de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta se va in perioada imediat urmatoare intr-un turneu in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China. Agenda intalnirilor va cuprinde in special subiecte energetice si posibile investitii reciproce. „Este o vizita indelung asteptata a sefului Guvernului roman in tara mea, pentru ca agenda cooperarii noastre bilaterale este foarte larga si trebuie sa discutam o multime de aspecte, incepand cu subiectele energetice si incheind cu investitiile reciproce”, a declarat pentru Agerpres insarcinatul cu afaceri al Ambasadei Kazahstanului in Romania, Talgat Kaliyev. El a spus ca Rompetrol, care apartine companiei nationale kazahe KazMunaiGaz, are o strategie de crestere a investitiilor in Romania, iar in viitorul apropiat ar putea fi anuntate proiecte concrete. Diplomatul a evocat contactele bilaterale dintre Romania si Kazahstan si si-a exprimat increderea ca vizita premierului Victor Ponta va intensifica schimburile comerciale si cooperarea economica, in general. „Am inceput acest an de o maniera dinamica: mai intai au avut loc consultari pe linia Ministerelor Afacerilor Externe. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a efectuat o vizita la Astana, recent presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a participat la Forumul Economic de la Astana. Cred ca este un inceput bun – acum avem vizita premierului, care, din punctul meu de vedere, va stimula relatiile noastre bilaterale, in special in ceea ce priveste comertul si economia”, a spus Talgat Kaliyev.
Kazahstan vrea relansarea relatiilor economice cu Occidentul
Intrebat daca reuseste Kazahstanul sa aiba relatii bune, echilibrate si cu Estul si cu Occidentul, el a aratat ca tara este deschisa negocierilor privind aspecte comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. „Acesta este sensul situatiei actuale pe arena internationala, pe pietele mondiale. Kazahstanul vrea sa fie implicat in tot felul de organizatii la toate nivelurile. Nu vedem nicio problema in faptul ca suntem membri ai Uniunii Vamale (cu Rusia si Belarus – n.r.) si, in acelasi timp, intensificam relatiile comerciale cu restul lumii, in special cu Europa. Uniunea Europeana se afla pe primul loc in clasamentul partenerilor nostri comerciali. China ocupa locul al treilea. Acest lucru nu impiedica cresterea comertului intre Rusia, Kazahstan si Belarus. in acelasi timp, suntem deschisi sa negociem pe teme comerciale cu orice stat, inclusiv cu Romania. Romania este, pentru noi, o tara foarte interesanta: este membru al Uniunii Europene, tinand cont si de pozitia sa geostrategica, aici in regiunea Marii Negre. Este apropiata de Ucraina, Turcia, Orientul Mijlociu”, a punctat diplomatul. Referindu-se la necesitatea economiei kazahe de a se diversifica, el a mentionat ca autoritatile din tara sa vor actiona conform sloganului „tehnologie in schimbul resurselor energetice”. In timpul vizitei premierului Victor Ponta la Astana va fi semnat un acord intre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii Nationale din Republica Kazahstan privind cooperarea in domeniul pregatirii personalului militar pe baza de reciprocitate. De asemenea, va fi semnat un acord de cooperare in domeniul culturii intre Ministerul Culturii din Romania si Ministerul Culturii si Informatiei al Republicii Kazahstan.
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi era previzibil un asemenea esec din cauza multiplelor greseli si indecizii politice la nivelul UE, Nabucco a devenit oficial un proiect mort. Pana la anuntul din presa austriaca de ieri, semnele fusesera deja aratate dupa ce Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, tara pe unde urmeaza sa treaca gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), consortiul castigator care exploateaza zacamantul gigant de gaze naturale sah Deniz (Azerbaidjan), din Marea Caspica. Atunci, Gazprom s-a retras din cursa pentru cumpararea DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, facand loc azerilor de la SOCAR, in conditiile in care gazoductul rusesc South Stream a intrat deja in linie dreapta. „Proiectul Nabucco a esuat (…) Motivul deciziei pare sa fie opozitia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse in editia electronica, fara a preciza sursa informatiei. TAP a luat recent decizia finala privind ruta pe care va exporta gaz catre Europa, avand de ales intre proiectul Nabucco, sustinut de UE, si TAP. Decizia urmeaza sa fie anuntata oficial vineri. Exploatarea gazeifera de la sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Nabucco, pe butuci
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat in proiect in luna mai, preluand 9% din actiunile consortiului de la Nabucco. Anterior, in aprilie, grupul german RWE a renuntat la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV. Azerbaijanul ar fi trebuit sa fie potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului.
de Natalia Ciobanu | iun. 24, 2013 | Caucaz, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Mehriban Alyeva, prima doamna a Azerbaidjanului, propusa pentru postul de presedinte
Soția președintelui Azerbaidjanului, Mehriban Aliyeva, a fost propusă în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, care vor avea loc în toamnă. Prima doamnă a fostei republici sovietice a fost înaintată de partidul „Pacea Azerbaidjanului Democratic”, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mehriban Aliyeva are 48 de ani și este cunoscuta pentru implicarea în activitățile caritabile, sponsorizate generos de catre autoritatile statului azer. Ea patronează Fundația „Heydar Aliyev” (numită în cinstea tatălui actualului președinte), detinand si titlul de ambasador al bunăvoinței din partea UNESCO. Pe lângă aceste activități, soția președintelui mai deține și un mandat de parlamentar in Legislativul de la Baku.
Candidatura de forma
Formațiunea politica care a înaintat-o – „Pacea Azerbaidjanului Democratic” – a fost constituită acum câțiva ani, dar nu este una activă, scrie presa de la Baku. La mijlocul anilor 2000 acest partid a mai propus-o odata pe Mehriban Aliyeva la funcția de șef al statului, dar această inițiativă nu s-a materializat. Mass-media azera cataloggeaza acest partid drept unul proguvernamental.
Având în vedere că actualul președinte Ilham Alieyv a fost deja propus pentru un nou mandat, jurnaliștii azeri admit că atragerea soției președintelui în campanie este o strategie a conducerii de la Baku. „Este puțin probabil ca una dintre partidele proguvernamentale ar fi decis să înainteze candidatura primei doamne fără acceptul «de sus»”, consideră unele publicații.
Mandat cu repetitie
Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a fost înaintat pentru un al treilea mandat prezidenţial, în timpul congresului partidului aflat la putere „Eni Azerbaidjan”. Decizia luată la începutul lunii iunie 2013 a fost adoptată cu unanimitate de voturi. În timpul aceluiaşi congres, Aliyev a fost reales preşedinte al partidului puterii, iar una dintre funcţiile de vicepreşedinte al formațiunii i-a revenit soţiei sale, Mehriban Aliyeva. Alegerile prezidenţiale din Azerbaidjan urmează să aibă loc în octombrie 2013.
Intenţia de a candida la preşedinţia Azerbaidjanului şi-au exprimat-o deja mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei. Opoziţia ia în calcul şi posibilitatea de a înainta un candidat unic, iar acesta ar putea fi dramaturgul Rustam Ibraghimbekov, ales lider al Consiliului Naţional al Forţelor Democratice.
Ilham Aliyev conduce Azerbaidjanul din 2003, înlocuindu-l în funcţia de şef al statului pe tatăl său, Heydar Aliyev. În 2008, Ilham Aliyev a câştigat un al doilea mandate cu 89% dintre voturi în favoarea sa. Ulterior, la iniţiativa partidului aflat la putere, a fost organizat un referendum, în urma căruia din Constituţie a fost înlăturată restricţia care nu-i permitea unui politician să fie preşedinte al ţării mai mult de două mandate.
de Natalia Ciobanu | iun. 20, 2013 | Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
TANAP, „off-limits” pentru Ucraina
Azerbaidjanul nu este interesat de participarea Ucrainei la construcţia gazoductului TransAnatolian (TANAP), titrează publicaţia „Kommersant-Ucraina”, citând o declaraţie făcută în acest sens de către ministrul azer al energiei, Natig Aliyev. „TANAP este o conductă de gaz a ţărilor participante şi a producătorilor de gaze. Eu chiar nu văd utilitatea participării Ucrainei la acest proiect, fiindcă această ţară nu este producător de gaz, iar conducta nu traversează teritoriul său”, a declarat ministrul.
Intenţiile Ucrainei de a participa la construcţia gazoductului Trans-Anatolian au fost făcute publice în toamna anului trecut de către premierul ucrainean, Mykola Azarov. Potrivit ministrului de atunci al energiei, Iuri Boiko, partea ucraineană a purtat negocieri privind o posibilă participare a Ucrainei la proiectul TANAP cu Turcia şi Azerbaidjan, cu posibilitatea ca gazele să fie livrate prin conductă în Bulgaria, iar apoi, prin România, spre Ucraina.
Sperante ucrainene
„Avem argumente solide, deoarece există deja aproape întreaga infrastructură, din Turcia până la graniţele noastre. Mai mult, Ucraina are la frontiera cu UE depozite de stocare a gazului, care pot deveni esenţiale pentru TANAP”, a declarat anul trecut fostul ministru ucrainean Boiko. La randul sau, ambasadorul Ucrainei în Turcia, Serghei Korsunski, a afirmat ulterior că autorităţile turce susţin aderarea Ucrainei la proiectul TANAP.
Refuzul Azerbaijanului de a primi Ucraina în acest proiect nu a fost, deocamdată, comentat de oficialii de la Kiev.
de Razvan Iorga | iun. 17, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pentru Europa, alternativa rusa gazifera se joaca in aceste zile. Daca Nabucco reprezinta proiectul energetic al UE de a oferi noi rute energetice Europei, Trans-Adriatic Pipeline (TAP )reprezinta un proiect similar plecat initial de la compania energetica elvetiana EGL Group (redenumita in Axpo) care prevede un traseu similar al gazelor pe ruta sudica europeana – Grecia, Albania, Italia, vestul Europei). Ambele ar trebui sa obtina materia prima din zacamantul de la Shah Deniz din Azerbaidjan. Ziarul austriac WirtschaftsBlatt a scris luni ca reprezentantii statului azer si ai investitorilor de la Shah Deniz s-au intalnit joi la Baku, unde au luat decizia finala privind gazoductul preferat pentru a aduce gaze in Europa. Pentru moment, hotararea ramane un secret, mai scrie publicatia citata. Proiectul castigator va fi anuntat pe 28 iunie, cu o saptamana inainte ca presedintele azer Ilham Aliyev sa se intalneasca, la Bruxelles, cu presedintele Comsiei Europene Jose Manuel Barroso, pentru a discuta despre coridorul sudic de transport al gazelor naturale. Analistii contactati de WirtschaftsBlatt considera ca sansele sunt 50-50. Proiectul Nabucco este sustinut politic de UE si vizeaza alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Marii Caspice, pentru a reduce dependenta Europei de gazul importat din Rusia.
Proiecte complementare
Proiectul Nabucco vizeaza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). Azerbaijanul este principalul potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economie dure asupra Iranului. . Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania). Exploatarea gazifera de la Shah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul britanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).
