Italia se retrage din Afganistan pana in 2014
Premierul italian, Silvio Berlusconi, a asigurat că în 2014 nu va mai exista niciun militar italian în Afganistan, într-o avanpremieră a interviului care va fi transmis sâmbătă seară în cadrul programului ‘Porta a Porta’ al canalului naţional RAI1. ‘Primii soldaţi vor fi aduşi acasă primăvara aceasta şi treptat ne vom diminua prezenţa până când nu vor mai exista efective militare ale ţării nostre în 2014’, a răspuns premierul la întrebările ziaristului Bruno Vespa, care conduce programul. ‘Împreună cu aliaţii am gândit o strategie pentru a transfera statului (afgan) întregul sistemul de securitate iar, în faţa posibililor inamici ai statului, forţelor afgane care depind direct de guvernul Afganistanului’, a explicat el. Din 2004 Italia are desfăşuraţi în Afganistan 2.800 de militari repartizaţi între Kabul şi Herat, din vestul ţării, în cadrul Forţei Internaţional de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). In octombrie 2010, ministrului italian de externe, Franco Frattini, declara că trupele italiene din Afganistan îşi vor începe retragerea în aproximativ opt luni, iar procesul se va derula până în 2014. Şeful diplomaţiei de la Roma intenţiona să abordeze în cadrul summit-ului NATO din noiembrie, de la Lisabona, criteriile transferului de putere în Afganistan către afgani, “cu un calendar care începe să fie definit. “Mai exact din vara lui 2011 începe retragerea progresivă, cu intenţia de a o finaliza în 2014″, spunea Franco Frattini. Afirmaţiile lui Franco Frattini vin la câteva zile după moartea a patru militari, ucişi într-o ambuscadă, în vestul teritoriului afgan. “Militarii noştri sunt acolo, în primul rând pentru a proteja Italia, pentru a evita ca teroriştii cu legături în rândul grupărilor prezente în Afganistan şi Pakistan să vină aici, în Europa, la noi”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Roma. Ministrul apărării, Ignazio la Russa, cerea atunci forurilor competente armarea cu bombe a avioanelor aflate în dotarea militarilor din Afganistan, Italia fiind singura ţară cu avioane fără armamentul adecvat. Avioanele italiene sunt destinate în prezent doar misiunilor de recunoaştere, pentru a apăra mai bine militarii. Acest gest ar constitui, potrivit presei din peninsulă, o violare a Constituţiei italiene, care înfierează războiul ca “instrument împotriva libertăţii altor popoare şi ca mijloc de reglementare a controverselor internaţionale”. NATO a ceruse guvernului italian, în septembrie 2010, să trimită mai mulţi instructori militari în Afganistan, în vederea respectării termenului prevăzut pentru transmiterea controlului asupra ţării către forţele locale.
Restabilirea temporara a controalelor la frontierele nationale in situatii exceptionale, ceruta de Franta si Italia, „reprezinta o posilibitate intre altele”, pentru consolidarea normelor Schengen, a anuntat intr-o scrisoare presedintele Comisiei Europene. Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose Manuel Barroso declara ca „restabilirea temporara a frontierelor este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. Cu toate acestea, Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord, Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26 aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. In raspunsul sau, al carui text a fost comunicat de serviciile sale de presa, Barroso subliniaza, de asemenea, ca o „consolidare a aplicarii normelor de guvernanta ale acordului Schengen reprezinta un domeniu pe care Comisia este pe cale sa il examineze”. Comisia Europeana va prezenta miercuri o serie de actiuni de lupta impotriva imigratiei, inclusiv propuneri pentru adaptarea normelor Schengen. „Am convingerea ca impartasim aceleasi obiective, respectiv o mai buna gestionare a politicii privind imigratia la nivelul UE”, scrie Barroso, avertizand asupra unei „viziuni prea concentrate pe securitate”. Saptamana trecuta Franta si Italia s-au pronuntat in favoarea unor modificari la Tratatul Schengen, in actualele „conditii exceptionale”, a declarat, marti, premierul italian, Silvio Berlusconi, in cursul unei intalniri cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, transmite Mediafax. „In circumstante exceptionale, credem amandoi ca trebuie sa existe modificari la Tratatul Schengen si am decis sa lucram impreuna la acestea”, a spus Berlusconi. El a afirmat ca Franta si Italia au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cerand „o mai buna colaborare” a tarilor europene cu statele aflate la sud de granita UE. Aceste state „nu trebuie lasate singure”, a declarat Berlusconi. Italia subliniaza ca tarile de la Mediterana se confrunta cu provocarea imigratiei din nordul Africii, ca urmare a razboiului din Libia si a situatiei instabile din Egipt si Tunisia.