UE pune bani deoparte pentru ca țările din Vecinătatea răsăriteană să poată face față agresiunii rusești

UE pune bani deoparte pentru ca țările din Vecinătatea răsăriteană să poată face față agresiunii rusești

UE a decis alocarea a noi fonduri pentru țările din vecinătatea sa estică în cuantum de 46 de milioane de euro, fonduri destinate eforturilor acestor țări – Ucraina, Georgia și R. Moldova – de a lupta împotriva agresiunii tot mai vizibile a Rusiei în regiune. „Comisia Europeană a propus astăzi sporirea alocărilor pentru vecinătatea estică a UE cu 8,9%, adică plus 46 de milioane de euro pentru Vecinătatea estică a UE, exact așa cum parlamentul a cerut în luna martie în raportul meu, atunci când am spus: trebuie să ajutăm cele trei state din Vecinătatea estică, care au semnat Acordul de Asocierea cu UE, adică Georgia, Ucraina și Republica Moldova și au asumat un curs pro-european. Trebuie să alocăm deci mai mulți bani pentru aceste țări. CE a urmat această solicitare a noastră pentru a ajuta statele să facă față, nu în ultimul rând, agresiunii Federației Ruse”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan după conferința susținută, marți, la Bruxelles, în compania comisarului european pentru Buget și Resurse Umane, Günther Oettinger și a președintelui Comisiei pentru bugete din PE, Jean Arthuis.

El a mai spus că parte din acești bani vor ajunge la Chișinău. „Toate cele 46 de milioane de euro sunt pentru toată regiunea, iar Republicii Moldova i-ar reveni parte. Nu avem încă defalcat pe țări. Vor fi câteva milioane în plus”, a declarat Mureșan pentru EvZ Moldova. Acesta a mai precizat că mesajul este că se dă ceva în plus pentru Chișinău, față de banii deja alocați. UE este principalul donator al R. Moldova, alături de SUA și România. Aceste câteva milioane de euro ce vor veni ca sprijin viitor se vor adăuga alocărilor deja existente pentru R. Moldova din partea UE de 746 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, celor 100 de milioane de euro promise ca sprijin financiar la începutul acestui an și altor 3 milioane ce ar urma să vină pentru combaterea propagandei ruse în R. Moldova.

Share our work
UE pompeaza din nou bani in Parteneriatul estic

UE pompeaza din nou bani in Parteneriatul estic

Comisia Europeană a aprobat marţi un nou pachet de sprijin pentru Parteneriatul Estic al UE în valoare de circa 23 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru ameliorarea securităţii, stimularea comerţului şi creşterea mobilităţii pentru cei care trăiesc în regiune prin implementarea unor reguli de management al frontierelor şi adoptarea celor mai bune practici la frontierele armeano-georgiană şi ucraineano-belarusă. În cadrul iniţiativei privind Managementul Integrat al Frontierelor din cadrul Parteneriatului Estic, proiectul va asigura, în plus, instruire, echipament, infrastructură şi consiliere, contribuind astfel la reducerea corupţiei, a contrabandei şi a traficului de persoane în regiune, se menţionează într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Eficientizarea frontierelor nu ajută numai la creşterea securităţii, ci contribuie şi la dezvoltarea comerţului şi crearea de locuri de muncă. Sunt încântat că, datorită acestui nou pachet de sprijin, furnizăm pentru milioane de persoane din ţările Parteneriatului Estic mai multe oportunităţi pentru a munci şi pentru a circula mai uşor”, a declarat comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle. Noul pachet financiar va sprijini activităţi multilaterale în cadrul Parteneriatului Estic, prin organizarea de întâlniri şi seminare prin platforme ale programului şi ale Forumului societăţii civile.
Alte iniţiative regionale din cadrul Parteneriatului Estic, precum Dimensiunea Nordică – la care participă UE, Norvegia, Islanda şi Rusia – şi Sinergia Mării Negre (forum al ţărilor riverane Mării Negre) vor beneficia şi ele de sprijinul UE. Parteneriatul Estic a fost lansat în 2009 pentru a susţine reforma durabilă în ţările est-europene, în dorinţa de a accelera asocierea lor politică şi integrarea lor economică în Uniunea Europeană. Ţările membre ale Parteneriatului Estic sunt Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Share our work
Serbia ar putea primi de la Rusia mai multi bani

Serbia ar putea primi de la Rusia mai multi bani

Rusia poartă discuţii cu Serbia referitoare la posibilitatea creşterii sprijinului financiar dincolo de împrumutul de 800 milioane de dolari acordat de Rusia pentru o serie de proiecte de infrastructură, a declarat miercuri ambasadorul Rusiei la Belgrad, Alexander Konuzin.
„Trebuie să vedem mai întâi care sunt necesităţile Serbiei şi apoi vom stabili în comun care sunt posibilităţile pentru a soluţiona aceste chestiuni”, a declarat Konuzin după o întâlnire cu ministrul Infrastructurii din Serbia, Milutin Mrkonjic. „Sper să avem rezultate concrete în scurt timp”, a adăugat ambasadorul Rusiei, fără a oferi alte detalii, scrie prsa rusă.
La rândul său, ministrul Infrastructurii din Serbia, Milutin Mrkonjic a subliniat că actualul credit de 800 milioane de dolari acordat de Rusia nu va fi utilizat pentru sprijinirea bugetului, respingând informaţiile apărute în presa locală potrivit cărora 300 milioane de dolari din împrumutul acordat de Rusia vor fi folosite pentru a reduce deficitul fiscal. „Creditul va fi utilizat pentru repararea şi modernizarea căilor ferate”, a declarat Milutin Mrkonjic. Acesta a adăugat că lucrările de construcţie la calea ferată Belgrad- Pancevo, care vor fi finanţate prin creditul oferit de Rusia, vor începe în toamna acestui an, după finalizarea exproprierilor.
Recent Banca Naţională a Serbiei a estimat că economia ţării se va contracta cu 0,5% în acest an. La rândul său, guvernul condus de premierul Ivica Dacic pregăteşte un plan de reducere a cheltuielilor, după ce deficitul bugetar pe primele şase luni a ajuns la 111,2 miliarde dinari (1,18 miliarde dolari), aproape trei sferturi din ţinta pe întregul an.

Share our work
Chisinau. Armata Nationala laudata ca se descurca fara bani

Chisinau. Armata Nationala laudata ca se descurca fara bani

Marinuta LupuArmata Naţională a fost lăudată de preşedintele interimar Marian Lupu pentru progresele făcute, deşi s-a confruntat cu o lipsă de fonduri.
Luni, la Chişinău, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Colegial al Ministerului Apărării la care a participat şi Lupu. Ordinea de zi a şedinţei a inclus trei rapoarte de referinţă pentru domeniul de apărare. Este vorba despre bilanţul activităţii Armatei Naţionale în anul 2011, evaluarea implementării politicilor de apărare în anul 2011 şi concepţia activităţii organelor de conducere, marilor unităţi şi unităţi militare întru implementarea politicilor de apărare în anul 2012.
„Pe parcursul acestui an, Armata Naţională a progresat. Poate nu cu viteza pe care ne – am fi dorit – o cu toţii, pe motivul lipsei resurselor financiare”, a afirmat Marian Lupu, care este şi Comandant Suprem, precizând că armata este dependentă de situaţia financiară a statului.

Europenizare în fapte, nu în vorbe

La rândul său, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a afirmat că Armata Naţională şi-a îndeplinit misiunile chiar şi în condiţiile unui buget de criză. „Bugetul alocat Ministerului Apărăii a avut un caracter social şi a acoperit necesităţile armatei doar parţial. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a început europenizarea domeniul militar nu în vorbe, ci în fapte”, a accentuat Vitalie Marinuţa.
Ministrul Apărării a subliniat că vestimentaţia veche, de croială sovietică, a fost înlocuită cu o uniformă militară elegantă şi comodă. „Au fost modificate uniformele de instrucţie şi de paradă. De asemenea, a fost cusută în premieră uniforma de gală pentru ofiţeri şi ţinuta pentru misiunile în zone cu climă toridă”, a specificat ministrul Apărării.
Totodată, a specificat ministrul Apărării, în consens cu alte structuri de forţă ale statului, Ministerul Apărării a modificat pasul de defilare. „Am renunţat la pasul ceremonial prusac moştenit de la armata roşie. Aceasta înseamnă că, sub aspectul formei, dar şi a conţinutului, Armata Naţională se sincronizează cu armatele occidentale, deoarece, în esenţă, noul pas de defilare reprezintă modelul european”, a accentuat Vitalie Marinuţa.

Share our work
UE vrea sa dea bani pentru eliberarea opozantilor din Belarus

UE vrea sa dea bani pentru eliberarea opozantilor din Belarus

DONALD_TUSKUniunea Europeană propune Belarusului mai multe miliarde de euro în schimbul eliberării deţinuţilor politici din închisori, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, în finalul summit-ului Parteneriatului Estic, ce s-a desfăşurat la Varşovia. Potrivit agenţiei Itar-Tass, premierul polonez a expus în aceeaşi conferinţă de presă o serie de idei privind modernizarea şi democratizarea Republicii Belarus. Partea europeană este dispusă să ofere credite şi burse în valoare de 9 miliarde de euro, precum şi mecanisme pentru stabilizarea rublei din Belarus, de asemenea şi simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii ei, potrivit premierului polonez. „Vom transmite autorităţilor de la Minsk că principala noastră condiţie este o amnistiere absolută a tuturor deţinuţilor politici, angajarea de negocieri cu opoziţia, desfăşurarea unor alegeri parlamentare care să respecte standardele OSCE”, a subliniat Donald Tusk. „UE pledează pentru schimbări democratice în Belarus”, a afirmat la rîndul său preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy. „Dar, nu putem coopera cu Minskul în lipsa aspiraţiilor spre democraţie, respectării drepturilor omului, eliberării opozanţilor politici şi a unui dialog între autorităţi şi opoziţie”, a subliniat el. Belarusul nu a participat la summit-ul Parteneriatului Estic, care a reunit UE şi şase ţări din spaţiul fostei URSS, după cum a anunţat preşedinţia poloneză a UE. Cu toate acestea, Republica Belarus îşi va menţine participarea în programul Parteneriatul Estic, a declarat luni ministrul de externe al ţării, Serghei Martînov, citat de Moldpres. „Nu am participat la summit, însă vom rămîne în Parteneriatul Estic”, a spus oficialul belarus. Potrivit lui Martînov, în opinia puterii de la Minsk acest program are mai multe neajunsuri. „Programul nu conţine lucruri reale şi concrete. Noi insistăm asupra unui conţinut practic concret. Acest punct de vedere este împărtăşit şi de alte ţări”, a declarat ministrul belarus al afacerilor externe. Totodată, Serghei Martînov este de părere că, „în pofida criticii, Parteneriatul Estic este un program util”, deoarece în cadrul lui sînt discutate asemenea teme importante precum cooperarea dintre structurile vamale, lupta împotriva infracţionalităţii cibernetice, a traficului de carne vie şi de droguri, precum şi cooperarea ţărilor din Europa în domeniul energeticii.

Share our work