de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele SUA, Barack Obama, a sosit marţi seară la Kabul pentru o vizită-surpriză în cursul căreia a semnat un acord de parteneriat strategic cu omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul ar urma să precizeze relaţiile dintre cele două ţări după termenul limită de la sfârşitul anului 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane. Printre altele, Obama s-a adresat americanilor la 23.30 GMT din Afganistan. Vizita sa în Afganistan coincide cu marcarea unui an de la eliminarea lui Osama Ben Laden, a cărui prezenţă în această ţară a justificat invazia din octombrie 2001, la o lună după atentatele de la 11 septembrie.
Preşedintele american a plecat în secret de la Washington în noaptea de luni spre marţi şi a aterizat la baza militară Bagram, la 50 km de Kabul. El s-a dus apoi cu elicopterul la palatul prezidenţial din capitala afgană la scurt timp după 23.00 ora locală.
Un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc miercuri, în centrul oraşului Kabul, la scurt timp după plecarea preşedintelui american, Barack Obama. Atacul a avut loc pe strada Jalalabad unde se află mai multe baze militare străine, a precizat Mohammad Ayub Salangi, un reprezentant al poliţiei. Ambasada americană a pornit sirenele de alertă şi a făcut apel către personal „să se adăpostească şi să se îndepărteze de ferestre”.
Ultima incursiune a insurgenţilor talibani la Kabul a avut loc pe 15 aprilie, atunci când au lansat şase atacuri coordonate în întreaga ţară, vizând Parlamentul, un vicepreşedinte, forţa NATO în Afganistan şi ambasade occidentale. Aceste atacuri, cele mai masive din cei peste zece ani de conflict, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane, dintre care 36 de insurgenţi.
Talibanii, îndepărtaţi de la putere la sfârşitul lui 2001 de către forţele internaţionale conduse de Statele Unite, şi-au intensificat insurecţia în ultimii trei ani, desfăşurându-şi acţiunile de gherilă pe aproape tot teritoriul acestei ţări.
de Natalia Ciobanu | mart. 30, 2012 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul ucrainean, Viktor Ianukovici, avertizat de catre Barack Obama
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, şi omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, au avut, pe 27 martie 2012, o scurtă întrevedere la Seul, în timpul summitului pentru securitate nucleară. În cadrul întâlnirii, liderul american şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la persecutarea opoziţiei politice din Ucraina, se arata intr-un comunicat remis de serviciul de presa al Casei Albe.
Obama a mai subliniat că este foarte important ca Ucraina să demonstreze o democraţie viabilă, organizând alegerile parlamentare din octombrie 2012 într-un mod liber si corect.
Potrivit presei de la Kiev, Presedintia ucraineană nu a făcut publice detaliile discutiei dintre Viktor Ianukovici şi Barack Obama, limitându-se doar la anuntul potrivit căruia liderul american l-a lăudat pe Ianukovici pentru scoaterea uraniului puternic îmbogăţit de pe teritoriul Ucrainei. Totodata, presedintia de la Kiev nu a vorbit nici despre faptul că întâlnirea lui Obama cu Ianukovici a durat doar aproximativ patru minute.
de Anatol Terzi | mart. 9, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Casa Albă îşi defineşte politica faţă de Rusia independent de persoana care se află la Kremlin, a dat asigurări joi preşedinţia americană, în contextul în care revenirea lui Vladimir Putin în funcţia supremă ar putea pune la încercare „relansarea” relaţiilor ruso-americane.
„Politica noastră faţă de Rusia este ghidată de interesele noastre, şi nu de persoane”, a declarat Jay Carney, purtător de cuvânt al preşedintelui Barack Obama. „Politica de relansare a relaţiilor cu Rusia, adoptată de preşedintele Obama după preluarea atribuţiilor sale, a fost benefică pentru securitatea Statelor Unite şi a intereselor comerciale ale acestora”, a continuat el.
Potrivit unor observatori, manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin, ales duminică în funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse, ar putea să-l determine pe acesta să adopte o atitudine naţionalistă care să dăuneze relaţiilor dintre Washington şi Moscova. Carney a dat, însă, asigurări joi, explicând că Statele Unite „îşi exprimă mulţumirea să continue colaborarea şi conlucrarea cu Rusia pe temele comune, indiferent cine este preşedinte”.
Washingtonul a reacţionat cu prudenţă în urma alegerii lui Putin, din nou la Kremlin după patru ani în funcţia de prim-ministru, cerând Moscovei să desfăşoare o anchetă „independentă” privind eventualele nereguli din timpul alegerilor prezidenţiale. Misiunea observatorilor electorali în Rusia a apreciat scrutinul ca „falsificat” şi inechitabil.
Vladimir Putin, felicitat de Rasmussen
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, l-a felicitat joi telefonic pe Vladimir Putin pentru alegerea sa în funcţia de preşedinte al Rusiei în urma scrutinului din 4 martie, exprimându-şi speranţa că Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia vor putea avansa în cooperarea în domenii precum apărarea antirachetă, în beneficiul ambelor părţi.
”Secretarul general a subliniat angajamentul NATO şi pe al său personal de a lucra cu preşedintele ales al Rusiei pentru a stabili un parteneriat strategic real între NATO şi Rusia, aşa cum s-a convenit la Summitul de la Lisabona în 2010. În acest an se marchează a 10-a aniversare de la înfiinţarea Consiliului NATO-Rusia, creat ca forum permanent pentru discuţie în orice moment şi pe orice subiect. Secretarul general a notat succesele concrete pe care le-a produs cooperarea NATO-Rusia în ultimul deceniu, în special cu privire la Afganistan, combaterea traficului cu narcotice şi lupta contra pirateriei”, se menţionează într-un comunicat de presă al NATO.
de Anatol Terzi | feb. 9, 2012 | România, Știri, Uncategorized @ro
Fara vize in Statele Unite ale Americii, visul imposibil al al diplomatiei de la Bucuresti
Secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, ieri, cu Marie Yovanovitch, adjunctul asistentului secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, relateaza serviciul de presa al MAE roman, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cei doi oficiali au discutat despre recalcularea ratei de refuz pentru obtinerea de către cetătenii români a vizelor necesare pentru a călători în SUA, secretarul de stat roman primind asigurari ca noul proiect legislativ pe această temă, dezbatut de Legislativul american, este favorabil ţării noastre, propunând o rată de refuz a vizelor de 10%.
Astfel, Marie Yovanovitch a reconfirmat sprijinul administraţiei americane pentru includerea Romaniei în acest program şi a oferit o serie de detalii privind noul proiect legislativ introdus pe agenda Congresului SUA, la 31 ianuarie 2012, prin care se redefinesc condiţiile de participare la VWP. La randul sau, Bogdan Aurescu a remarcat caracterul favorabil pentru România al unora dintre prevederile noului proiect, cum ar fi calcularea noii rate de refuz propuse, de 10% (faţă de 3% în prezent), prin raportare la numărul de aplicanţi de viză, iar nu la cel de aplicaţii (ca în prezent), propunere pe care partea română a avansat-o încă din 2009.
Promisiuni prezidentiale
Reamintim ca la sfârşitul lunii mai 2011, preşedintele american Barack Obama a anunţat, la Varşovia, că doreşte o modificare în ceea ce priveşte criteriile de intrare în Visa Waiver, prin care nu va mai fi luată în considerare rata de refuz a vizelor, ci proporţia de persoane care depăşesc şederea legală în Statele Unite. Ulterior, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care această lege va trece în Congres în forma susţinută de preşedintele Obama, „ar putea avea o implicaţie pozitivă” asupra participării României la programul Visa Waiver. În prezent, pentru ca o ţară să fie inclusă în programul Visa Waiver – prin care este eliminată obligativitatea obţinerii în prealabil a unei vize de intrare în SUA – ia în calcul, ca principal criteriu, rata respingerii solicitărilor de viză formulate de cetăţenii respectivei ţări. Rata de respingere a vizelor nu trebuie să depăşească 3%.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Forţa este singura „garanţie a păcii şi singura apărare” pentru Israel, în contextul în care „incidentele sângeroase” se multiplică în regiune, a declarat duminică Benjamin Netanyahu, citat de agenţiile de presă internaţionale.
„În ultimele zile (…) am auzit comentariile liderului iranian cu privire la distrugerea Israelului, am văzut armata siriană masacrându-şi propriul popor, am asistat la alte incidente sângeroase în regiunea noastră”, a afirmat premierul evreu, în deschiderea reuniunii săptămânale a cabinetului său, transmite Agerpres. El a făcut aluzie la declaraţiile liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care a calificat vineri Israelul drept o „tumoare canceroasă ce trebuie eliminată şi, cu ajutorul lui Allah, aşa se va şi întâmpla”, şi la bombardamentele de la Homs efectuate de armata siriană.
„Într-o astfel de regiune, singurul lucru care asigură supravieţuirea, securitatea şi pacea este forţa”, a subliniat Benjamin Netanyahu. „Trebuie să continuăm să ne dezvoltăm capacităţile militare, economice şi sociale. Este singura garanţie a păcii şi singura apărare a Israelului pentru eventualitatea în care pacea se prăbuşeşte”, a conchis el.
Obama, despre atacarea Iranului
Joi, Washington Post scria într-un editorial că secretarul american al Apărării, Leon Panetta, aprecia că există o „probabilitate mare” ca Israelul să recurgă la o intervenţie militară în primăvară împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. „Nu cred că Israelul a luat o decizie” cu privire la bombardarea instalaţiilor nucleare iraniene, a declarat Obama într-un interviu acordat postului american de televiziune NBC.
„Principala mea prioritate rămâne securitatea Statelor Unite. Dar şi securitatea Israelului”, a continuat preşedintele, reafirmând preferinţa sa pentru o soluţie diplomatică în conflictul cu Iranul. „A fost foarte clar, vom face tot posibilul pentru a împiedica Iranul să obţină arma nucleară şi să creeze o cursă a înarmării într-o regiune explozivă”, a adăugat el.
Statele Unite au reafirmat vineri că vor să privilegieze diplomaţia pentru a convinge Teheranul să renunţe la programul său nuclear controversat, cerând Israelului „să lase timp sancţiunilor să îşi producă efectul”.
