Lukașenko, ofertă de pace pentru 2021

Lukașenko, ofertă de pace pentru 2021

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că va organiza un referendum privind schimbările constituţionale, a relatat agenţia de stat Belta. Sursa citată nu a menționat când anume va avea loc referendumul constituțional.

Liderul de la Minsk, confruntat cu proteste săptămânale, încearcă să se mențină la guvernare după controversatele alegeri prezidențiale. Opoziția nu a recunoscut rezultatele declanșând proteste de stradă soldate cu mii de arestări.

Comunitatea occidentală, inclusiv UE și SUA, a condamnat reacția în forță a autorităților de la Minsk. Liderii opoziției au primit azil politic în state membre UE, precum Lituania și Polonia.

Lukașenko se bucură de sprijinul politic al binomului Moscova-Beijing. Cei doi membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au blocat adoptarea oricăror sancțiuni ONU împotriva Minsk-ului. Este de așteptat ca Vladimir Putin să sprijine organizarea referendumului constituțional.

Belarus preia președinția Comunității Statelor Independente în 2021. Lukașenko a anunțat deja că dorește consolidarea structurii din care fac parte majoritatea fostelor state sovietice. (N.G.)

Share our work
Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Merkel binecuvântează opoziția belarusă

Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Cancelarul-german-Angela-Merkel a binecuvântat opoziția de la Minsk

Lidera formală a opoziţiei belaruse Svetlana Tihanovskaia, care a primit azil politic în Lituania, a solicitat ajutorul cancelarului german Angela Merkel pentru rezolvarea crizei din Belarus. Tihanovskaia i-a oferit lui Merkel o umbrelă în alb şi roşu, culorile devenite simbol al demonstrațiilor de protest față de rezultatele controversatului scrutin prezidențial. Opoziția contestă în stradă realegerea preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acesta refuzând să cedeze puterea.

Sprijin occidental

„Le sunt extrem de recunoscătoare Germaniei şi tuturor partidelor germane care sprijină poporul belarus în lupta sa pentru libertate, în lupta sa pentru noi alegeri corecte şi transparente”, a spus ea după întâlnirea cu Merkel, care a durat 45 de minute.

Cancelarul german, care gestionează o relație deja tensionată cu liderul rus Putin, nu a făcut niciun comentariu.

Ulterior în cursul serii de marţi, partidul conservator aflat la putere, CDU, şi aliatul său bavarez, CSU, i-au dăruit opozantei din Belarus o bucată originală din Zidul Berlinului. Tihanovskaia a spus că acest artefact din timpul Războiului Rece este „un simbol al libertăţii”.

Apel la sancțiuni

Înainte de întâlnirea cu Angela Merkel, ea a făcut apel la ţările europene să menţină „presiunea”, în special prin „sancţiuni”, asupra regimului preşedintelui Lukaşenko.

Tihanovskaia a salutat recentele sancţiuni impuse de UE asupra cercului de apropiaţi al lui Lukaşenko, spunând că sunt „o victorie, chiar dacă doar una mică”. „Ţara noastră are nevoie de diferite tipuri de ajutor, însă avem în primul rând nevoie de o mediere pentru a începe dialogul cu autorităţile noastre, negocieri, aşa că sunt sigură că Angela Merkel va fi extrem de utilă în această situaţie”, a spus opozanta într-o conferinţă de presă.

„Trebuie să există presiune atât în interiorul ţării noastre, cât şi din exterior”, a mai afirmat lidera opoziţiei, în vârstă de 37 de ani şi exilată în Lituania de la alegerile prezidenţiale controversate de la 9 august.

„Presiunea internă e dată de manifestaţii, greve, mişcări cetăţeneşti. Presiunea externă e reprezentată de sancţiuni şi ajutor din partea ţărilor vecine”, a detaliat Tihanovskaia. „Le cerem tuturor liderilor să îşi facă vocea auzită în privinţa Belarusului”, a spus ea. „Bineînţeles, le cerem să extindă lista de sancţiuni, să nu îl recunoască pe Lukaşenko drept lider legitim sau să îl ajute financiar”, a explicat opozanta.

În opinia sa, „sancţiunile nu sunt decât începutul presiunii pe care ţările europene o pot exercita asupra regimului nostru, asupra lui Lukaşenko”.

Război diplomatic

Lituania îşi va rechema pentru consultări ambasadorul în Belarus, a anunţat recent Ministerul de Externe de la Vilnius. Această decizie intervine la trei zile după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

„Lituania îşi recheamă ambasadorul la Minsk pentru consultări”, a afirmat Ministerul lituanian de Externe într-un comunicat. Şeful diplomaţiei de la Vilnius, Linas Linkevicius, a declarat însă că doreşte păstrarea contactelor diplomatice la nivel de ambasadori.
Minskul acuză Vilniusul şi Varşovia că sprijină manifestaţiile care zguduie ţara după contestatele alegeri prezidenţiale de la 9 august.

În plus, Lituania a provocat furia regimului condus de Aleksandr Lukaşenko oferind refugiu liderei opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, care revendică victoria la alegeri.

Recent, Belarusul a cerut Lituaniei şi Poloniei să îşi reducă numărul diplomaţilor în post la Minsk.

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Liderul rus Vladimir Putin, înger politic pentru Lukașenko

Sute de arestări

Poliţia din Belarus a arestat peste 300 de  persoane în timpul protestelor de duminică de la Minsk şi din alte oraşe din ţară, a anunţat luni Ministerul de Interne din fosta republică sovietică.

Zeci de mii de persoane au mărşăluit duminică prin centrul capitalei Minsk pentru a le cere autorităţilor să îi elibereze pe toţi „prizonierii politici”, determinând poliţia să folosească tunuri de apă împotriva lor.

La mişcarea de protest fără precedent din Belarus, declanşată de suspiciunile de fraudă masivă la alegerile prezidenţiale din 9 august, când preşedintele Aleksandr Lukaşenko, la putere de 25 de ani, a fost reales, participă zeci de mii de persoane în fiecare duminică, în pofida represiunii autorităţilor.

În această duminică, peste 100.000 de persoane, potrivit agenţiei de presă Interfax, au participat la Minsk la un marş dedicat ”prizonierilor politici”.

Putin, supărat pe europeni

Kremlinul este îngrijorat de sprijinul acordat de statele UE opoziției de la Minsk. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a precizat omologului său francez Emmanuel Macron că orice încercare de a se amesteca în treburile unei ţări suverane este „inacceptabilă”.

„Poziţia de principiu” a Rusiei este că „toate încercările de a interveni în treburile interne ale unui stat suveran şi de a exercita presiuni asupra autorităţilor legitime sunt inacceptabile”, a declarat serviciul de presă de la Kremlin.

Conversaţia telefonică dintre cei doi şefi de stat a avut loc după întâlnirea de la Vilnius dintre preşedintele francez şi liderul opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia.

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Macron-Merkel, duet geopolitic în Belarus

Falanga franceză

Emmanuel Macron urmăreşte o politică de dialog cu Rusia, poziţie care l-a pus uneori pe preşedintele francez în contradicţie cu aliaţii din UE. Recent însă, Macron a schimbat această politică, abordând linia mai dură a Germaniei, abordare care s-a vazut mai ales atunci partea franceză a descris otrăvirea opozantul rus Alexei Navalnîi drept un „act criminal”. În ceea ce priveşte dosarul Belarus, preşedintele Macron a promis că va contribui la medierea crizei politice.

„Obiectivul este o tranziţie paşnică, eliberarea celor care sunt în închisoare pentru opiniile lor politice şi organizarea alegerilor într-un cadru liber, sub supraveghere internaţională”, a declarat anterior şeful statului francez în Lituania, după întâlnirea cu Svetlana Tihanovskaia.

Preşedintele francez a încercat să clarifice recent scopul dialogului pe care doreşte ca UE să îl poarte cu Moscova. „Este ceea ce ne va permite să construim o relaţie (cu Rusia) mult mai stabilă şi mai protectivă”, a declarat anterior Emmanuel Macron în cadrul vizitei efectuate în Letonia.

Preşedintele Macron a reamintit că relaţia cu Rusia „a devenit mai dură ca urmare a conflictului ucrainean şi a ocupării Ucrainei”.

„Am aplicat sancţiuni care au avut un efect redus”, a recunoscut şeful statului francez, care şi-a exprimat dorinţa unei „forme de normalizare a relaţiilor noastre cu Rusia pentru că împărţim acelaşi spaţiu, pentru că vrem să nu mai existe atacuri cibernetice, să nu mai existe o destabilizare a democraţiei noastre, precum şi o reglementare a conflictelor regionale, a celui din Ucraina în primul rând”. (N.G.)

Share our work
Bișkek dinamitează protectoratul sino-rus din Asia Centrală

Bișkek dinamitează protectoratul sino-rus din Asia Centrală

Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală

Vladimir Putin poate pierde Asia Centrală

Susținători ai opoziției au ocupat principalele clădiri guvernamentale din capitala Bișkek și alte centre regionale, semnalând victoria contestatarilor rezultatului alegerilor, relatează 24.kg. Protestatarii l-au eliberat din închisoare pe fostul preşedinte Almazbek Atambaev, arestat în urmă cu peste un an de forțele de securitate.

Surse locale au mai declarat că aproximativ 5 mii de protestatari au participat la ocuparea obiectivelor guvernamentale, inclusiv membrii ai unor unități militare.

Răscoală cu repetiție

Protestatarii au solicitat demisia preşedintelui Sooronbai Jeenbekov şi organizarea de noi alegeri prezidențiale și parlamentare. Scrutinul de duminică a fost umbrit de acuzații dese de fraudă și încălcarea drepturilor opoziției.

Repetând scenariul revoltelor din 2005 și 2010, protestatarii au ocupat Casa Albă din Bișkek, care găzduiește parlamentul și administrația prezidențială a fosrtei republici sovietice. Surse locale menționează că au avut loc jafuri ale proprietății publice și în unele zone rezidențiale

Manifestanții au ocupat sediul serviciilor locale de securitate și fostul președinte al Kârgâzstanului, Almazbek Atambayev, care anterior fusese condamnat la 11 ani de închisoare, a fost eliberat din centrul de detenție preventivă. Fostul prim-ministru al Kârgâzstanului Sapar Isakov, care a fost condamnat la 15 ani pentru corupție, a fost eliberat și el din închisoare.

Până în acest moment aproximativ 1000 de persoane au fost rănite în ciocnirile din diferite orașe din fosta republică sovietică. Câteva sute de persoane au fost spitalizate, majoritatea suferind răni ușoare. Surse locale au menționat și existența unor persoane decedate, versiune neconfirmată de mass-media.

Alegeri repetate

După protestele violente, liderii partidelor de opoziție au anunțat primele măsuri menite să aduc stabilitatea internă. Zhanar Akayev, președintele formațiunii Ata Meken (Patria), a declarat că opoziția va forma un guvern în locul Executivului actual și va numi un premier interimar. Misiunea acestuia va fi să gestioneze situația internă și să organizeze alegeri parlamentare, locale și prezidențiale anticipate.

Liderii opoziției au mai anunțat că vor urgenta procesul de adoptare a unei noi Constituții a țării, care va limita prerogativele serviciilor de securitate și a va garanta protecția drepturilor omului.

Concomitent, oficiali din câteva regiuni au demisonat și opoziția a numit noi comandanți militari și ai serviciilor de securitate. Almambet Shykmamatov, fost deputat și contestatar al regimului Sooronbai Jeenbekov, a declarat că a devenit noul procuror general. El a anunțat anularea rezultatului alegerilor parlamentare și a promis arestarea celor implicați în fraudarea alegerilor parlamentare.

Expectativă rusă

Federația Rusă are interese strategice importante în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Câteva mii de militari ruși sunt desfășurați în acest stat, inclusiv la baza aeriană militară de la Kant.

Kârgâzstan este dependent militar și economic de Moscova, o mare parte din populația activă lucrând în Federația Rusă. Fosta republică sovietică este membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și Uniunii Economice Euroasiatice. Moscova nu se așteaptă la schimbări majore în direcția politicii externe promovate de Bișkek, toți liderii politici evitând să antagonizeze Federația Rusă.

Ascensiune chineză

Confruntată cu o criză politică în desfășurare în Belarus, Moscova nu va implementa măsuri dure față de statul asiatic. Lovitura de stat în desfășurare la Bișkek dovedește încă o dată ineficiența OTSC, îngrijorând elitele politice loiale Moscovei.

Eșecul structurilor de securitate regionale construite de Moscova împinge și mai mult statele Asiei Centrale în brațele Chinei. Beijingul exercită deja o influență economică și politică majoră prin investițiile strategice și împrumuturile acordate. Strategia marii puteri de a nu impune condiții privind democratizarea politică, liberalizarea economiei ori protecția drepturilor omului au dus la schimbarea treptată a orientării elitelor regionale către China. Ușurința accesării fondurilor acordate de Beijing au limitat posibilitatea UE de a folosi pârghiile economice clasice pentru a obține implementarea unor măsuri menite să democratizeze viața politică internă.

Strategie antiseparatistă

Beijingul are o colaborare extrem de apropiată cu serviciile de securitate din statele Asiei Centrale pe fondul ofensivei împotriva mișcării de independență din Xinjiang, regiune majoritar musulmană de la granița Chinei cu statele central-asiatice. Eliminarea treptată a influenței Moscovei în regiune nu este decât o chestiune de timp, care va fi accelerată de problemele întâmpinate de Kremlin în alte regiuni.

NATO și UE, inexistente în Asia Centrală

NATO și UE, inexistente în Asia Centrală

Mulaj geopolitic

Considerată câteva decenii drept zonă tradițional dependentă de Moscova, Asia Centrală a devenit treptat o simplă anexă a Chinei. Influxul masiv de investiții de la Beijing și aparenta abandonare a regiunii după retragerea accelerată a SUA din Afganistan nu a făcut decât să arunce zona în brațele larg deschise ale gigantului chinez.

Elitele locale, crescute în tradiția regimurilor dictatoriale și politicii de clan, au acceptat rapid dominația Beijingului în schimbul unor garanții economice și de securitate. China își folosește cu succes imensul aparat financiar, mediatic și de intelligence pentru a înlătura treptat orice obstacol rusesc, european ori american din calea dominării totale a regiunii. (Isac Mihai)

Share our work
Buturuga cipriotă răstoarnă carul sancțiunilor europene

Buturuga cipriotă răstoarnă carul sancțiunilor europene

Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din Belarus

Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din Belarus

Miniştrii de externe ai UE au eşuat luni în tentativa de a adopta sancţiuni menite să pună presiune asupra preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko din cauza opoziţiei Ciprului, un blocaj care provoacă tot mai multă iritare în alte capitale europene, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Nicosia blochează măsurile – convenite luna trecută ca răspuns la frauda electorală şi reprimarea protestelor din Belarus – cerând noi acţiuni împotriva Turciei, pentru activităţile sale de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est.

Amenințare turcă

Cele două chestiuni nu sunt direct legate, dar Cipru argumentează că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze similar când răspunde încălcării unor principii fundamentale. Potrivit autorităților de la Nicosia, Ankara încalcă legea şi ameninţă suveranitatea Ciprului.

Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat după discuţiile de luni, de la Bruxelles, că nu acuză Cipru pentru că nu şi-a dat votul, necesar pentru a asigura unanimitatea, şi că înţelege situaţia ciprioţilor.

Cu toate acestea, este crucial să adoptăm sancţiunile, întrucât „credibilitatea noastră este în joc”, a spus el, adăugând că a vedea măsurile trecute a devenit un „angajament personal”.

Situație regretabilă

Ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto şi-a exprimat frustrarea pe Twitter, afirmând că ţara sa va fi gata să treacă la votul prin majoritate calificată pentru adoptarea măsurilor, în locul unanimităţii.

Omologul său leton, Edgars Rinkevics, a afirmat că situaţia este „regretabilă” şi a postat pe Twitter că măsurile „au fost luate ostatice”. „Le transmite un semnal greşit belaruşilor, societăţilor noastre şi întregii lumi”, a adăugat el.

Înainte de începerea discuţiilor, Spania, România, Croaţia şi Lituania şi-au exprimat sprijinul pentru activarea sancţiunilor, notează agențiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS.

Supărare belarusă

Borrell a mai spus că încă se discută dacă liderul de la Minsk Lukaşenko să apară personal pe lista sancţiunilor.

Într-o decizie care a atras acuzaţii de amestec din partea Moscovei şi Minskului, Borrell şi cei 27 de miniştri de externe ai UE s-au întâlnit luni cu Svetlana Tihanovskaia la Bruxelles.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că întâlnirea „este potrivnică scopului restabilirii stabilităţii”.

Premierul belarus Roman Golovcenko a acuzat Occidentul că încearcă să alimenteze haosul în Belarus, o fostă republică sovietică din estul Europei. „Ţara noastră se confruntă cu o presiune fără precedent din exterior”, a mai spus Golovcenko. (N.G.)

Share our work
România se înhamă la alianța anti-Lukașenko

România se înhamă la alianța anti-Lukașenko

România se înrolează în falanga anti-Lukașenko

România se înrolează în falanga anti-Lukașenko

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat o declarație comună privind situația din Belarus, a anunțat luni dimineață Administrația Prezidențială de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului și se oferă să sprijine autoritățile de la Minsk pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Propunere pentru un Belarus Democratic

„Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

-susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,

-evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,

-recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,

-admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,

-reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,

-înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură.”

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept ” se mai arată în Propunere pentru un Belarus Democratic, așa cum se numește declarația președinților Lituaniei, Poloniei și României.

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, recunoscut de Kremlin

Situație complicată

Preşedintele bielorus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.

Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Printre principalele state care susțin administrația Lukașenko se numără Federația Rusă și China.

Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate.

Sprijin financiar

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transferat recent 100 de mii de euro pentru susținerea societății civile și a presei independente din Belarus.

Potrivit unui comunicat al MAE român, Contribuția României a fost transferată Organizației European Endowment for Democracy (EED), instituție europeană specializată în acordarea de asistență pentru proiecte de consolidare a democrației și drepturilor omului în vecinătatea Uniunii Europene.

Astfel, România se alătură celorlalți parteneri din UE, state membre și instituții, care dezvoltă proiecte în parteneriat cu EED, în beneficiul direct al societății civile din Belarus.

„Această susținere din partea României are ca obiectiv împlinirea așteptărilor legitime ale cetățenilor din Belarus, mai ales în condițiile în care sprijinirea evoluțiilor și reformelor democratice constituie baza cooperării UE cu statele din Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul Bogdan Aurescu. (N.G.)

Share our work