de Anatol Terzi | sept. 5, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Rusia a examinat posibilitatea de evacuare a personalului său militar din Siria în această vară, dar a decis că situaţia este suficient de stabilă pentru a nu justifica această măsură, potrivit presei ruse, care citează o sursă din cadrul Statului Major.
O astfel de evacuare ar fi putut semnala temerea Rusiei că preşedintele sirian Bashar al-Assad este în pericol de a fi alungat de la putere. Moscova nu are planuri imediate de a abandona baza de aprovizionare şi întreţinere din portul Tartous de la Marea Mediterană, singura instalaţie navală a Rusiei în afara fostului spaţiu sovietic. „Planurile pentru o misiune la mare distanţă prin trimiterea unor nave ruseşti preconizau posibilitatea de evacuare a specialiştilor ruşi din Siria”, a declarat sursa citată. Planul de evacuare era menit să fie aplicat dacă situaţia din Siria devenea critică, a indicat acelaşi responsabil militar. Analiştii Statului Major au concluzionat însă că situaţia era suficient de stabilă şi că instalaţia navală de la Tartous nu se afla în pericol.
Baza de la Tartous este formată din două docuri plutitoare, două depozite, o cazarmă, alte câteva clădiri, o navă de reparaţii al cărei loc este schimbat la fiecare şase luni, şi 50 de membri de personal. Presa rusă nu specifică dacă planurile includeau retragerea unui mic număr de „specialişti militari” despre care Rusia afirmă că se află în Siria pentru a acorda asistenţă guvernului, în baza unor contracte bilaterale între cele două armate.
de Anatol Terzi | aug. 24, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite negociază cu Uzbekistanul crearea unui centru de reacţie rapidă pe teritoriul acestei ţări în anul 2014, când se va finaliza retragerea trupelor americane din Afganistan.
„Este vorba despre cea mai mare bază militară a Statelor Unite în Asia Centrală”, scrie presa rusă, citând surse din cancelaria uzbekă. Misiunea centrului va fi de coordonare a acţiunilor militare în cazul agravării situaţiei din Afganistan după retragerea trupelor ISAF. De asemenea, în această bază vor fi stocate echipamentele militare aflate în prezent în dotarea trupelor aliate din Afganistan, o parte dintre acestea urmând să fie cedate armatei afgane.
Potrivit presei ruse, în prezent, SUA negociază cu regimul lui Islam Karimov numărul soldaţilor americani ce vor staţiona în această bază. La summitul NATO desfăşurat în luna mai la Chicago, cele două ţări au semnat un acord pentru tranzitul tehnicii militare pe teritoriul Uzbekistanului. În plus, secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a şters în semn de bunăvoinţă Uzbekistanul de pe lista neagră a statelor excluse de la cooperarea militară cu SUA ca urmare a încălcării drepturilor omului. În anul 2005, preşedintele Karimov a cerut trupelor americane să părăsească baza militară uzbekă de la Karshi-Janabad, unde acestea erau dislocate din anul 2001, în replică la criticile venite din partea Casei Albe după uciderea mai multor sute de civili în timpul unei revolte din regiunea Andijan.
Rusia a primit cu nelinişte vestea apariţiei unei posibile noi baze militare americane în Asia Centrală, spaţiu pe care îl consideră zona sa de interes. Rusia, China şi Iranul au cerut SUA să pună capăt prezenţei lor militare în Asia Centrală, regiune bogată în resurse energetice. SUA ar urma să renunţe în anul 2014 la baza aeriană Manas din statul vecin Kârgâzstan, care este în prezent un centru de tranzit. Armata americană a obţinut din partea Rusiei, Kazahstanului, Uzbekistanului şi Tadjikistanului permisiunea de a avea pe teritoriul lor un coridor pentru aprovizionarea trupelor din Afganistan.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat, miercuri, că România şi SUA ar putea semna, până la sfârşitul acestei luni, un document privind aranjamentele tehnice pentru implementarea Acordului privind amplasarea în România a sistemului american de apărare antirachetă. De asemenea, lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA sunt programate să înceapă în 2013.
”Pregătim în prezent împreună cu partenerii noştri americani aranjamentele la nivel tehnic pentru implementarea Acordului. Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează acest proces de negociere. Recent am reuşit să finalizăm o parte din aceste texte şi suntem încurajaţi de faptul că am reuşit să progresăm atât de rapid, astfel încât aceste texte să fie semnate cât mai curând posibil, poate chiar la finalul acestei luni”, a precizat Bogdan Aurescu, prezent la conferinţa ”Romania Aegis Ashore Industry Day”.
Potrivit lui Aurescu, aranjamentele tehnice sunt documente cu caracter de aplicare a acordului care vor fi semnate în cadrul Comitetului Mixt care a fost creat între România şi Statele Unite, în baza Acordului din 2005 privind prezenţa trupelor americane în ţara noastră pentru activităţi de training în principal. În cadrul Comitetului respectiv funcţionează şi un subcomitet pentru apărarea antirachetă. ”Este vorba de chestiuni legate de restricţiile de spaţiu aerian deasupra bazei, e vorba despre regimul terenurilor din jurul bazei, chestiuni legate de acest subcomitet mixt, e vorba despre modificarea unui aranjament existent care se referă la transportul pe teritoriul României al diverselor echipamente militare americane”, a completat Aurescu.
El a subliniat că în viitor vor fi încheiate şi alte aranjamente. ”O parte dintre cele care au fost deja încheiate în aplicarea Acordului din 2005 trebuie să fie amendate pentru a fi adaptate şi la specificul activităţii derulate în baza Acordului de anul trecut, o parte nu trebuie să fie modificate şi sunt câteva aranjamente noi care trebuie să fie încheiate pentru aplicarea acordului şi care, de altfel, sunt menţionate în diversele articole din Acord”, a explicat Bogdan Aurescu.
Deveselu: Lucrările încep în 2013
Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), în colaborare cu Agenţia de apărare antirachetă – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S European Command (EUCOM) şi Forţele Navale ale SUA (U.S Navy) au organizat marţi, la Bucureşti, conferinţa Zilele industriei pentru abordarea adaptivă în etape privind scutul antirachetă. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, la eveniment au fost prezenţi circa 175 de participanţi din ţări precum România, SUA, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite. Firmele reprezintă domenii precum construcţii industriale, infrastructură, logistică, comunicaţii şi IT, precum şi securitate.
Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE) anticipează că în final vor fi aprobate două contracte. Un contract va include facilităţile MDA şi va cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Reprezentanţii americani anticipează că valoarea contractului privind facilităţile Agenţiei de apărare antirachetă (MDA) va fi cuprinsă între 100 şi 250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, o facilitate de depozitare, o facilitate de control al accesului şi o clădire de control al securităţii, transmite Agerpres. Pentru acestea se cere ca principalul contractor să fie o companie americană, care poate intra în parteneriat cu o altă firmă sau poate subcontracta. Alte facilităţi în cadrul contractului cu MDA sunt un al doilea depozit, o centrală electrică ce nu va deservi misiunea, construcţia fundaţiei, o staţie de pompieri şi infrastructura şi utilităţile sitului. Pentru acestea nu este impusă condiţia ca principalul contactor să fie american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate.
Cel de-al doilea contract va include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate. Lucrările cuprinse în acest al doilea contract privesc un centru de control al accesului, facilităţi de cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară, o facilitate pentru lucrări publice, precum şi utilităţile şi infrastructura sitului. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract este cuprinsă între 25 şi 100 de milioane de dolari.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Serbia şi Rusia au deschis miercuri, în apropiere de Niş, o bază de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, care va permite efectuarea de acţiuni comune în astfel de cazuri în regiune.
Începutul operaţiunilor a fost asigurat de un acord semnat miercuri de cele două părţi. Baza, denumită centru umanitar, este situată în apropierea aeroportului din Niş, la circa 250 km sud de Belgrad. Aeroportul din Niş va fi utilizat de avioanele de salvare ruseşti pentru a aduce ajutoare în situaţii de catastrofe naturale sau umanitare, inclusiv în ţările din regiune, dacă acestea o vor solicita, au precizat autorităţile sârbe şi ruse.
“Înfiinţarea acestui centru umanitar a provocat o anumită confuzie, dar subliniez că el este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona plecând de la Niş, în toate situaţiile de urgenţă”, a declarat ministrul sârb de interne, Ivica Dacic. Un acord preliminar privind crearea acestui centru a fost semnat la sfârşitul lui 2009, cu prilejul vizitei în Serbia a preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
La acea vreme, presa rusă a scris că el ar putea servi Rusiei ca bază militară în Balcani, ceea ce Moscova şi Belgrad au negat. De asemenea, Rusia a negat că acest centru a fost creat pentru a spiona România, unde vor fi găzduiţi interceptorii scutului american antirachetă. Informaţii despre posibila instalare a tehnicii de spionaj la Niş au început să circule după ce preşedintele Medvedev a anunţat, în 2009, că Rusia va deschide respectivul centru la Niş.
Ministrul rus pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, a declarat la ceremonia de inaugurare că aceste informaţii sunt “fabricate”. Centrul va fi dotat pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure, inundaţiilor şi cutremurelor, nu pentru spionaj, susţine ministrul. “Invit toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească să vină şi să se alăture echipelor noastre de deminare. Ele au fost cele care au plasat aici dispozitive explozive”, a spus ministrul rus, cu aluzie la bombele cu fragmentare lansate de avioanele americane în timpul bombardamentelor din 1999.
La randul sau, minsitrul sârb de Interne, Ivica Dacici, a declarat că Serbia este un stat suveran, care are dreptul de a permite instalarea de tehnică militară străină pe teritoriul său, dar că aceasta va sluji scopurilor umanitare şi că respectivul centru este parte a unui mecanism european pentru situaţiile de urgenţă.
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate a decis retragerea temporară a tuturor funcţionarilor care lucrează în instituţii guvernamentale afgane, după atacul în care au fost ucişi doi consilieri americani.
Doi consilieri americani au fost ucişi, sâmbătă, într-un atac armat care a vizat Ministerul afgan de Interne, în a cincea zi de proteste violenţe izbucnite după arderea unor exemplare ale Coranului într-o bază militară americană. Talibanii au revendicat moartea consilierilor americani ucişi într-un atac armat, justificând-o ca replică la arderea Coranului într-o bază militară americană.
„La ora 16.30 (14.00, ora României), un erou numit Abdul Rahman a ucis patru consilieri americani în sediul Ministerului de Interne, ca reacţie la lipsa de respect a invadatorilor faţă de obiecte sacre ale islamului, în special după arderea Coranului într-o bază din Bagram”, anunţă insurgenţii talibani.
În Afganistan, au loc de cinci zile manifestaţii anti-americane, după ce câteva exemplare din Coran au fost arse, din ordinul unui comandant american, la baza americană din Bagram (60 km nord de Kabul), transmite Agerpres. Sâmbătă, patru atacatori au fost ucişi şi 56 au fost răniţi în timpul atacului asupra unui complex al ONU de la Kunduz (nord). În cursul tulburărilor declanşate în urma arderii cărţilor au murit 27 de persoane, dintre care doi soldaţi americani, şi alte peste o sută au fost rănite, arată AFP. Sentimentul antiamerican n-a fost niciodată atât de puternic în rândul populaţiei de-a lungul celor zece ani de conflict, în contextul gravelor erori ale NATO, cărora le cad des victime civili, şi al actelor de profanare sau al altor acţiuni considerate blasfemii la adresa islamului.
Germania evacuează o bază militară din Taloqan
Conducerea Bundeswehr-ului a decis să retragă trupele germane de la baza militară din oraşul afgan Taloqan, ca urmare a revoltelor care au izbucnit după arderea mai multor exemplare ale Coranului la baza americană Bagram. Armata germană a confirmat oficial faptul că retragerea contingentului de militari germani survine pe fundalul valului de proteste în masă. Anterior, canalul de televiziune ZDF relatase că baza militară din Taloqan a fost atacată cu pietre de către localnici.
Armata franceza îşi va retrage dronele Harfang
Fără nici o legătură cu incidentele din ultimele zile, Franţa a anunţat că îşi va retrage până la sfârşitul lunii martie dronele Harfang staţionate în Afganistan şi va repatria circa patruzeci de militari însărcinaţi cu funcţionarea aparatelor. Harfang este o dronă MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), un avion de recunoaştere pilotat de la distanţă, neînarmat, însărcinat îndeosebi cu strângerea de informaţii în sprijinul trupelor de la sol.
Odată cu retragerea dronelor Harfang, debutează cea de-a treia etapă a dezangajării trupelor franceze din Afganistan, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului major, colonelul Thierry Burkhard, în cadrul unei conferinţe de presă la minister. La sfârşitul lunii martie, 600 de soldaţi francezi vor fi astfel retraşi din Afganistan de la începutul dezangajării franceze, la sfârşitul lui octombrie 2011, în teren rămânând numai 3.400 de militari, a precizat el. În decurs de trei ani, dronele Harfang au efectuat peste 5.000 de ore de zbor, 660 de zboruri şi „au tratat” 5.200 de obiective, a precizat purtătorul de cuvânt.
