Romania reactioneaza la incidentul de la Parata

Romania reactioneaza la incidentul de la Parata

militari rusi la nistruRomânia trebuie să pună sub semnul întrebării această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse în Republica Moldova, a declarat la TVR, ministrul român de Externe, Teodor Baconschi.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, consideră că este nevoie de o anchetă profesionistă şi completă în cazul incidentului în care tânărul din Republica Moldova a fost împuşcat mortal de un soldat din forţele ruse din Transnistria, menţionând, totodată, că România susţine internaţionalizarea forţei civile de menţinere a păcii în regiunea respectivă sub egida OSCE.
„În primul rând, deplângem acest incident tragic şi ţin să folosesc acest prilej pentru a transmite condoleanţe familiei tânărului Vadim Pisari, care a fost omorât. Este nevoie de o anchetă cât se poate de profesionistă şi completă, care să elucideze împrejurările acestui accident nefericit şi, în acelaşi timp, să vedem cum punem, alături de Ucraina şi de partenerii noştri europeni, sub semnul întrebării, această prezenţă pacificatoare a forţelor ruse. Nu vrem ca astfel de incidente să se repete şi, în acelaşi timp, susţinem la rândul nostru, aşa cum o face şi Ucraina sau Republica Moldova, internaţionalizarea acestei forţe civile de menţinere a păcii sub egida OSCE”, a declarat ministrul de externe, la  televiziunea română.
Pe 1 ianuarie, un militar rus al forţelor de menţinere a păcii din zona de securitate a regiunii transnistrene a Republicii Moldova l-a împuşcat mortal pe un tănăr de 18 ani, cetăţean al Republicii Moldova, aflat la volanul unui autoturism, pe segmentul podului de peste Nistru. Vadim Pisari din Pârâta a murit la spital, la scurt timp după ce s-a tras în el.

Share our work
Baconschi: Romania sprijina neconditionat aderarea Serbiei la UE

Baconschi: Romania sprijina neconditionat aderarea Serbiei la UE

kosovo1Ministrul Teodor Baconschi a declarat la Bruxelles după reuniunea miniştrilor europeni de externe că România nu se numără printre ţările care condiţionează acordarea acestui statut de progrese în dialogul Belgrad-Pristina, dialog care vizează populaţia sârbă din nordul Kosovo şi cooperarea la frontiera între Serbia şi Kosovo. Răspunzând unei întrebări pentru Radio România, ministrul Teodor Baconschi a prezentat argumentele României. Teodor Baconschi a spus că ia în considerare faptul că Serbia „are vocaţie de stat membru UE, pentru că a făcut reforme, pentru că are o elită politică proeuropeană care trebuie gratificată şi care în acelaşi timp are nevoie să convingă opinia publică internă că în acest dialog fiecare oferă ceva”.
Mai mult, ministrul de externe a adăugat că în Serbia au avut loc „transformări instituţionale, legislative şi de mentalitate politică, şi Uniunea Europeană”. De asemenea, Teodor Baconschi a precizat că există şi o „perspectiva certă, în funcţie de mersul negocierilor, de apartenenţă a Serbiei la UE”. Luni au avut loc ciocniri violente între sârbi şi forţele NATO, soldate cu zeci de răniţi de ambele părţi.
Incidentele au avut loc după eliminarea baricadelor care au fost ridicate în replică la încercarea administraţiei de la Pristina de a prelua controlul asupra a două puncte de trecere la graniţa cu Serbia.

Share our work
Baconschi pune pe seama alegerilor declaratiile belicoase ale lui Medvedev

Baconschi pune pe seama alegerilor declaratiile belicoase ale lui Medvedev

medvedevMinistrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, că s-a luat notă de declaraţiile de marţi ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev, de la inaugurarea noii staţii radar de la Kaliningrad. Acesta a invocat pregătirea Federaţiei Ruse de a da un răspuns adecvat ameninţării din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA care urmează să fie implementat în anii următori în Europa de Est. Potrivit oficialului român, alegerile democratice programate anul viitor în Rusia sunt o explicaţie pentru „creşterea temperaturii declaraţiilor oficiale” ale liderului rus pe tema apărării antirachetă. „Am luat notă de declaraţiile domnului Medvedev. Noi, ca stat membru NATO, rămânem pe poziţia exprimată recent de secretarul general al Alianţei, domnul Rasmussen, rămânem pe deciziile adoptate la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în cooperarea antirachetă, decizii cu o bază politică bună, responsabilă. Sper că Rusia va răspunde ofertei NATO de a dezvolta un parteneriat strategic pentru secolul XXI”, a afirmat şeful diplomaţiei române într-un interviu acordat miercuri RFI.
De asemenea, ministrul Baconschi a arătat că nu vede „logica de fond, şi cu atât mai puţin geopolitică, a unei noi fracturi între Rusia şi lumea euro-atlantică”. El a spus că atât NATO, cât şi Federaţia Rusă au „interesul comun de a colabora atât civilizaţional, economic şi energetic, cât şi strategic”.
Darea în exploatare a staţiei radar din Kaliningrad este un semnal că Rusia este pregătită să dea un răspuns adecvat la ameninţarea din partea sistemului de apărare antirachetă al SUA, a declarat, marţi, preşedintele rus Dmitri Medvedev, care a participat personal la ceremonia integrării acestui radar în sistemul rusesc de prevenire a atacurilor cu rachete.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, cu ocazia vizitei efectuate la Bucureşti în octombrie, că speră ca Alianţa să ajungă la un acord cu Federaţia Rusă în privinţa scutului antirachetă cu ocazia Summit-ului Alianţei de la Chicago, în mai 2012. „Am invitat Rusia să coopereze, am făcut acest lucru la Summitul de la Lisabona, de anul trecut, şi de atunci am lucrat pentru a face progrese, sper că vom ajunge la un acord în mai, anul viitor, când va avea loc summitul NATO la Chicago”, a spus Rasmussen.

Share our work
Romania face lobby la UE pentru R. Moldova

Romania face lobby la UE pentru R. Moldova

Moldova-UE-steaguriRomânia se pronunţă pentru lansarea cât mai rapidă a negocierilor cu Republica Moldova privind DCFTA (Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat). Ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi, a prezidat luni, la Bruxelles, în marja Consiliului Afaceri Externe, cea de-a cincea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova, o iniţiativă comună a României şi Franţei, menită să sprijine aspiraţiile europene ale Chişinăului. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa reprezentanţilor tuturor statelor membre UE, a comisarului european pentru extindere Stefan Fule, precum şi a lui Miroslav Lajcak, managing director pentru Vecinătatea Estică şi Balcanii de Vest din cadrul SEAE. Ministrul român al Afacerilor Externe a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Republicii Moldova, în special pentru lansarea cât mai curând posibil a negocierilor privind DCFTA şi pentru dezvoltarea dialogul în vederea liberalizării regimului de vize, şi a felicitat autorităţile de la Chişinău pentru seriozitatea cu care şi-au îndeplinit angajamentele asumate în relaţia cu UE. Totodată, Teodor Baconschi a subliniat importanţa menţinerii stabilităţii interne şi a intensităţii reformelor în vederea asigurării parcursului democratic şi pro-european al guvernării de la Chişinău. În prezenţa vice-prim ministrului, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, au fost analizate evoluţiile recente din relaţia UE – Republica Moldova, inclusiv din perspectiva concluziilor celui de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic (Varşovia, 29 – 30 septembrie 2011), la care s-au recunoscut oficial progresele înregistrate de Chişinău în procesul apropierii de UE. Un accent deosebit a fost pus pe stadiul pregătirii Republicii Moldova pentru lansarea negocierilor privind Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat (DCFTA) şi trecerea la faza a doua a Planului de Acţiune privind liberalizarea regimului de vize. Cele două dosare reprezintă priorităţile autorităţilor de la Chişinău în relaţia cu UE pentru perioada imediat următoare.

Iniţiativă a României

În cadrul reuniunii Grupului a fost subliniată necesitatea continuării într-un ritm susţinut a reformelor interne, această condiţie fiind necesară pentru aprofundarea relaţiei cu UE. Cei prezenţi au schimbat opinii pe marginea contextului politic actual din Republica Moldova, marcat de tentativa de alegere a preşedintelui de către Parlament, la 18 noiembrie 2011. Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova este o iniţiativă a României, la care s-a raliat şi Franţa, lansată la 25 ianuarie 2010, şi are ca obiectiv principal sprijinirea procesului democratic de la Chişinău, o coordonare şi un dialog real şi consistent între Grup şi autorităţile Republicii Moldova şi, pe de altă parte, o informare constantă între membrii săi. Se doreşte a fi un cadru eficient pentru reunirea eforturilor statelor membre UE interesate de promovarea democratizării şi apropierii Republicii Moldova de standardele şi valorile europene. Grupul este o structură informală, deschisă tuturor statelor membre UE interesate, care şi-a confirmat utilitatea în ceea ce priveşte sprijinirea eforturilor de democratizare, reformă şi apropiere de standardele şi valorile europene ale statului vecin. De la lansare, Grupul pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova s-a reunit de cinci ori.

Share our work
Scutul antiracheta. Romania si SUA pregatesc faza ratificarii

Scutul antiracheta. Romania si SUA pregatesc faza ratificarii

Baconschi si Patrick OReillyOperaţionalizarea sistemului de apărare antirachetă pe care SUA îl dezvoltă, în etape, în Europa va contribui în mod esenţial la consolidarea securităţii României, a SUA şi a aliaţilor din NATO. Aceasta este una dintre concliziile desprinse în timpul întâlnirii de joi dintre ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi generalul locotenent Patrick O’Reilly, directorul Agenţiei pentru Apărare Antirachetă a SUA, care efectuează o vizită în România. Întrevederea a avut ca teme principale procesul de ratificare a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România şi etapele ulterioare ale implementării acestuia, precum şi posibilităţile de cooperare pentru dezvoltarea capacităţii de apărare antirachetă a NATO, potrivit deciziilor adoptate în acest sens în cadrul Summit-ului Alianţei de la Lisabona. Participarea României la sistemul de apărare antirachetă se bucură de percepţii pozitive la nivelul populaţiei, iar „indiferent de platforma politică, apărarea antirachetă trebuie conştientizată ca fiind un proiect de importanţă majoră pentru securitatea naţională a României”, a declarat Baconschi. La rândul său, oficialul american a arătat că deschiderea manifestată de autorităţile şi populaţia locală reprezintă un factor extrem de important pentru dezvoltarea proiectului. În cadrul discuţiilor dintre cei doi oficiali a fost explorată ideea organizării în comun, în România, a unei conferinţe destinate firmelor româneşti interesate să contribuie la proiectul apărării antirachetă, fapt ce reconfirmă impactul economic al acestuia şi reprezintă un semnal pentru industria americană. Teodor baconschi a subliniat că unul din obiectivele importante ale României pentru summit-ul NATO de la Chicago este declararea capacităţii operaţionale interimare a sistemul de apărare antirachetă al Alianţei.

O’Reilly, la Deveselu

Vizita generalului american în România se înscrie în eforturile de sprijin a procesului de ratificare a Acordului bilateral semnat între România şi SUA şi în reafirmarea interesului american pentru implementarea proiectului de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA). Cu prilejul vizitei, generalul O’Reilly a efectuat o vizită în judeţul Olt unde a avut întâlniri cu autorităţile locale pentru a discuta aspecte legate de amplasarea sistemului american la Deveselu. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Acordul bilateral constituie baza juridică necesară care permite participarea României la proiectul american de abordare adaptivă în etape, a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense) şi amplasarea unor elemente ale Sistemului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, judeţul Olt. Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea Sistemului.

Share our work