Interes national: Senatul Romaniei a aprobat ajutorul pentru Republica Moldova

Interes national: Senatul Romaniei a aprobat ajutorul pentru Republica Moldova

Plenul Senatului a aprobat luni proiectul de lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional la Acordul semnat între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova, privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova.
În favoarea ratificării Protocolului s-au exprimat 90 de senatori, nefiind exprimate voturi împotrivă sau abţineri. În timpul şedinţei de plen, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, a declarat că tema sprijinirii obiectivelor europene ale Republicii Moldova este una de “interes naţional” pentru România.
“Este o temă de interes naţional. Sprijinirea obiectivelor europene ale Republicii Moldova, având ca finalitate o viitoare integrare europeană a acesteia, precum şi un parteneriat fratern constituie obiective strategice ale României. Este vorba de un proces extrem de important, cu impact nu numai economic, ci de ordin strategic – respectiv interconectarea reţelelor de infrastructură energetică şi gaz. Acest proiect este realmente strategic. Senatorii PSD vor vota pentru ratificarea acestui proiect”, a spus Corlăţean.
La rândul său, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, a declarat că ratificarea proiectului reprezintă un pas spre “intrarea în normalitate în relaţia noastră cu Republica Moldova”. “Acest proiect este necesar atât pentru vecinii noştri, cât şi pentru noi. Îi felicit, în numele cetăţenilor români din Republica Moldova, care au aşteptat cu mare interes semnarea acestui proiect, pe colegii care au votat ratificarea acestuia. Sunt convins că vom mai avea şi alte iniţiative şi vom continua pe acest drum, pentru că, din punctul nostru de vedere, relaţia cu Republica Moldova este cu mult mai mult decât relaţia pe care o avem cu alte state”, a afirmat Badea.
Proiectul de ratificare a celui de-al doilea Protocol Adiţional semnat între guvernele României şi Republicii Moldova a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor, Senatul fiind în acest caz Cameră decizională.

Share our work
Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia

Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia

timoc-valeAdunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat cu largă majoritate un amendament formulat de senatorii Titus Corlăţean, György Frunda şi Viorel Badea, privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care Serbia respectă exigenţele din Rezoluţia 1632/2008 a APCE privind situaţia minorităţilor naţionale din Voivodina şi a minorităţii etnice române din Serbia.
O serie de parlamentari maghiari prezentaseră un subamendament la amendamentul iniţiat de delegaţia română, care viza anumite aspecte referitoare la promovarea autonomiei regionale pe criterii etnice, iniţiativă care a fost respinsă ca urmare a intervenţiei senatorului Corlăţean, menţionează un comunicat de presă dat publicităţii vineri de Senatul României.
Senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a atras atenţia în plenul forumului de la Strasbourg asupra menţinerii diviziunii artificiale între etnicii români şi aşa-zişii vlahi şi asupra faptului că în Serbia de Nord-Est (Valea Timocului) etnicii români nu au decât un singur aşezământ religios şi nu beneficiază nici până la această dată de o şcoală unde să studieze în limba maternă.
Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României a solicitat, atât în baza dialogului bilateral direct cu autorităţile sârbe, dar având în vedere şi importanţa îndeplinirii de către Serbia a criteriilor politice pentru o eventuală aderare la Uniunea Europeană, progrese concrete în materie de respectare a drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv a dreptului la identitate naţională.
Titus Corlăţean a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: ‘Îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor de către Serbia’ (co-raportori: Davit Harutiunian, Armenia, Grupul Democraţilor Europeni şi Indrek Saar, Estonia, Grupul Socialist).

Protestul românilor din  Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Românii vlahi din regiunile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării sunt indignaţi de decizia autorităţilor sârbe prin care au permis crearea artificială a limbii vlahe. Preşedintele Asociaţiei pentru cultura românilor-vlahilor ‘Ariadnae Filum’, Jurj Zavişa, a declarat vineri pentru Agerpres că, în urmă cu trei zile, s-a întrunit Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV) în localitatea Petrovăţ pe Mlava şi au votat standardizarea limbii vlahe, ‘limbă inventată, care nu corespunde adevărului istoric şi nu este limba maternă a celor peste 300.000 de români vlahi care trăiesc majoritar în 154 de sate şi în alte 48 de localităţi cu populaţie mixtă’.
‘Obiectivul principal al acestui demers este asimilarea totală a minorităţii naţionale româno-vlahe din Serbia de nord-est. Adoptarea unui lexic şi a unei grafii străine filonului latin al etnicilor români face parte din politica agresivă a partidelor de guvernământ care intenţionează să ne oblige să renunţăm definitiv la identitatea noastră românească’, a precizat Zavişa.
Potrivit acestuia, iniţiativa de calificare a limbii vlahe drept limbă maternă a minorităţii româneşti din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei din 28 decembrie 2011 a CNMNV, dar românii s-au mobilizat şi au protestat, fapt care a condus la suspendarea acesteia.
‘Credeam că strigătul nostru de durere va impresiona Belgradul şi Bucureştiul şi că propunerea unei asemenea aberaţii nu va mai fi posibilă. Din păcate nu am luat în calcul înverşunarea cercurilor anti-româneşti din Serbia, potrivit cărora românii vlahi au origine sârbească, adică sunt sârbi românizaţi, şi în 24 ianuarie am asistat la falsificarea istoriei şi oficierea minorităţii şi limbii vlahe’, a afirmat Zavişa.
În speranţa că totuşi autorităţile sârbe nu vor permite decimarea minorităţii naţionale româneşti care trăieşte pe teritoriul său, un număr de şase entităţi culturale româneşti din zonă au trimis vineri un apel organismelor româneşti, sârbeşti şi internaţionale prin care dezaprobă înfiinţarea limbii vlahe şi solicită sprijin pentru obligarea autorităţilor sârbeşti să le respecte românilor drepturile constituţionale.
‘Acest nou atentat la identitatea noastră românească, sperăm, nu va putea fi tolerat. Limba vlahă, care va utiliza caractere chirilice, nu poate deveni limba oficială a românilor din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, pentru simplul motiv că nu există!’, a fost de părere Zavişa.

Share our work
Minoritatea romana. APCE, cu ochii pe Serbia

Romanii din Serbia, aparati de Senatul Romaniei

timoc-valePreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a declarat la finalul întrevederii cu secretarul de stat din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, că există un consens la nivelul grupurilor parlamentare din Senat în ceea ce priveşte condiţionarea votului în favoarea ratificării acordului de asociere a Serbiei la Uniunea Europeană de respectarea drepturilor comunităţii de români timoceni de către autorităţile din Serbia, transmite Timoc Press. ‘Sunt convins că o atitudine demnă a senatorilor la vot în ce priveşte ratificarea sau neratificarea acordului de stabilitate şi asociere a Serbiei la Uniunea Europeană va putea aduce linişte în comunitatea românilor din Serbia. Ceea ce ne interesează în acest moment este ca Serbia să intre în normalitate în ce priveşte respectarea drepturilor comunităţii româneşti. Sunt convins că autorităţile din Serbia vor înţelege aceste lucruri şi îşi vor da seama ce important este să aibă un avocat atât de important ca România în demersul lor de aderare la UE. În ce priveşte acest vot referitor la Serbia avem în Senat unanimitate. Dau o veste bună tuturor – avem consens’, a spus Badea. Afirmaţia acestuia a fost întărită şi de declaraţia liderului grupului parlamentar al PNL din Senat, Puiu Haşotti, potrivit căreia ‘interesul naţional este acela de a ajuta la conservarea identităţii românilor din Valea Timocului, iar aceasta este o problemă ce nu se negociază politic şi care prevalează în faţa discuţiilor şi disputelor politice’. La rândul său, secretarul de stat Eugen Tomac a subliniat faptul că este important ca senatorii să transmită un mesaj public legat de preocuparea faţă de situaţia românilor din Serbia. ‘Mă bucur că senatorii sunt tot mai mult interesaţi de situaţia românilor din Serbia pentru că diplomaţia parlamentară este extrem de importantă. E foarte important ca parlamentarii români, indiferent de culoarea politică, să transmită acest mesaj public – că ne preocupă situaţia comunităţii româneşti din Serbia şi că nu ne dorim neapărat să blocăm accesul Serbiei în UE. Avem tot interesul să susţinem demersul Serbiei, însă nu putem face abstracţie de faptul că în momentul de faţă, din păcate, comunitatea de români din Serbia nu este recunoscută şi sprijinită’, a spus acesta.

Share our work