de Isac Mihai | oct. 1, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
GUAM, încercare timidă de opoziție în fața Kremlin-ului
”Republica Moldova predă astăzi președinția GUAM Ucrainei” a declarat la Chișinău deputatul moldovean Vadim Pistrinciuc, Președintele Adunării Parlamentare GUAM, în marja celei de-a 11-a sesiuni a Adunării Parlamentare a organizației, care a avut loc la Chișinău, fiind găzduită de Parlamentul Republicii Moldova. ”Prioritățile președinției Republicii Moldova au vizat dezvoltarea relațiilor comerciale între țări, în special prin coridorul de transport, fiind semnate documentele necesare în acest sens, precum și consolidarea dialogului politic cu partenerii GUAM. În perioada președinției noastre am insistat asupra unul dialog multilateral între țările noastre în cadrul organizațiilor internaționale”, a adăugat Vadim Pistrinciuc.
Amenințări necunoscute
”Amenințări pentru securitatea regională sînt teritoriile nerecunoscute, secesioniste, prezența militară străină pe teritoriul țărilor noastre, aspecte legate de dependența energetică, propagandă și dezinformare. De aceea avem nevoie de acțiuni comune pentru a ne promova interesele și aspirațiile la nivel internațional”, a declarat președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu.
La rândul său, Președintele Adunării Baltice, Valerijus Simulik a menționat că GUAM reprezintă un important instrument de cooperare, iar Adunarea Baltică va oferi sprijin pentru implementarea reformelor în țările GUAM, consolidarea instituțiilor democratice și asigurarea securității regionale. La lucrările sesiunii au participat delegații parlamentare din Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Republica Moldova, precum și reprezentanți ai Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (ODDE-GUAM) și ai Adunării Baltice. Republica Moldova a deținut Preşedinţia Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică GUAM pe parcursul anului curent. GUAM are drept scop dezvoltarea cooperării între state prin consolidarea stabilității și securității comune în spațiul european.
Kiev-ul preia conducerea GUAM
Kremlinul, criticat la unison
Statele membre ale GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova – au subliniat necesitatea de a-şi uni eforturile şi a-şi coordona mai bine poziţiile pentru a-şi putea apăra integritatea teritorială, conform declaraţiilor făcute de reprezentanţi ai celor patru ţări în cadrul sesiunii Adunării Parlamentare a organizaţiei, vineri, la Chişinău, potrivit mass-media de peste Prut.
Responsabili din cele patru foste republici sovietice au criticat implicarea Rusiei în alimentarea conflictelor teritoriale şi chiar agresiuni militare, în special în Georgia şi în Ucraina.
Discuţiile în carul reuniunii (27-28 septembrie) s-au axat pe securitatea informaţională în regiune, precum şi pe interacţiunea în cadrul organizaţiilor internaţionale.
Organizaţia a fost înfiinţată în 2006 cu scopul dezvoltării cooperării între state prin consolidarea stabilităţii şi securităţii comune în spaţiul european. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul-European-relansează-relațiile-blocului-comunitar-cu-Armenia
Parlamentul European a dat undă verde ratificarii acordului privind parteneriatul global și extins între Armenia și UE, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS, citând un comunicat al Legislativului european. Conform sursei citate, în favoarea deciziei au votat 573 de deputați, împotriva 50 de parlamentari, iar 40 s-au abținut.
Solicitări dure
Acordul este un instrument de promovare a reformelor interne și punerea în aplicare a acestora, în conformitate cu o rezoluție separată, aprobată cu o mare majoritate de voturi. Deputații UE cer Armeniei să facă progrese semnificative în desfășurarea alegerilor, independența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a abuzului de control din partea oligarhiilor și a libertății presei.
Acordul deschide calea pentru un dialog politic mai profund între UE și Armenia, extinde domeniul de aplicare al cooperării economice și oferă noi oportunități pentru legături mai strânse în domeniile energiei, transportului, infrastructurii, mediului, comerțului, educației și în alte sectoare.
Punerea în aplicare efectivă a acestor reforme cheie pot deschide perspective noi de cooperare, inclusiv deschiderea unui dialog privind liberalizarea regimului de vize, spun deputații europeni.
Negocieri prelungite
În 2013, Armenia a încheiat negocierile cu UE privind Acordul de asociere, inclusiv zona de liber schimb, dar, în același an, sub presiunea Rusiei, si-a schimbat radical cursul și a refuzat să semneze acordul de asociere. Totodata, Erevanul a intrat în Uniunea Vamală de sub conducerea Rusiei, reformata ulterior în Uniunea Economica Eurasiatică.
În 2015, Armenia a început noi negocieri pentru un alt acord privind relațiile politice cu UE, fără partea economică și a semnat acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană în cadrul summit-ului „Parteneriatului Estic“ din noiembrie anul trecut.
Relații strategice
Anterior, premierul armean, Nikol Pashinyan, care ocupă funcția din luna mai 2018, l-a asigurat, în cadrul primei sale vizite de la alegerea sa în funcția de premier, pe liderul rus Vladimir Putin de importanţa strategică a relaţiilor dintre Moscova şi Erevan. Ulterior, Nikol Pashinyan a efectuat mai multe vizite în Federația Rusă, subliniind permanent importanța acestor relații pentru guvernul de la Erevan. ”Există o relaţie strategică şi o alianţă între Armenia şi Rusia”, a declarat premierul armean în marja summit-ului de la Soci al Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte cele două ţări, alături de alte state din fosta URSS. ”Vă asigur că în această chestiune există în Armenia un consens şi că nimeni nu se va îndoi vreodată de importanţa strategică a relaţiilor ruso-armene”, a afirmat Pashinyan.
El a salutat apoi poziţia echilibrată a Rusiei în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Armenia, ce au dus la demisia fostului premier Serzh Sargsyan, care a fost de asemenea preşedinte al ţării între 2008 şi 2018.
”Vă doresc să reuşiţi în calitate de şef de guvern”, a declarat la rândul său Putin, calificând Armenia drept ”cel mai apropiat aliat şi un partener în regiune” pentru Rusia.
Accept tacit rus
După ce a condus timp de trei săptămâni o amplă mişcare de contestare, ce viza Partidul Republican de la putere şi pe fostul preşedinte Serzh Sargsyan, Nikol Pashinyan a fost ales pe 8 mai premier al Armeniei.
Pashinyan a avut grijă să menajeze aliatul său tradiţional, care este Rusia, şi a subliniat de mai multe ori că alianţa cu Moscova va rămâne pentru el o axă esenţială a politicii armene.
Pe parcursul acestei crize, Rusia a stat deoparte şi a adoptat o atitudine neutră, consideră experții, în contrast cu obişnuita sa neîncredere faţă de orice contestare populară susceptibilă de a aduce la putere într-o fostă republică sovietică lideri ostili faţă de Kremlin.
Bomba Nagorno- Karabah
Importanța relațiilor militare, politice și economice cu Federația Rusă pentru Erevan a fost subliniată și în timpul unei recente vizite a premierului Pashinyan în Nagorno- Karabah, o regiune contestată, pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-o dispută de peste un sfert de secol, război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi.
Pashinyan a dat asigurări că ”este dispus pentru continuarea discuţiilor într-o atmosferă de calm” pe tema Nagorno-Karabah, în cursul unei conferinţe de presă ce a avut loc la încheierea unei întâlniri cu Bako Sahakyan, preşedintele regiunii separatiste din Azerbaidjan populată în majoritate de armeni, aflată în centrul unui conflict de peste 25 de ani între Armenia şi Azerbaidjanul vecin.
Recurgerea la forţă pentru soluţionarea problemei privind Nagorno-Karabah ”trebuie exclusă”, a mai declarat şeful guvernului armean. Erevanul, a explicat Nikol Pashinyan, ”susţine în întregime dreptul la autodeterminare al poporului” din regiune, referindu-se la demersurile autorităților locale de a obține recunoașterea independenței.
Conflict zbuciumat
Cu populaţie majoritar armeană, regiunea Nagorno-Karabah, susţinută de Armenia, și-a declarat independeța la începutul anilor 1990, dar este în continuare considerată pe plan internaţional ca făcând parte din Azerbaidjan.
În 1994 a fost încheiat un armistiţiu, cu medierea părții ruse, după un război soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi. Nu a fost semnat nici un tratat de pace între Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice, şi constant au loc confruntări.
În aprilie 2016, cel puţin 110 persoane – civili şi militari din cele două tabere – au fost ucise în cele mai grave violenţe începând din 1994. Un nou armistiţiu a fost semnat la Moscova între beligeranţi, dar lupte sporadice au loc în continuare de-a lungul liniei de demarcaţie.
Franţa, SUA şi Rusia coprezidează ”Grupul de la Minsk”, care are ca misiune – sub egida Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – găsirea unei soluţii paşnice la conflict.
Cursa înarmărilor dintre Erevan și Baku a adus beneficii economice Federației Ruse, care a furnizat, în ultimii ani, sisteme de armament performante ambelor părți în valoare de câteva miliarde de USD. Concomitent, Kremlinul controlează părți importante din economia statului armean, iar peste un milion de armeni muncesc în Federația Rusă. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri
Rusia, principalul aliat militar și politic al Armeniei
Protestele continuă la Erevan, capitala Armeniei, precum și în alte orașe din fosta republică sovietică, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Manifestanţii armeni, care protestează împotriva partidului de guvernământ, doresc ca Nikol Pashinyan să fie numit temporar în postul de prim-ministru din partea poporului, fiind susținut de către blocul de opoziţie Yelk. Mai mulți miniștri și-au dat demisia, precum și diferite oficialități locale.
Oficialii militari de la Erevan au avertizat că Azerbaidjanul poate profita de criza politică din Armenia pentru a declanșa un atac surpriză împotriva republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, care depinde de sprijinul militar și economic al Armeniei pentru a supraviețui.
Kremlinul, principalul negociator
Până în prezent, Rusia, care absoarbe aproximativ un sfert din exporturile armene şi are o bază militară în Armenia, s-a ţinut departe de această criză care a condus la demisia premierului Serzh Sargsyan, după 11 zile de proteste, Kremlinul subliniind că este vorba de o „afacere internă armeană”.
Kremlinul a comunicat că nu consideră tensiunile politice din Armenia, un aliat apropiat al Rusiei, ca fiind o revoluţie în genul celei din Ucraina. „Pentru moment observăm că situaţia nu evoluează într-un mod destabilizator, ceea ce ne bucură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
„Sperăm că ordinea şi stabilitatea vor fi menţinute în ţară şi că vor apărea semnele unui consens politic”, a adăugat el. Când a fost întrebat dacă Kremlinul vede evenimentele ca pe o revoluţie, Peskov a declarat că nu va face o paralelă cu s-a întâmplat în Ucraina în 2014, atunci când proteste semnificative au adus o schimbare la nivel politic care a îndepărtat ţara de Rusia.
Protestele din Armenia au izbucnit pe 13 aprilie și au avut ca generator încercarea lui Serj Sargsyan de a se menține la putere după încheierea a două mandate prezidențiale. Acesta a demisionat din funcția de prim-ministru, la numai o săptămână după ce a preluat conducerea Guvernului.
Contre politice
Premierul armean interimar Karen Karapetian a respins propunerea liderului opoziţiei Nikol Pașinian de a purta negocieri privind viitorul politic al Armeniei, în contextul unor proteste antiguvernamentale. Karapetian apreciază că negocierile în care o parte îşi dictează agenda celeilalte nu pot fi considerate negocieri, a explicat purtătorul de cuvânt al guvernului, Aram Araratian.
Parlamentul Armeniei se va reuni la 1 mai în sesiune specială pentru a-l alege pe noul premier, potrivit unei declaraţii publicate pe site-ul oficial al legislativului de la Erevan, citată de mass-media regională. Lideri ai opoziției acuză puterea că încearcă să tragă de timp pentru a nu permite schimbarea actualei conduceri.
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
Anterior, coaliţia de la guvernare din Parlamentul Armeniei s-a destrămat, după ce partidul Federaţia Revoluţionară Armeană (FRA) a declarat că iese din coaliţia formată cu partidul Republican de la guvernare. „Considerând situaţia care s-a creat, declarăm că nu mai facem parte din coaliţia politică”, a transmis partidul pe 25 aprilie curent. După ieşirea FRA din coaliţia de la guvernare, Partidul Republican, al cărui lider este fostul preşedinte, Serj Sarghisian, a rămas cu o majoritate de 58 de mandate în Parlamentul Armeniei, care are 106 locuri.
Oligarhii, păpușarii din umbră
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media.
Pelerinaj la Moscova
Surse politice locale, citate de KARADENIZ PRESS, au precizat că Federația Rusă și-a dat deja acordul pentru schimbarea premierului armean, după ce a primit garanții că noua conducere de la Erevan va respecta acordurile încheiate între cele două părți.
Anterior, vicepremierul armean interimar Armen Ghevorghian a vizitat Moscova pentru „consultări de lucru“, fiind urmat de ministrul de externe interimar, Eduard Nalbandian. Concomitent, preşedintele armean Armen Sarchisian a avut o discuţie telefonică cu liderul rus Vladimir Putin, cei doi conducători chemând „toate forţele politice să manifeste reţinere şi responsabilitate“.
La rândul său, deputatul şi opozantul Nikol Paşinian, care a mobilizat din 13 aprilie zeci de mii de oameni pentru a protesta împotriva premierului Serj Sargsian şi împotriva Partidului Republican al acestuia la Erevan, a fost primit la Ambasada Rusiei din această fostă republică sovietică din Caucazul de Sud, potrivit unui comunicat al misiunii diplomatice ruse. „Partea rusă îi îndeamnă pe organizatorii manifestaţiilor şi marşurilor la un dialog constructiv cu autorităţile în exerciţiu şi alte forţe politice“’, precizează comunicatul, subliniind că „situaţia trebuie reglementată doar în cadru constituţional şi în interesul tuturor cetăţenilor Armeniei“. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 14, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Ucraina reneagă CSI
Președintele Ucrainei Petro Poroșenko a propus Guvernului de la Kiev să pregătească documentația necesară privind încetarea oficială a participării Ucrainei la organele statutare ale Comunității Statelor Independente (CSI), transmite UNIAN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Poroșenko și-a exprimat poziția în timpul discursului său la deschiderea celui de-al 11-lea Forum de Securitate al Kievului. „Având în vedere faptul că Ucraina nu a fost niciodată membru al CSI și refuzul acestei structuri să condamne agresiunea rusă, aș ruga să lucrăm cu guvernul să pregătească propuneri pentru o încetarea oficiala a participării noastră în organele statutare ale CSI, precum și închiderea definitivă a reprezentanței ucrainene în organizația de la Minsk”, a spus Poroșenko.
Demers politic
În același timp, președintele Ucrainei a menționat că întregul cadru juridic încheiat de Ucraina în cadrul CSI ar trebui inventariat în scopul verificării dacă se respectă interesele naționale ale statului. „Folosesc această ocazie pentru a-i îndemna pe partenerii noștri străini să revizuiască obligațiile contractuale cu privire la Rusia, în primul rând pentru zonele sensibile ale cooperare”, a adăugat Poroșenko.
CSI a fost fondata în decembrie 1991 de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului condus de Eduard Șevardnadze (fost ministru de externe al URSS). În urma evenimentelor din august 2008, când trupele rusești au intervenit din nou în Georgia, pentru susținerea regimurilor separatiste sud-osetine și abhaze, parlamentul georgian a votat în unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.
Ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia, Ucraina s-a retras din CSI în 2014.
În 1997, Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat GUAM, ca o organizație care încearcă să împiedice influența rusească în fostele republici sovietice.
GUAM, relansat pe axa Chișinău-Kiev
GUAM pe val
Republica Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) în anul 2018, va organiza în luna iunie o reuniune a prim-miniştrilor statelor GUAM, precum şi un forum de afaceri, care va întruni reprezentanţi ai businessului mic şi mijlociu.
Surse din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au relatat anterior pentru Infotag, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că despre aceasta s-a discutat la întrevederea la Chişinău a ministrului Tudor Ulianovschi cu secretarul general al GUAM, Altai Efendiev.
«Moldova, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu al GUAM, abordează acest for drept o platformă pentru intensificarea şi amplificarea colaborării în cadrul organizaţiei», a spus ministrul, vorbind despre priorităţile RM în acest context.
Tudor Ulianovschi şi Altai Efendiev au avut un schimb de opinii privind formatul de colaborare GUAM +, care include diverse proiecte de colaborare între GUAM şi partenerii tradiţionali, în special, SUA şi Japonia, dar şi perspectivele dezvoltării unor relaţii cu membrii Grupului Vişegrad.
Agendă ambițioasă
În opinia ministrului de Externe de la Chișinău, scopul principal al acestui segment de activitate al GUAM este elaborarea şi implementarea proiectelor concrete în diverse domenii. Potrivit comunicatului, secretarul general al GUAM a spus că agenda propusă de preşedinţia în exerciţiu a RM este una «ambiţioasă, cu spirit practic în activitatea organizaţiei, care urmează să se soldeze atât cu rezultate palpabile pentru cetăţenii statelor-membre, cât şi să aprofundeze colaborarea statelor-membre al GUAM în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale».
Republica Moldova deţine preşedinţia rotativă în GUAM începând cu 1 ianuarie 2018, iar vizita Secretarului General al organizaţiei are drept scop examinarea în comun cu autorităţile ţării noastre a diverselor aspecte ce ţin de exercitarea preşedinţiei şi de activitatea organizaţiei.
Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică este o iniţiativă regională formată din patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova. Aceasta a fost constituită la 23 mai 2006 la summit-ul GUAM de la Kiev, când şefii statelor au semnat Statutul Organizaţiei. Printre obiectivele sale principale se numără stabilirea valorilor democratice; asigurarea statului de drept şi respectarea drepturilor omului; asigurarea dezvoltării durabile; consolidarea securităţii şi a stabilităţii internaţionale şi regionale; aprofundarea integrării europene pentru a crea un spaţiu comun de securitate, precum şi extinderea cooperării economice şi umanitare. (M.B.)
