vor concentra asupra centrului țării, unde episcopul Siluan de Orhei va juca un rol important.
Episcopul Siluan pare un aliat sigur al Partidului Democrat, PD. În ziua de 7 februarie, care este Ziua Crăciunului, în calendarul ortodox pe stil vechi, el a folosit această ocazie sfântă pentru a-l lăuda pe președintele PD, Vladimir Plahotniuc, pentru activitățile sale.
„Mulțumesc, domnule președinte [Plahotniuc]. Felicitări cu luminoasa sărbătoare!” a spus episcopul, reamintind credincioșilor că în 2006, Plahotniuc a donat bani Mănăstirea Churchi din raionul Orhei.
Episcopul Siluan are, de asemenea, legături bune cu Partidul Șor, condus de Ilan Șor, omul considerat de o parte a mass-media și a societății drept creierul și principalul responsabil pentru așa-numitul „furt al miliardului” din sistemul bancar din Moldova.
Cu toate acestea, Gotisan declară că Biserica moldovenească este lăsată uneori într-o dilemă sensibilă, cuprinsă între viziunea Moscovei asupra R. Moldova și cea a politicienilor locali.
„Patriarhia Rusă impune o anumită viziune pro-estică, pe care clericii trebuie să o promoveze, fapt ce nu e pe place formațiunii care deține controlul acestei țări, Partidul Democrat”, a menționat el.
Platformă pentru influența Rusiei
Experții consideră că Biserica Orotodoxă este unul dintre canalele cele mai eficiente prin care Rusia își promovează interesele în Moldova, stat aflat la răscrucea dintre Est și Vest.
Lupta pentru „inimile și mințile” alegătorilor din Moldova în ceea ce privește alegerea politică este adesea făcută folosind instrumente emoționale, pe care clerul obedient Moscovei din fosta republică sovietică le mânuiește cu pricepere.
„Biserica, mass-media și partidele pro-ruse sunt de fapt cei trei factori majori ai influenței Rusiei în afacerile interne ale R. Moldova. Biserica Ortodoxă din Moldova este un instrument foarte util”, a remarcat Gotișan.
Influența clericală poate fi văzută în mod clar în campaniile electorale, când episcopii, precum Marchel din Bălți se transformă în agenți electorali de facto pentru candidații pro-ruși.
În 2016, episcopul Marchel l-a sprijinit deschis pe candidatul pro-rus, Igor Dodon, care a câștigat cursa.
El a atacat-o în termeni duri pe principala candidată pro-europenă, Maia Sandu, declarând că este o „femeie infertilă” și care încerca să „facă lucrarea diavolului”.
Odată ce Dodon a devenit președinte, a întors favoarea, alocând bani pentru reconstruirea sediului episcopiei din Bălți, folosind fonduri de la președinție și bani din alte fonduri private deținute de oameni apropiați de Partidul Socialist.
Analistul politic Mihai Isac a declarat pentru BIRN că atât clericii moldoveni, cât și ruși au intervenit în mod regulat în politica moldovenească.
„Intervenția Patriarhiei Rusiei în alegerile din Moldova este deja o tradiție – și a fost reconfirmată în ultimele alegeri prezidențiale din 2016, când Dodon a beneficiat de sprijinul direct al Patriarhului rus Kirill”, a menționat expertul.
În același timp, mass-media din R. Moldova a relatat, în 2017, despre o întâlnire dintre Dodon și oligarhul rus Konstantin Malofeyev, pe Muntele Athos din Grecia, considerat loc sfânt în religia ortodoxă.
Acolo, președintele Republicii Moldova i-ar fi cerut să sprijine găzduirea la Chișinău a reuniunii anuale a Congresului Mondial al Familiilor, un eveniment ultra-conservator, susținut aparent de Malofeyev și alții oameni apropiați lui.
Isac a menționat că Dodon a făcut „pelerinaje electorale anuale” la ceea ce el a numit „mănăstirea preferată a lui Vladimir Putin pe Muntele Athos, St Panteleimon”.
Curând după aceea, în septembrie 2018, partenerul de afaceri al oligarhului Malofeyev, Aleksei Komov, a venit la Chișinău pentru a organiza Congresul Mondial și pentru a face lobby pentru implementarea unui sistem de educație de tip home-schooling în Moldova, sistem care este deja în curs de implementare în Rusia, Ucraina și Belarus.
Experții au descris întregul eveniment ca o mare acțiune de sprijin politic pentru Dodon și socialiști, care au fost foarte activi în timpul Congresului prin discursuri și prezența lor.
Pe de altă parte, mai mica rivală din ortodoxia din Moldova, Mitropolia Basarabiei, care este subordonată canonic Patriarhiei Române, nu are aceleași resurse și influențe.
„Nu am observat același scenariu în cazul Mitropoliei Basarabiei. Poate că acest lucru se datorează și faptului că a învățat o lecție în această privință din legăturile cu PPCD”, a spus Gotișan.
În anii 2000, Mitropolia Basarabiei a sprijinit deschis un partid pro-român, Partidul Popular Creștin Democrat, PPCD, care pleda pentru reunificarea României – de care Moldova a aparținut între cele două războaie mondiale.
Cu toate acestea, s-a speculat că șeful PPCD, Iurie Roșca, a fost un agent rus implantat. Acum acesta este acuzat că se ocupă de filiala moldovenească a agenției de știri Sputnik din Rusia, precum și de răspândirea propagandei rusești în R. Moldova și în România.
Afectată de conflictul religios din Ucraina
Biserica a devenit, de asemenea, prinsă în disputa acerbă pentru controlul ortodoxiei din Ucraina, care a izbucnit după ce Patriarhul Constantinopolului, considerat primul între egali dintre liderii ortodoxiei mondiale, a acordat independența ecleziastică a Bisericii Ortodoxe în Ucraina.
Rusia a reacționat cu furie, iar conducătorii Bisericii moldovenești, loiali Rusiei, au condamnat cu vehemență ceea ce ei au numit o mișcare schismatică.
„Biserica iartă tuturor oamenilor, dar în acest caz cei care au făcut această schisma în Biserică nu pot fi iertați”, a declarat Mitropolitul Vladimir de Chișinău și întreaga Moldovă. Dodon a criticat, de asemenea, autocefalia Bisericii ucrainene.
Gotișan afirmă că Biserica din R. Moldova nu are intenția de a repeta scenariul ucrainean, dar ar putea să obțină unele beneficii în urma acestui conflict.
„Dacă o gestionează cu înțelepciune [problema bisericii din Ucraina], biserica moldovenească ar putea încerca să obțină niște dividende de la Patriarhia Rusă, cum ar fi mai multă autonomie”, a precizat el.
Isac a concluzionat că în Ucraina, ca și în Moldova, Biserica va continua să joace un rol important în politică. În Ucraina, autocefalia bisericii a fost „o victorie pentru președintele Petro Poroșenko”, a menționat el.
Poroșenko a anunțat deja că va lansa un turneu național împreună cu noul Mitropolit al Ucrainei, Epifanie, în preambul viitoarelor alegeri prezidențiale din martie.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 17, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Mitropolitul Vladimir al Moldovei (stânga), împreună cu Patriarhul rus Kiril (centru)
Schismă dintre Patriarhiile de la Constatinopol și Moscova privind Biserica ucraineană va afecta adiacent și implicit și Republica Moldova, care rămâne subordonată Moscovei cu Mitropolia Moldovei. Odată cu oferirea, joi trecută, pe 11 octombrie, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Constantinopolului, o serie de experți din R. Moldova și-au exprimat opinia legată de ce ar însemna acest lucru pentru Chișinău.
Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon a fost tranșant marți în privința unor eventuale mișcări centrifuge și la Chișinău de plecarea de sub tutela religoasă a Moscovei, încărcată de o puternică agendă politică a Kremlinului în țări pe care încă le subordonează din punct de vedere religios, precum R. Moldova sau Belarus.
„Moldova este o ţară în care aproximativ 98 % din populaţie este ortodoxă, a fost şi va rămâne în lumea ortodoxă. Moldova a fost și va rămâne teritoriul canonic al Patriarhia Moscovei. Biserica Moldovenească a fost creată în 1813 prin eforturile sfântului nostru Gabriel Bănulescu-Bodoni în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Şi vom rămâne fideli bisericii noastre unice”, a scris Dodon pe pagina sa de pagina sa de Facebook.
Însă, experții în teologie și politică văd situația diferită și interpretează astfel vizita pe care Patriarhul rus Kiril o va efectua în R. Moldova între 25-28 octombrie în cele mai mari patru orașe ale R. Moldova, trei dintre acestea fiind dominate de etnici vorbitori de limbă rusă: Chișinău, Comrat, Bălți și Tiraspol.
„Vizita Patriarhului Kiril în Republica Moldova este și trebuie privită prin două perspective. Una din ele internă. Este o vizită electorală, de susținere a unui partid și anume PSRM în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Un tur electoral dacă vreți, mai ales dacă privim la traseul acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, care va colinda toată Republica Moldova și cel mai important va bifa să spunem așa regiunile sensibile ale țării: UTA Găgăuzia, Transnistria și Bălți sau regiunea de Nord.
A doua perspectivă – mult mai importantă în contextul ultimelor evenimente ce țin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică și, drept răspuns, ruperea relațiilor de comuniune euharistică dintre cele două patriarhii: Ruse și Ecumenice – această vizită a lui Kiril capătă o perspectivă mai mult geopolitică. Astfel, vizita lui Kiril este o reacție a Patriarhiei Ruse la aceste evenimente și trebuie calificată și înțeleasă drept un semnal pentru Bisericile subordonate din componența sa: sunteți încă jurisdicția noastră, iar noi nu vom permite alte secesiuni. Țintele principale, în acest sens, fiind Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și cea din Belarus”, a declarat pentru Balkan Insight, expertul și teologul Victor Gotișan.
Tur de forță pentru loialitate
El a mai spus că dacă în cazul celei din Belarus e mai simplu controlul și monitorizarea, pentru că există graniță directă, situația celei din Republica Moldova se complică, anume datorită evenimentelor din Ucraina.
„Reacția Patriarhiei Ruse e vizibilă și este una de îngrijorare, pentru că se teme de un efect al dominoului în acest sens, chiar dacă are de fiecare dată asigurări de la mai marii acestor Bisericilor că sunt „una”. Altfel spus, situația acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a re-deschis oarecum discuțiile despre posibilitățile unor biserici naționale.
Iar, Sinodul de la – atenție – Minsk, Belarus, organizat de Biserica Ortodoxă Rusă din 15 octombrie; și vizita lui Kiril în – atenție – Republica Moldova între 26-26 octombrie, accentuează faptul îngrijorării față de celelalte Biserici rămase (încă) în componența Patriarhiei Ruse. Or, Biserica a fost, este și probabil va fi un element de control important al Kremlinului în țările din spațiul ex-sovietic”, a mai adăugat expertul.
Moscova dictează totul la Chișinău
Victor Gotișan a mai adăugat că actuala conducere a Mitropoliei Moldovei este într-un raportul total de subordonare față de Moscova, ceea ce practica ar bloca o eventuală scindare față de centrul spiritual.
„Premisele unei autocefalii pentru BOM există, însă problema majoră în acest sens, este că nu există oameni, personalități – mă refer aici la managementul BOM, mitropolit și episcopi – care să pună în discuții asemenea subiecte. Pentru că trebuie să recunoaștem, BOM nu are cadre care la moment să poată avea un cuvânt de spus în acest sens.
Cred că dacă se porni pe viitor o mișcare de dobândire a autocefaliei și instituirii unei Biserici naționale (ca și în cazul Ucrainei), aceasta va apărea mai degrabă la inițiativa și sub conducerea celeilalte entități creștin-ortodoxe din Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei și/sau va veni pe filiera politicului. De fapt, în Ucraina politicul a fost factorul decisiv pentru dobândirea autocefaliei.
Pe lângă toate, BOM este foarte legat de Patriarhia Rusă. Practic BOM nu decide aproape nimic important în treburile sale interne”, a mai spus el.
Expertul a oferit ca exemplu în susținerea argumentație faptul că numirea și alegerea episcopiilor pentru BOM, în procesul căreia nu are nici un control, mai ales pentru Episcopia ; inclusiv cu numirea tuturor stareților mănăstirilor care la fel nu este și poate fi făcută de BOM intern și multe alte stranietăți.
„Astfel, BOM nu are la moment nici așa-numita autonomie în componența Bisericii Ortodoxe Ruse, care e fluturată și menționată la fiecare pas de reprezentanții BOM. Un nou Statul al BOM, cu norme directe și clare, despre care se vorbește de ceva timp, ar fi un început în acest sens. Doar că acesta a rămas la faza de discuții”, a explicat acesta.
Într-un inverviu pentru Europa Liberă, teologul Romeo Cemîrtan a precizat că avantajele unei autocefalii pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană reprezintă un avantaj în consolidarea statului.
„Deja în cuvântul de „independență”, pe care l-ați spus, mi se pare că asta este totul ce contează pentru o națiune și pentru o țară, pentru că efectiv a fi independent din punct de vedere – eu știu – legal, economic ș.a.m.d., foarte mult contează a fi independent spiritual. Deci este chiar mai important decât legăturile economice, chiar și sociale, și politice.
Vă dați seama, fiecare biserică este o familie. Situația de până acum a fost precum este și în Republica Moldova – o familie dezbinată, unde din altă țară, din altă familie îți dictează, îți îndreaptă, îți recomandă ș.a.m.d. ce ai de făcut, cum ai de făcut. Și, din păcate, nu în interesul familiei respective, dar în interesul familiei care îți dictează. Asta nu, cum spun cei de la Patriarhia Rusă, va dezbina ortodoxia, nicidecum. Avem atâtea biserici autocefale, se împacă, slujesc ș.a.m.d. Aici a fost de fapt lupta pentru sufletele, pentru influențele pe care le are Biserica asupra enoriașilor.
De acum încolo, rușii trebuie să înțeleagă că este o biserică autocefală, independentă, de sine stătătoare, care are o viziune, care își sprijină poporul, indiferent de situația politică, economică, socială, care nu este paradoxul sau, mai bine spus, schizofrenia, cum se întâmplă în Transnistria și în Donbas, unde aceeași Biserică binecuvântează diferite grupuri care se luptă unul împotriva altuia. Deci nu poate fi așa ceva și sper că de acum încolo situația va fi mult mai clară și mai previzibilă în spațiul Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, a declarat la rândul său teologul citat.
„Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”
Nu în ultimul rând, analistul politic Igor Munteanu a opinat că scopul invitării lui Kiril acum în Moldova este unul diluat acum după scindarea bisericii ucrainene față de cea rusă.
„Acum, Moscova se auto-izolează din restul lumii ortodoxe și se comportă ca o entitate separatistă. Mișcarea făcută de Moscova marchează cea mai mare diviziune din istoria Bisericii Ortodoxe încă de la Marea Schismă din 1054, atunci când au fost împărțiți catolicii de creștinii ortodocși, fapt ce a lovit puternic în relațiile dintre cea mai mare Biserică Ortodoxă (Patriarhia Moscovei) și Patriarhul Constantinopol, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din lume. Acest lucru îi va determina pe creștinii din Moldova să revizuiască afilierea la biserică. Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”, a scris directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Patriarhia Constantinopolului a recunoscut joia trecută o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Patriarhia Constantinopolului a anunţat că „îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”. În replica, Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse ce a avut loc luni, la Minsk, a interzis creștinilor ortodocși să se mai roage la Muntele Athos.
„Athos este teritoriul canonic al Patriarhiei Constantinopolului, în ale cărui biserici credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu pot lua comuniune și nu pot participa la servicii de închinare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill, Alexander Volkov. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Minsk a anunțat ruperea completă a comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 23, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.
În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.
În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.
Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie.
În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.
„Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.
„Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.
Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.
Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.
Ecouri la Constantinopol
Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.
Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.
„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.
Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.
Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.
„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.
„Războiul” din Kiev: faza pe capele
Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută.
Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.
După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.
La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.
Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.
Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.
Decizia autorităților
La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.
Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.
Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)
de Anatol Terzi | aug. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Biserica Ortodoxă Română din Isacova a fost sfinţită duminică de un sobor de preoţi al Episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Felix” din Vîrşeţ şi din Râmnicu Vâlcea, în prezenţa membrilor expediţiei cultural-ştiinţifice „Pe urmele istoriei românilor” şi a aproximativ 100 de etnici români din zona Ciupria.
Vicarul Bisericii Ortodoxe Române din Timoc şi protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis”, Boian Alexandrovici, a declarat că hramul acestui sfânt lăcaş de cult, al doilea construit în regiunile istorice Timoc, Morava şi Sudul Dunării, este Sfinţii Mucenici Montanus şi Maxima, transmite Agerpres. „Am reuşit după multă trudă să mai înălţăm o zidire pentru credincioşii români care, timp de aproape 180 de ani, nu au beneficiat de slujbe şi de săvârşirea Liturghiei în limba română”, a afirmat Alexandrovici.
La rândul său, preotul Iel Bobu Lui, parohul Isacovei, a arătat că lucrările la această biserică au început în anul 2009, iar în 2012 s-a finalizat pictura de către pictorii bisericeşti Lăcrimioara şi Liviu Anton din Bucureşti. Prezent la acest eveniment cu profunde semnificaţii în istoria românilor din Serbia de nord-est, unde trăiesc peste 300.000 de români, ambasadorul României la Belgrad, Daniel Banu, a arătat că este o bucurie pentru minoritatea românească din Serbia că, după aproape 200 de ani de sete duhovnicească, are un lăcaş de închinăciune.
„Vom continua să sprijinim activităţile promovate pentru păstrarea limbii române în această parte a Serbiei, pentru continuarea dialogului cu autorităţile sârbe, astfel încât românii să-şi recapete drepturile la învăţământ şi biserică proprie”, a spus Banu. După săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii, clopotul bisericii din Isacova a bătut prelung pentru a vesti credincioşilor din împrejurimi că de acum au un loc de închinăciune unde să asculte slujbele bisericeşti în limba maternă – limba română.
În perioada 17-19 august 2012, în comunitatea românilor din Republica Serbia, în organizarea Forumului Cultural al Râmnicului, al Societăţii culturale Anton Pann – Rm. Vâlcea, al Fundaţiei Culturale Lumina din jud. Mehedinţi şi al Clubului CIC din Curtea de Argeş, a avut loc expediţia cultural ştiinţifică sub genericul „Pe urmele istoriei românilor – în comunitatea românilor din Serbia”. Această acţiune este o mai veche dorinţă a ONG-urile culturale din judeţele Vâlcea, Mehedinţi şi Argeş de a întări legăturile de prietenie şi colaborare cu reprezentanţii oamenilor de cultură din comunitatea românilor din dreapta Dunării.
