Ucraina dorește să participe la construcţia gazoductului TANAP

Ucraina dorește să participe la construcţia gazoductului TANAP

Gazoductul TANAP, obiectiv strategic pentru Ucraina

Gazoductul TANAP, obiectiv strategic pentru Ucraina

Autoritatile de la Kiev sunt gata să participe la realizarea proiectului gazoductului TANAP, a declarat ministrul energiei și industriei cărbunelui din Ucraina, Eduard Stavițkii, citat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform lui, propunerea respectivă a fost făcută de către partea ucraineană în cadrul negocierilor azero-ucrainene din 18 noiembrie, care au avut loc cu ocazia vizitei oficiale în Ucraina a președintelui Azerbaidjanului, Ilham Alyev. „În cadrul negocierilor este analizată posibilitatea participării a Ucrainei la TANAP. Noi am propus varianta participării Ucrainei, atât ca o componentă investițională, cât și participarea companiilor noastre producătoare de conducte. De asemenea am propus construirea unei rețele noi, care să includă rețeaua noastră existentă de transport al gazului și depozitele din vestul țării”, a declarat Stavițkii. Acesta s-a arătat încrezător că în reuşita acestui proiectul sunt interesate şi alte state, inclusiv Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și ţări membre UE.

Negocieri dificile

Referindu-se la perspectivele importului de gaz lichefiat din Azerbaidjan, Stavițkii a fost nevoit să recunoască că această problemă nu a fost discutată la negocieri, dar că, în curând, va fi creat un grup de lucru car va gestiona această problemă.
Reamintim că în luna iunie 2013, ministrul energiei și industriilor din Azerbaidjan, Natig Alyev, a declarat că  țara sa nu este interesată de participarea Ucrainei la cosntrucția goazoductului Transanatolic (TANAP). „TANAP este gazoductul unor state producătoare de gaz. Eu nu văd beneficiile pariticipării Ucrainei la acest proeict. Ucraina nu este un producător de gaze, iar pe teritoriul său trec mai multe gazoducte”, a declarat acesta.

Axă energetică Ankara-Baku

În decembrie 2011, Azerbaidjanul și Republica Turcia au semnat un memorandum pentru crearea unui consorțiu pentru cosntrucția gazoductului Transanatolic. Conducta, cu o lungime de 2000 km, este planificată să treacă din Azerbaidjan, prin Georgia spre Turcia, iar de acolo, mai departe în statele UE. Capacitatea sa inițială va fi de 16 miliarde mc de gaze pe an, dintre care 6 miliarde vor fi utilizați de consumatorii turci, iar restul de 10 miliarde vor fi livrate consumatorilor europeni. În etapa a doua, este planificată creșterea capacității gazoductului până la 24 de miliardr mc/an. TANAP este planificat să fie dat în exploatare în 2017, iar costurile estimative sunt de aăroximativ 6 miliarde USD.

Speranţe ucrainene

Pentru prima dată despre intenția Ucrainei de a se implica în proiectul TANAP a vorbit în toamna anului 2012 premierul ucrainean, Nicolai Azarov. Conform ministrului Energetiei de atunci, Iurii Boiko, Ucraina a propus participarea la TANAP prin posibilitatea transportarea gazului până în Bulgaria, apoi prin România, în Ucraina. „Noi dispunem de argumente solide, deoarece practic toată infrastructura din Turcia spre hotarele noastre este gata”, a declarat Boiko. Totodata, ambasadorul Ucrainei în Turcia, Serghei Korsunskii, a declarat atunci că Turcia susține participarea Ucrainei în proiect, dar mai rămâne de convins Azerbaidjanul.

Share our work
Rusia nu a fost invitată la inaugurarea noului președinte al Georgiei

Rusia nu a fost invitată la inaugurarea noului președinte al Georgiei

Rusia si Georgia continua razboiul diplomatic

Rusia si Georgia continua razboiul diplomatic

La inaugurara noului președinte al Georgiei, Giorgi Margvelașhvili, nu vor participa reprezentanți oficiali ai Federației Ruse, a declarat ministrul de externe al Georgiei, Maia Panjikidze, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Noi am anunțat lista statelor carora le-au fost trimise invitații la ceremonia de inaugurare. Aceste sunt statele Uniuniii Europene, NATO, Parteneriatului Estic și statele care nu fac parte din organizațiile respective, dar care au reprezentanțe diplomatice la Tbilisi. Rusia nu intră în nicio categorie de mai sus”, a declarat Panjikidze.

Declaratie prezidentiala

Ceremonia inaugurării noului președinte al Georgiei, Giorgi Margvelașvili, este planificată pentru data de 17 noiembrie 2013. Acesta a făcut deja primile declarație în care a asigurat că va continua politica de eurointegrare a țării, dar va menține relații constructive cu Rusia. „Noi am fixat un vector corect în relațiile cu Rusia, în pofida greutăților și a faptului că nu avem relații diplomatice cu Rusia”, a declarat el, subliniind progresul în relațiile dintre cele două state și rolul pe care l-a avut în procesul respectiv reprezentantul special al premierului georgian. „Există și al doilea format de negocieri – dialogul de la Geneva, care trebuie intensificate”, a continuat proaspătul președinte.

Status quo pentru Abhazia si Osetia de Sud

„Acestea sunt niște relații complicate, dar noi declarăm ferm că din partea noastră nu va fi nicio agresivitate, iar relațiile vor fi cosntructive”, a adăugat Margvelașvili. Totodată, el a mai menționat că Georgia va continua politica de nerecunoaștere a teritoriilor care nu sunt controlate de Georgia – Abhazia și Osetia de Sud.
Reamintim că Georgia și Rusia nu au relații diplomatice directe, iar interesele acestor stat sunt reprezentate de ambasadele Elveției din Tbilisi și respectiv, Moscova.

Discurs razboinic

Reamintim ca noul presedinte al Georgiei, Giorgi Margvelașvili, va prelua stafeta de la Mihail Saakaşvilli, cunoscut drept unul dintre cei mai dusmani ai politicii promovate de Kremlin. Fostul lider georgian declara recent, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a ONU, pe marginea acţiunilor recente ale Federaţiei Ruse faţă de vecinii săi, ca „Armenia a fost scufundată, Republica Moldova este blocată, Ucraina se află sub atac, Azerbaidjanul se confruntă cu presiuni extraordinare, iar Georgia rămâne ocupată”.
„Ţările vecine în criză constantă. Asta este ceea ce-şi doreşte Kremlinul. Moscova respinge categoric ideea unor guverne puternice în Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, chiar şi în cele care încă mai încearcă să fie prietenoase cu Federaţia Rusă”, a declarat Mihail Saakaşvilli în ultimul său discurs la ONU în calitate de președinte al Georgiei.

Share our work
Alegeri cu final asteptat in Azerbaidjan: Aliev pentru al treilea mandat

Alegeri cu final asteptat in Azerbaidjan: Aliev pentru al treilea mandat

Election posters in Baku, AzerbaijanAzerii sunt asteptati miercuri la urne pentru alegerea presedintelui, un scrutin atent supravegheat, in care actualul sef al statului Ilham Aliev, care a exercitat deja doua mandate dupa ce i-a succedat tatalui sau in functie, in 2003, este prezentat ca principalul favorit cu o cota de 80% din intentiile de vot, relateaza presa azera, preluata de Karadeniz Press. „Alegerile prezidentiale se desfasoara in mod activ”, s-a felicitat seful Comisiei Electorale Centrale, Mazahir Panahov, dupa inceperea votului. Presa occidentala scrie ca in aceasta tara campania electorala a fost aproape invizibila in aceasta tara bogata in hidrocarburi, afisele ocupând doar locuri agreate, in timp ce televiziunea nationala, puternic controlata, a tratat foarte putin scrutinul. De asemenea, opozitia denunta un val de reprimare inainte de alegeri, in care s-au inscris zece candidati pentru functia de presedinte a acestei foste republici sovietice din Caucazul de Sud. Presedintele in exercitiu Ilham Aliev, in vârsta de 51 de ani, este considerat drept câstigator cert in alegerile prezidentiale, ultimele sondaje acordandu-i 80% din intentiile de vot, cu mult in fata celorlalti noua candidati. Aliev, care l-a succedat pe tatal sau in 2003 si a fost reales in 2008 pentru un al doilea mandat de cinci ani, dupa care a reusit in 2009, prin referendum, sa anuleze restrictia constitutionala ce limita la doua numarul mandatelor prezidentiale exercitate consecutiv, nu a depus eforturi prea mari pentru a-si face campanie. Sustinatorii sai afirma ca rezultatele economice pe care le-a obtinut vorbesc in locul sau.

Viata mai buna din „petro-dolari”

Aliev este foarte relaxat datorita faptul ca o parte din miliardele de dolari provenite din vanzarea de petrol au ridicat nivelul de trai al azerilor. Opozantii au denuntat o campanie de represiune inaintea scrutinului, cu numeroase arestari si legi adoptate pentru a reduce la tacere orice critica, inclusiv pe Internet. Puterea a reprimat un val de proteste in acest an, mai ales in orasul Ismailli, unde revoltele au durat timp de mai multe zile in jurul cladirilor oficiale. Amnesty International a denuntat o „spirala a represiunii”, cu o zi inainte de prezidentiale, care a vizat „ONG-uri, presa, grupuri critice si prodemocratie, dar si partide de opozitie”. De obicei divizata, opozitia, care in mare parte a boicotat alegerile din 2008, a reusit in mai sa se inteleaga in vederea sustinerii unui candidat comun. Initial opozitia l-a propus pe scenaristul Rustam Ibraghimekov, insa Comisia Electorala Centrala a respins candidatura sa, motivând ca detine cetatenie dubla, rusa si azera. Astfel opozitia a fost nevoita sa-l prezinte pe istoricul si fostul deputat Jamil Hasanli. Acesta din urma, care a mobilizat mii de sustinatori in timpul mitingurilor, a promis sa demisioneze, in cazul in care va esua, la doi ani dupa alegeri, sa instaureze in Azerbaidjan un sistem parlamentar.

Share our work
Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

Atena ii cere lui Putin reduceri de la Gazprom

gazprom greece xm23Conditionata de criza economica profunda, Grecia cere Rusiei ca ii face reducere la factura de gaze de la Gazprom, asa cum beneficiaza si alte state europene. Premierul elen Antonis Samaras i-a cerut presedintelui Rusiei Vladimir Putin o reducere a pretului gazelor naturale livrate de grupul rus de stat Gazprom, in linie cu discounturile acordate altor clienti din Europa, potrivit unor surse apropiate situatiei, citat de portalul elen Capital. Samaras si-a exprimat cererea intr-o scrisoare adresata direct presedintelui rus, notand ca pretul energiei reprezinta un factor decisiv in cresterea competitivitatii economiei Greciei si este astfel de importanta vitala pentru guvernul de la Atena. Grecia plateste Gazprom un pret cu circa 30% mai mare decat media europeana, in cadrul unui contract valabil pana in 2016, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Gazprom a incercat anul acesta sa cumpere compania de distributie de gaze naturale din Grecia, DEPA, dar si-a retras oferta in iunie. Castigator al procesului de vanzare a fost desemnat ulterior compania de stat din Azerbaidjan SOCAR. Planurile statului elen de a-si diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale au inregistrat un succes major in iunie. Astfel, prin Grecia va trece gazoductul Trans-Adriatic Pipeline (TAP) care transporta in Europa gaze din Azerbaidjan si are ca punct final Italia. Consortiul care dezvolta campul gazeifer sah Deniz II din Azerbaidjan a ales ca ruta de transport catre Europa conducta TAP, in detrimentul proiectului Nabucco in care era implicata si Romania. Consortiul sah Deniz este format din BP (Marea Britanie) – 25,5%, Statoil (Norvegia) – 25,5%, NIOC (Iran) 10%, Total (Franta) – 10%, Lukoil (Rusia) -10%, SOCAR (Azerbaidjan) -10% si TPAO (Turcia) – 9%. Ulterior, trei dintre companiile partenere sah Deniz au anuntat ca vor prelua impreuna o participatie de 50% la TAP. Astfel, BP va prelua 20%, SOCAR de asemena 20%, iar Total 10%. Restul de 50% din actiunile TAP vor ramane in posesia companiilor Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).

Share our work
Ankara si Baku vor infiinta o armata comuna

Ankara si Baku vor infiinta o armata comuna

Armata azera, pregatita de un nou razboi cu Armenia

Armata azera, pregatita de un nou razboi cu Armenia

Azerbaidjan si Turcia au demarat procedurile pentru formarea unei armate comune, a declarat deputatul azer Zahid Oruj, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform oficialului azer, membru al comitetului pentru securitate si aparare din parlamentul azer, vechea formula a cooperarii bilaterale „o natiune – o armata”, trebuie readusa in prim plan pentru a inlocui sloganul „o natiune – doua state”.
Deputatul a explicat ca exercitiile comune la care au luat parte in luna iulie 2013 unitati militare din Turcia si Azerbaidjan au aratat ca cele doua tari impartasesc aceeasi viziune cu privire la problemele de securitate regionala.

Standarde NATO

„Impreuna cu fundamentele economice, politice si diplomatice ale relatiei, cea mai importanta componenta, cea militara, este creata”, a declarat Oruj, cunoscut pentru declaraziile sale dure la adresa Armeniei, principalul dusman al Azerbaidjanului. Potrivit parlamentarului azer, aceasta miscara ofera oportunitati de a imbunatati armata azera si de a folosi standarde NATO, iar pe masura ce puterea Azerbaidjanului creste, se mareste si influenta statului in regiune.
„In aceasta sfera, Azerbaidjan si Turcia se angajeaza in actiuni strategice comune. Pe viitor, marind plaja posibilitatilor, vom putem crea unitati militare, plutoane care vor avea aceleasi misiuni. Exista vointa politica si resurse adecvate pentru a face acest lucru”, a aratat Zahid Oruj.

Axa strategica

Oruj a mai precizat ca cele 12 zile din luna iulie 2013 dedicate aplicatiilor comune au fost extrem de importante pentru cresterea capacitatii de raspuns a trupelor, pentru dezvoltarea unui management unic precum si pentru demonstrarea capacitatilor tehnice si tactice ale celor doua armate.
Reamintim ca Turcia este considerat un aliat strategic al autoritatilor azere, o parte importanta a corpului ofiteresc azer fiind pregatit in institutiile superioare de invatamant militar din Turcia. Totodata, conform mass-media regionala, forte speciale ale armatei turce sunt desfasurate in Azerbaidjan, fiind pregatite pentru eventualitatea unui razboi cu Armenia pentru controlul regiunii separatiste Nagorno-Karabach.

Share our work