de Isac Mihai | mai 3, 2023 | Editorial
Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-vrea să facă pace în Ucraina
Recenta vizită a liderului Bisericii Romano-Catolice, Papa Francisc, în Ungaria a repus pe tapet firavele demersuri pentru a aduce pacea în Ucraina. Șeful statului Vatican a confirmat faptul că este implicat într-o misiune de pace în încercarea de a pune capăt conflictului dintre Rusia şi Ucraina.
Demersurile pentru identificarea unei soluții diplomatice în criza din Ucraina nu țin prima pagină a ziarelor internaționale, pe fondul pregătirilor intense pentru contraofensiva forțelor militare ucrainene.
Mâna papală
Statutul Papei Bisericii Romano-Catolice de lider al celui mai mic stat suveran din lume, o enclavă în orașul Roma cu o suprafață de aproximativ jumătate de kilometru pătrat, îi oferă un statut unic la nivel mondial, având atât o calitate religioasă, cât și politică și diplomatică.
Stat ecleziastic, unde funcțiile înalte sunt ocupate de către clerici romano-catolici, Vaticanul a fost implicat în numeroase demersuri de a aduce pacea în zonele fierbinți ale lumii. Diplomația secretă coordonată de Papa de la Roma a jucat un rol important în astfel de demersuri, o parte rămânând nedescoperite.
„Sunt dispus să fac tot ce trebuie făcut. Există o misiune în desfăşurare, dar încă nu este publică. Când va fi publică, o voi dezvălui”, a declarat Papa după vizita în Ungaria. „Cred că pacea se obţine mereu prin deschiderea canalelor. Pacea nu se poate obţine niciodată prin închidere. Nu este uşor”, a afirmat Suveranul Pontif.
Diplomație religioasă
Papa Francisc a adăugat că a vorbit despre situaţia din Ucraina cu premierul ungar Viktor Orban şi cu mitropolitul Hilarion Alfeev, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse la Budapesta.
„La aceste întâlniri, nu am vorbit despre Scufiţa Roşie. Am vorbit despre toate aceste lucruri. Toată lumea este interesată de drumul spre pace”, a declarat el, subliniind practic importanța demersurilor sale.
Interesele Vaticanului și a Bisericii Romano-Catolice în Ucraina sunt vaste, pornind de la apărarea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina și până la susținerea Ucrainei ca stat independent și democratic. Din păcate, vizita unui cap al Bisericii Romano-Catolice în Ucraina a reprezentat mereu o problemă geopolitică spinoasă în relațiile dintre ortodoxie și catolicism, patriarhii ruși opunându-se din toate puterile.
Unul dintre interlocutorii Papei, mitropolitul Ilarion Alfeev, este unul dintre demnitari importanți ai Patriarhiei Ortodoxe Ruse, fost conducător al Direcției de Relații Externe din cadrul Administrației Patriarhale Ruse. Cunoscut pentru poziția sa radicală, mitropolitul rus a declarat, în urmă cu un număr de ani, că atitudinea provestică a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina este rană deschisă în trupul creștinătății.
Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă
Formulă de pace
De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, papa Francisc a pledat pentru pace în fiecare săptămână şi şi-a exprimat în mod repetat dorinţa de a acţiona ca intermediar între Kiev şi Moscova. Oferta sa nu a fost acceptată public de către conducerea Federației Ruse. Demersurile papale în acest sens nu au fost sprijinite nici de pricipalele puteri ale lumii, pe fondul intensificării retorice războinice pe diferite fonturi.
Premierul ucrainean Denis Şmihal s-a întâlnit anterior cu papa la Vatican şi a spus că a discutat despre o „formulă de pace” înaintată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a mai declarat că l-a invitat pe suveranul pontif să viziteze Kievul, fără să fie stabilit un calendar concret.
În vârstă de peste 85 de ani, papa Francisc a declarat anterior că vrea să efectueze o vizită la Kiev, dar şi la Moscova, în cadrul unei misiuni de pace.
Gambit chinezesc
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a avut recent prima convorbire telefonică de la invazia rusă în Ucraina cu omologul său chinez, Xi Jinping. Liderul de la Kiev a menționat că a „vorbit cu preşedintele Xi despre integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv despre peninsula Crimeea (anexată de Rusia în 2014) şi despre Carta Naţiunilor Unite”. „Am auzit din partea Chinei că respectă aceste principii”, a spus liderul ucrainean, adăugând că, totuşi, nu a existat nicio menţiune cu privire la organizarea unor vizite ale unor înalți oficiali chinezi la Kiev. Este greu de crezut că acestea vor avea loc curând ori fără acceptul neoficial al părții ruse.
„Am avut o discuţie importantă. În ceea ce priveşte o viitoare întâlnire, nu am discutat despre aşa ceva. Referitor la lucrurile importante despre care am vorbit, acestea au vizat în primul rând securitatea. Este foarte important pentru noi să implicam cât mai multe ţări în formatul nostru, formula noastră pentru pace, care ar putea apoi să facă presiuni asupra Federaţiei Ruse pentru a restabili pacea şi integritatea noastră teritorială”, a declarat Volodimir Zelenski.
China are propriile interese în demersul de susținere a integrității teritoriale a Ucrainei, stat membru ONU. Problemele separatiste din Tibet, Taiwan ori Xinjiang rămânând dosare deschise pentru Beijing, care face eforturi majore pentru a impune respectarea principiului „O singură China”.
Emisari chinezi
Zelenski a descris dialogul ca fiind „lung şi substanţial” şi şi-a exprimat speranţa că discuţia şi numirea ambasadorului Ucrainei în China vor da „un impuls puternic dezvoltării relaţiilor bilaterale” între cele două ţări.
Preşedintele Xi a spus că va trimite emisari speciali în Ucraina şi în alte ţări pentru a comunica „cu toate părţile” despre o soluţionare politică a „crizei din Ucraina”. Delegaţia specială chineză pentru rezolvarea „crizei ucrainene” va fi condusa de Li Hui, fost ambasador al Chinei în Rusia, între 2009 şi 2019.
„Am discutat şi despre securitatea nucleară şi despre blocarea de către Rusia a Mării Negre şi a exporturilor de cereale ucrainene”, a spus în continuare Zelenski. „Am mai vorbit despre faptul că, în războiul actual al Rusiei împotriva Ucrainei, Ucraina ar dori ca toate statele să înţeleagă riscurile de a furniza orice fel de arme Rusiei. Am auzit un răspuns pozitiv în acest sens”, a declarat preşedintele ucrainean.
Obiectivele „operaţiunii militare speciale”
Autoritățile de la Kremlin au reacționat imediat la convorbirea dintre preşedinţii chinez şi ucrainean, precizând că apreciază orice iniţiativă care ar putea pune capăt războiului din Ucraina. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că „suntem gata să salutăm orice poate grăbi sfârşitul conflictului din Ucraina şi poate duce la realizarea de către Rusia a obiectivelor pe care şi le-a stabilit”.
El a menționat că Rusia nu şi-a atins încă obiectivele „operaţiunii militare speciale”.
Peskov a declarat că nu este prevăzut niciun dialog direct între Putin şi Xi în viitorul apropiat. Întrebat dacă cei doi au discutat, cu ocazia vizitei recente la Moscova a preşedintelui chinez, despre revenirea Ucrainei la frontierele din 1991, purtătorul de cuvânt a menționat că „nu a existat nicio discuţie despre asta”.
Jocul de glezne diplomatic al Kremlinului și Beijingului va continua și în perioada următoare, fără însă a exista un calendar exact pentru pace.
de Isac Mihai | oct. 10, 2021 | Alte regiuni, Știri
Papa Francisc vrea reformarea Bisericii Romano-Catolice
Papa Francisc a lansat un proces consultativ la nivel mondial, cu durata de doi ani, care ar putea schimba modul în care Biserica Romano-Catolică ia decizii şi care şi-ar putea lăsa amprenta mult după încheierea pontificatului său.
Susţinătorii văd în această iniţiativă, numită „Biserica sinodală: comuniune, participare şi misiune”, o oportunitate de a schimba dinamica puterii în cadrul Bisericii şi de a oferi o voce mai puternică catolicilor laici, inclusiv femeilor şi persoanelor aflate la marginea societăţii.
Critici conservatoare
Conservatorii susţin că procesul în trei etape este o risipă de timp, acesta putând eroda structura ierarhică a celor 1,3 miliarde de membri ai Bisericii şi, pe termen lung, ar putea dilua doctrina tradiţională.
Catolicii ar trebui să fie deschişi cu privire la acest proces, a susţinut papa Francisc în cadrul unei liturghii celebrate duminică în bazilica San Pietro de la Vatican.
„Suntem pregătiţi pentru aventura acestui drum? Sau suntem înfricoşaţi de cele necunoscute, preferând să ne refugiem în scuzele obişnuite „Nu foloseşte la nimic” sau „Aşa s-a procedat mereu”?”, a spus papa la omilie.
Proces complex
În prima etapă, catolicii din parohiile şi diocezele din întreaga lume vor discuta diferite aspecte, precum deschiderea Bisericii la problemele tinerilor, femeilor, minorităţilor şi ale persoanelor de la marginea societăţii. Totodată, se va dezbate modul de identificare a stereotipurilor şi a prejudecăţilor în comunităţile lor locale şi ce fel de Biserică cred ei că îşi doreşte Dumnezeu în lumea din prezent.
În urma discuţiilor la nivel naţional şi continental, episcopii se vor întâlni la Vatican pentru o lună, în 2023. Ei vor pregăti un document, apoi papa va redacta o exortaţie apostolică în care îşi va exprima părerile sale, sugestiile şi poate instrucţiunile cu privire la diverse probleme.
„Să nu pierdem ocaziile de har ale întâlnirii, ascultării reciproce şi discernământului”, a transmis Papa la liturghia la care au participat aproximativ 3.000 de persoane. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Papa Francisc este așteptat la Kiev
Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.
Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.
Invitație strategică
În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.
Precedentul Poroșenko
Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 11, 2019 | România, Știri
Papa-Francisc-vine-in-Romania
Liderul Bisericii Catolice, Papa Francisc, va efectua o călătorie apostolică în România la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, a anunţat serviciul de presă al Statului Vatican, citat de Vatican News, preluat de KARADENIZ PRESS. Vizita a fost anunţată şi de Administraţia Prezidenţială de la București. „Primind invitaţia preşedintelui României, a autorităţilor statului şi a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în ţară noastră în perioada 31 mai-2 iunie 2019”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de KARADENIZ PRESS.
Pelerinaj strategic
Potrivit sursei citate, cu această ocazie, Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc. Programul detaliat al vizitei Papei în România va fi publicat la o dată ulterioară.
Agenţia EFE scrie că Vaticanul a comunicat şi tema acestei călătorii – „Să mergem împreună” – fiind aceeaşi pe care Ioan Paul al II-lea a ales-o în timpul vizitei sale în 1999. Francisc va călători în România pentru a „invita la unitate şi pentru a confirma credinţa”, conform notei de prezentare a temei călătoriei, citată de agenţia spaniolă de presă.
Anunţul acestui voiaj papal vine la o lună după cel privind o altă călătorie în regiune a Suveranului Pontif, între 5 şi 7 mai, în Bulgaria şi Macedonia, alte două ţări majoritar ortodoxe, la fel ca România, scrie mass-media regională.
Papa Francisc, în vârstă de 82 de ani, are o agendă extrem de încărcată pentru lunile următoare. El este aşteptat în Panama între 22 şi 27 ianuarie pentru Ziua Mondială a Tineretului, apoi în Emiratele Arabe Unite între 3 şi 5 februarie. Papa se va deplasa în Maroc la sfârşitul lunii martie (30 şi 31 martie), apoi la începutul lunii mai în Bulgaria şi Macedonia.
Pentru restul anului 2019, Francisc şi-a anunţat în septembrie intenţia de a călători în Japonia, iar o călătorie în Madagascar și Mozambic este, de asemenea, în pregătire. Alegerea acestor ţări consolidează imaginea Papei de susţinător al dialogului cu alte confesiuni creştine şi alte religii, consideră experții.
Întrevedere Papa Francisc-Patriarhul Daniel
Papa Francisc va avea o întrevedere cu patriarhul Daniel, cu ocazia vizitei pe care Suveranul Pontif o va efectua în România între 31 mai şi 2 iunie, a declarat pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc. Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, preşedintele României şi prim-ministrul României”, a precizat Vasile Bănescu.
„Să mergem împreună!”
Logo-ul vizitei pe care Suveranului Pontif o va efectua în România, care cuprinde motto-ul „‘Să mergem împreună!’ Papa Francisc în România 31 mai – 2 iunie 2019”, invită la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, se explică pe site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore.
„Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea ‘grădina Maicii Domnului’, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică mottoul ‘Să mergem împreună!'”, se arată în postarea de pe e-communio.ro.
Potrivit materialului citat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun: „Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică”.
Culorile utilizate în logo fac trimitere la cele ale drapelului naţional, respectiv albastru, galben şi roşu.
Turneu balcanic
Papa Francisc va face o vizită oficială în Bulgaria şi în Macedonia în 5 și 7 mai anul viitor, au anunţat anterior reprezentanții Vaticanului, citați de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Acceptând invitaţia înaltelor autorităţi şi ale Bisericii Catolice, sanctitatea sa papa Francisc va efectua o vizită în Bulgaria între 5 şi 7 mai (…) şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la 7 mai”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke.
Vizita în Bulgaria și Macedonia, două ţări majoritar ortodoxe, este a patra călătorie apostolică internațională anunțată oficial pentru prima parte a anului viitor. (M.B.)
de Vitalie Goncearov | aug. 4, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, pregatit pentru confruntarea cu Vaticanul
Autoritatile belaruse au declansat o adevarata vanatoare impotriva clerului romano-catolic din fosta republica sovietica, pe fondul recentei declaratii a presedintelui Aleksandr Lukaşenko, potrivit căreia în rîndurile serviciilor secrete belaruse a fost descoperit un “trădător” care cooperează cu state străine “prin reprezentanţi ai Bisericii Catolice”. Declaratia a fost făcută de Lukaşenko în timpul unei conferinte de presa, raspunzand unei intrebari referitoare la “cazul Snowden”, pe care Lukasenko l-a caracterizat drept “trădător”.
“L-am reţinut demult pe unul dintre trădători, care lucra în cadrul serviciilor speciale şi care era legat, prin intermediul Bisericii Catolice, de state străine”, a anunţat Lukaşenko. Potrivit liderului belarus, cel reţinut “nu doar oferea informaţii, ci din cauza lui au şi avut de suferit oameni care lucrează peste hotare”, Lukasenko referindu-se la agenti ai serviciilor secrete belaruse care activeaza in alte state.
Pretexte politice
În opinia analiştilor şi experţilor citati de mass-media, informaţia privind “reţinerea trădătorului” nu a fost dată întîmplător publicităţii, unul din motivele acestui nou scandal de spionaj fiind justificarea adoptarii unei noi legislatii restrictive, care sa cuprinda o extindere considerabila a împuternicirilor serviciilor secrete sau probleme politice interne.
În memoria societăţii belaruse mai sînt încă vii amănuntele cazului “spionului” Andrei Gaidukov, relateaza mass-media regionala. Tanărul operator al unei rafinării de petrol a fost acuzat iniţial de colaborare cu servicii de securitate străine, apoi a primit un an şi jumătate detenţie pentru că scria scrisori către CIA, la care îi răspundea KGB-ul. Informaţiile sărace pe marginea acestui dosar nu i-au convins pe analiştii locali de faptul că afacerea nu era o înscenare. Experţii sînt tentaţi să creadă că acesta a fost încă un gest de intimidare a tineretului activ, “ca să nu mai ceară granturi din Occident”.
Santaj diplomatic
Este posibil ca declaraţiile vehemente ale lui Lukaşenko pe temă religioasă să se explice prin aspiraţia sa de a fi în continuare “generator de ştiri”, cu atît mai mult cu cat “spionul catolic” nu este singurul lucru prin care Lukaşenko a uimit mass-media. „Slujbele, rugăciunile sînt foarte lungi. Sunt împotrivă ca oamenii să stea cîte două-trei ore în picioare în biserică, fără să aibă unde să se aşeze”, a declarat Lukaşenko, subliniind că “bisericile trebuie să fie confortabile, ele sînt pentru suflet, nu trebuie să apese omul”.
“Sunt convins că regimul belarus nu doar poate, ci îl va şi folosi pe “spionul catolic” pentru a şantaja Vaticanul, cerîndu-i să facă lobby pentru Lukaşenko în Occident. Lukaşenko a declarat nu o dată că vede în Biserica Catolică din republică unul dintre instrumentele influenţei sale în Occident”, subliniază fostul candidat la preşedinţia republicii, Vitali Rimaşevski, citat de Nezavisimaia Gazeta .
Filiera poloneza
Pentru a înţelege substratul noului scandal de spionaj cu iz catolic, ziarul rus Nezavisimaia Gazeta face un scurt istoric al relaţiilor dintre actuala putere a ţării şi catolicii locali. În ultimii ani, puterea şi-a impus controlul asupra vieţii lor sociale, anihilînd practic activitatea incomodei Uniuni a polonezilor, prin intermediul numirii în fruntea acesteia a unor oameni ai săi. Acum, Lukaşenko vorbeşte din ce în ce mai mult (la sugestia creatorilor de imagine occidentali, subliniază experţi) despre importanţa confesiunii catolice, însă înainte, în timpul relaţiilor extrem de tensionate cu Uniunea polonezilor, liderul belarus a declarat nu o dată că nu va admite “influenţa distrugătoare” a Occidentului, cu valorile sale străine belaruşilor, impusă prin catolicii care menţin strînse relaţii cu Polonia.
Negocieri dure
Biserica Catolică nu a făcut deocamdată niciun comentariu, însă, potrivit unor surse de informaţie apropiate acesteia, inaltii ierarhi romano-catolici din Belarus intenţionează să faca in curand declaratii pe marginea acestui subiect.
Cotidianul belarus “Naşa niva” a dezvăluit chiar, citand informaţii ale unor feţe bisericeşti romano-catolice, numele posibilului “trădător”. Potrivit publicaţiei, preotul catolic Vladislav Lazar se află deja de o lună în închisoare. Acesta este etnic belarus, a studiat iniţial la seminarul din Grodno, apoi în Polonia. Arhiepiscopul Claudio Gugerotti, nunţiu apostolic în Belarus, poartă negocieri cu autorităţile belaruse în vederea eliberării lui Vladislav Lazar. Preoţii catolici belaruşi sînt de părere că povestea cu spionul ar putea fi o răzbunare pentru atenţia pe care Biserica Romano-Catolică o manifestă faţă de “deţinuţii conştiinţei” din Belarus.
