de Isac Mihai | mai 24, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că se prezintă ”cu capul sus”, într-o scurtă declaraţie făcută la intrarea în Tribunalul din Ierusalim, unde duminică începe procesul său pentru corupţie, abuz de încredere şi fraudă. El a denunţat drept „ridicole” acuzaţiile ce-i sunt aduse. „Obiectivul este de a răsturna un prim-ministru puternic din tabăra de dreapta şi astfel de a înlătura dreapta de la putere pentru mulţi ani”, a mai spus Netanyahu, citat de Reuters, în declaraţia televizată, înainte de a se prezenta în faţa unui panel de trei judecători.
Susţinându-şi nevinovăţia, politicianul a afirmat că întreaga anchetă a fost fabricată de la bun început de către oponenții săi politici.
Război în justiție
Netanyahu, în vârstă de 70 de ani, este inculpat în trei dosare separate, dintre care unul, deosebit de sensibil, ar implica favoruri financiare pentru un director general al unei companii de telecomunicaţii, în schimbul unei imagini favorabile din partea unei organizaţii media a grupului, relatează mass-media de la Ierusalim. „În 244 de ani de democraţie (de la revoluţia americană, n.r.), nimeni nu a fost acuzat vreodată că a beneficiat de o imagine favorabilă în presă. Şi în cazul meu, reflectarea (media) nu a fost chiar favorabilă”, a adăugat Netanyahu, care a spus că a solicitat ca audierile să fie transmise în direct la televizor.
„Am cerut ca totul să fie transmis în direct pentru ca publicul să audă totul (în direct) şi nu prin filtrul jurnaliştilor (plătiţi) de către procurorul general”, a adăugat el, acuzând o parte a presei israeliene de parţialitate în această chestiune.
Este prima dată în istoria Israelului când un şef de guvern se confruntă cu acuzaţii penale în timpul mandatului său. Netanyahu a fost inculpat în noiembrie trecut, iar procesul trebuia să înceapă la jumătatea lui martie, dar a fost amânat pentru 24 mai din cauza epidemiei de coronavirus.
În Israel, funcţia de prim-ministru nu asigură niciun fel de imunitate, însă potrivit unei decizii a Curţii Supreme inculparea nu duce la interdicţia de a ocupa postul sau de a forma un guvern.
Compromis politic
În urmă cu o săptămână, pe 17 mai, Netanyahu, liderul partidului de centru-dreapta Likud, şi-a început oficial un nou mandat de prim-ministru de 18 luni, în fruntea unui guvern de uniune naţională a cărei şefie va fi împărţită prin rotaţie cu fostul său adversar centrist Benny Gantz, de la Alianţa Albastru şi Alb, din noiembrie 2021.
Duminică, înainte de începerea procesului, Netanyahu a ţinut prima şedinţă de guvern, un putenic semnal politic pentru oponenții săi. Printre prioritățile noului mandat de premier este implementarea planului Trump de rezolvare a diferendului palestinian, care prevede și anexarea unor importante regiuni de către statul Israel. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.
Consens politic
„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.
Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.
Guvern de criză
Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.
În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.
Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.
După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.
Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Plan american
Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.
Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.
În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.
Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 3, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, confruntat cu noi proteste
Circa o mie de israelieni au manifestat sâmbătă seara la Tel Aviv împotriva acordului încheiat între premierul Benjamin Netanyahu şi fostul său rival Benny Gantz, în ajunul primei şedinţe a Curţii Supreme care va examina acest acord, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Justiţia israeliană a fost sesizată de opt plângeri care se referă la clauzele acordului de coaliţie şi la posibilitatea ca Benjamin Netanyahu să conducă guvernul în timp ce este inculpat.
Curtea Supremă trebuie să studieze aceste plângeri duminică şi luni, înaintea termenului limită de joi pentru ca acordul să conducă la validarea guvernului în parlament.
Distanță socială
Aproximativ 1.500 de persoane s-au adunat în Piaţa Rabin din centrul oraşului respectând regulile de distanţare socială. „36 de miniştri. Nu vă este ruşine”, se putea citi pe multe pancarte purtate de manifestanţi.
Potrivit acordului semnat luna trecută de Netanyahu şi Gantz, noul guvern va avea 36 de miniştri, cel mai numeros cabinet din istoria Israelului.
O inflaţie aspru criticată de mai multe mişcări care organizează de câteva săptămâni manifestaţii pentru „a salva democraţia” israeliană ameninţată, în opinia lor, de manevrele lui Benjamin Netanyahu.
Purtând măşti de protecţie, manifestanţii au respectat riguros distanţa de doi metri impusă de măsurile în vigoare pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19 care a contaminat oficial în Israel peste 16.000 de persoane, dintre care 229 au decedat.
Acord controversat
Acordul prevede că Benjamin Netanyahu va fi prim-ministru în primele 18 luni, după care va fi înlocuit de Benny Gantz pentru o perioadă egală. Posturile de miniştri vor fi împărţite echitabil între cele două tabere politice.
Înțelegerea permite lui Netanyahu nominalizarea unor aliații într-o serie de posturi importante din justiția israeliană, într-o mișcare gândită, în opinia unor analiști politici israelieni, să îl ferească de repercursiuni juridice radicale care îl pot exclude definitiv din viața politică.
Deţinătorul recordului de longevitate în funcţia de prim-ministru din toată istoria Israelului, Benjamin Netanyahu, 70 de ani, a fost pus sub acuzare pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în trei dosare, dar procesul său care urma să se deschidă la jumătatea lui martie a fost amânat cu două luni din cauza măsurilor împotriva coronavirusului. (Mihai Isac)
