Vladimir Putin, invitat oficial în Kosovo

Vladimir Putin, invitat oficial în Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.

Întâlnire parizană

În acest context, preşedintele kosovar a amintit că a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu două luni la Paris. ‘Am fost inspirat de discuţia directă şi corectă pe care am avut-o cu preşedintele Putin acum două luni la Paris. Preşedintele Putin a spus că dacă Kosovo şi Serbia vor ajunge la un acord de pace pe cale paşnică, prin dialog, el va accepta şi va susţine un astfel de document. Acesta este un pas nou şi pozitiv’, a declarat Hashim Thaci.
Potrivit lui, ‘Kosovo nu este un inamic al Rusiei’ şi doreşte ‘relaţii normale, ca între două ţări suverane’.

Diplomație oligarhică

Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia

Supărare rusă

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.

Vizită strategică

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.

Putin, salvarea Serbiei

Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Poziția NATO

O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)

Share our work
Atifete Jahjaga, noul presedinte al Kosovo

Atifete Jahjaga, noul presedinte al Kosovo

Atifete Jahjaga, pe vremea cand era politista

Atifete Jahjaga, pe vremea cand era politista

Coalitia la putere in Kosovo si principalul partid de opozitie au convenit miercuri seara sa propuna un candidat comun pentru postul de presedinte pentru a depasi criza politica provocata de invalidarea alegerii lui Behgjet Pacolli. „Am decis sa o propunem pe dna Atifete Jahjaga drept candidatul nostru pentru postul de presedinte al Kosovo si exprimam sprijinul deplin al partidelor noastre pentru candidatura sa”, a declarat premierul Hashim Thaci. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) si formatiunea partenera la guvernare, Noua Alianta pentru Kosovo (ARK), au ajuns la un acord cu principalul partid de opozitie, Liga Democrata din Kosovo (LDK), datorita in special medierii amabasadorului SUA la Pristina, Christopher Dell. Acordul prevede de asemenea reforme constitutionale si electorale care vor conduce la un scrutin prezidential anticipat cel mai tarziu la sase luni dupa modificarea Constitutiei si alegeri generale cel mai tarziu la 18 luni dupa reforma legii electorale. Pacolli, a carui candidatura pentru postul de presedinte a fost una dintre conditiile impuse de AKR pentru a ramane in cadrul coalitiei de guvernamant, a anuntat anterior ca va renunta la presedintie, dar ca partidul sau va ramane partenerul PDK. Atifete Jahjaga este un inalt responsabil al politiei din Kosovo, o institutie construita dupa 1999 cu supervizarea comunitatii internationale. „Pana ieri nici nu ma gandeam ca as putea ocupa o inalta pozitie politica, dar sunt pregatita sa-mi servesc tara”, a declarat – joi – generalul de politie Atifete Jahjaga, noua presedinta kosovara dupa ce a depus juramantul in fata deputatilor. Potrivit presei internationale, coalitia aflata la putere in Kosovo si Liga Democrata din Kosovo (LDK), principalul partid din opozitie, au convenit miercuri asupra candidaturii dnei Jahjaga, personalitate necunoscuta pe scena politica din Kosovo intrucat responsabilitatile sale in cadrul politiei ii interziceau sa faca parte dintr-un partid politic sau sa desfasoare vreo activitate in acest sens. Astfel, Atifete Jahjaga, in varsta de 36 de ani, a fost aleasa presedinta cu 80 de voturi favorabile exprimate de cei 100 de deputati prezenti. Contracandidata ei, Suzana Novoberdaliu din Alianta pentru Noul Kosovo (AKR), a obtinut 10 voturi. Parlamentul kosovar are 120 de deputati. Cei 16 deputati din partidul de opozitie Autodeterminarea au boicotat scrutinul, acuzand autoritatile ca s-au grabit sa-l organizeze pentru a ramane la putere. Noul presedinte a declarat ca „idealul intregului Kosovo este aderarea la UE si o prietenie permanenta cu SUA”, exprimandu-si convingerea ca visurile kosovarilor se vor realiza.

Behgjet Pacolli, neconstitutional

La sfarsitul lunii martie, Curtea Constitutionala de la Pristina a declarat, luni, neconstitutionala alegerea presedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curtii, despre care nu se stie deocamdata daca va determina demisia lui Pacolli, survine in urma unei sesizari a principalelor partide de opozitie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slaba majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elvetian Behgjet Pacolli in functia de presedinte al Kosovo, in cadrul acordului de impartire a puterii dupa alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales in turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, dupa ce in primele doua tururi nu a obtinut majoritatea de doua treimi necesara. Principalele partide de opozitie au boicotat sedinta parlamentului, invocand legaturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenta autoproclamata a Kosovo, si implicarea sa in politica pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia “va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE.

Share our work
Presedintele kosovar, neconstiutional

Presedintele kosovar, neconstiutional

Behgjet Pacolli

Behgjet Pacolli

Curtea Constituţională de la Pristina a declarat, luni, neconstituţională alegerea preşedintelui din Kosovo, Behgjet Pacolli, transmite presa internationala. Decizia Curţii, despre care nu se ştie deocamdată dacă va determina demisia lui Pacolli, survine în urma unei sesizări a principalelor partide de opoziţie. Parlamentul de la Pristina l-a ales la 22 februarie, cu o slabă majoritate, pe controversatul om de afaceri kosovaro-elveţian Behgjet Pacolli în funcţia de preşedinte al Kosovo, în cadrul acordului de împărţire a puterii după alegerile legislative din decembrie. Pacolli, candidat unic, a fost ales în turul al treilea de scrutin, cu numai 62 de voturi din totalul celor 120 ale legislativului, după ce în primele două tururi nu a obţinut majoritatea de două treimi necesară. Principalele partide de opoziţie au boicotat şedinţa parlamentului, invocând legăturile de afaceri ale lui Pacolli cu Rusia, care nu a recunoscut independenţa autoproclamată a Kosovo, şi implicarea sa în politică pentru scopuri de afaceri. Pacolli era singurul candidat la postul de presedinte, dupa ce a format o coalitie cu Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci. Trei tururi de scrutin au fost necesare pentru a-l alege pe Pacolli, cu 62 de voturi, tinand cont ca parlamentarii opozitiei au boicotat votul. Premierul in exercitiu din Kosovo, Hashim Thaci, a anuntat atunci ca a format o coalitie cu partidul acestui bogat om de afaceri si cu reprezentantii minoritatilor etnice, care ii va permite sa formeze un nou guvern, la doua luni dupa alegeri. Coalitia „va actiona numai in interesul cetatenilor din Kosovo, pentru a conduce Kosovo pe calea societatilor civilizate”, a afirmat atunci omul de afaceri Behgjet Pacolli, liderul Aliantei pentru un nou Kosovo (AKR). Thaci a fost insarcinat de presedintele interimar Jakup Krasniqi sa formeze noul guvern. Partidul Democratic din Kosovo (PDK), condus de Thaci, a obtinut 34 dintre cele 120 de mandate ale noului Parlament, format in urma alegerilor legislative anticipate din 12 decembrie. Cu cele opt mandate de care dispune AKR si circa 20 de mandate ale partidelor minoritatilor, coalitia lui Thaci va dispune de o majoritate fragila in Parlament. Independenta Kosovo a fost recunoscuta de 75 de state, printre care se numara SUA si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Premierul kosovar in exercitiu, Hashim Thaci, a semnat cu un mic partid un acord privind formarea unui guvern capabil sa inceapa negocieri privind relatiile Kosovo-Serbia. Partidul Democrat din Kosovo (PDK) al lui Hashim Thaci s-a unit cu Alianta Noul Kosovo (AKR) si cu partide reprezentand minoritatile etnice, la doua luni dupa alegerile legislative. PDK a obtinut o treime din voturile alegatorilor, iar pentru a putea guverna a fost nevoit sa se alieze cu un partid clasat pe locul cinci la legislative, deoarece formatiunile de pe urmatoarele trei locuri au refuzat sa i se alature la guvernare. Contextul politic tensionat din Kosovo a amanat inceperea negocierilor cu Serbia, care nu recunoaste independenta regiunii dar a acceptat sa examineze modalitati de coexistenta intre celor doua parti. Conform rezultatelor, PDK a obtinut 32,40% din voturi, fiind urmat de principalul sau rival, Liga Democratica din Kosovo (LDK), cu 24,67% din optiuni. Cifrele au fost anuntate dupa ce s-a repetat in Kosovska Mitrovica, cel mare oras din Kosovo, din cauza neregulilor comise la alegerile legislative din 12 decembrie, primele dupa declararea unilaterala a independentei fostei provincii sarbe, in februarie 2008. La 9 ianuarie, alegerile s-au repetat in alte cinci municipalitati, din aceleasi motive.

Dialog intre Pristina si Belgrad

Serbia si Kosovo au inceput la inceputul lunii martie primul lor dialog direct de la proclamarea independentei Kosovo in urma cu trei ani. „Am venit aici intr-un spirit constructiv”, a afirmat atunci seful delegatiei kosovare, vicepremierul Edita Tahiri, sosind in cladirea din Bruxelles in care se desfasoara reuniunea. Seful delegatiei sirbe, Borko Stefanovic, inalt functionar in Ministerul de Externe de la Belgrad, a asigurat ca este pregatit sa-i stringa mina omologului sau kosovar. Cele doua delegatii au inceput convorbirile, urmind sa le continue miercuri dimineata.”Discutiile vor dura atit timp cit este necesar”, a spus Stefanovic. Convorbirile au loc sub auspiciile Uniunii Europene. Consilierul special al sefului diplomatiei europene Catherine Ashton, Robert Cooper, prezideaza aceasta reuniune care, potrivit unui diplomat de la Bruxelles, se deruleaza „in mod informal”. „Este o ocazie de a ajunge la o reconciliere istorica intre sarbi si albanezi si nu trebuie sa ratam aceasta ocazie nici noi si nici Pristina”, a declarat ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, saptamana trecuta. Belgradul si Pristina au convenit sa se angajeze intr-un dialog mediat de UE, pentru a imbunatati viata de zi cu zi a oamenilor din Kosovo, inclusiv a minoritatii sarbe. Bruxelles-ul incearca sa determine cele doua parti sa avanseze cat de mult posibil discutiile pe teme cum ar fi comunicatiile, transportul si energia. Tahiri a dat asigurari ca, in ceea ce o priveste, dialogul cu Belgradul se va purta „intr-o atmosfera creativa si constructiva”. „Vrem sa gasim solutii la probleme practice”, a adaugat ea. Pe de alta parte, Pristina nu dorea in niciun caz sa discute despre statutul Kosovo, un capitol considerat incheiat pentru kosovari.

Share our work