de Isac Mihai | iun. 2, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean. Declarația a fost făcută în cursul unei întrevederi la Paris cu premierul armean Nikol Paşinian. Franța este un aliat important al Erevanului.
”Trupele azere trebuie să părăsească teritoriul suveran al Armeniei”, a declarat Macron, cerând părţilor să ”revină la poziţiile lor din 11 mai”. Macron a mai manifestat și altă dată ambitii geopolitice în Caucaz.
Problema frontierei
„Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că ţara sa este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. El a mai cerut eliberarea prizonierilor, protejarea patrimoniului cultural și reliogios și permiterea activității organizațiilor internaționale.
O serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări. Tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după ultimul război. Conflictul, soldat cu peste 6.000 de morţi, s-a dus pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Analiștii politici de la Paris nu acordă mari șanse de reușită noilor ambitii geopolitice in Caucaz ale președintelui Macron.
(N.G.)
de Isac Mihai | oct. 9, 2020 | FEDERATIA RUSA
Liderul turc Erdogan are o relație dificilă cu Putin
În virtutea obligaţiilor care îi revin în baza Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Rusia poate apăra Armenia numai în cazul unui pericol extern, iar aceste obligaţii nu se extind şi asupra Nagorno-Karabah, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS. Kremlinul a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea
Declaraţiile lui Peskov intervin pe fondul speculaţiilor că Moscova ar putea oferi sprijin militar Armeniei, legată printr-un pact militar, în contextul relansării violenţelor din Nagorno-Karabah între etnicii armeni din enclava azeră, susţinuţi de Erevan, şi armata Azerbaidjanului, susţinut de Turcia.
Obligații de securitate
‘Obligaţiile în privinţa asigurării securităţii în cadrul OTSC sunt clare: dacă o ţară membră este supusă unei agresiuni, a unui atac din exterior, în acest caz celelalte ţări membre ale Tratatului au obligaţia să vină în apărarea acelui stat’, a menţionat Peskov, ţinând să sublinieze că prevederile OTSC (Rusia, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan) sunt valabile doar pentru Armenia şi nu pentru Nagorno-Karabah.
‘Preşedintele Vladimir Putin a clarificat şi delimitat aceste două probleme, obligaţiile în temeiul OTSC (semnat în 1992) nu se extind asupra Nagorno-Karabah’, a reiterat el, adăugând că informaţiile potrivit cărora unele operaţiuni militare s-ar desfăşura pe teritoriul Armeniei nu s-au confirmat.
După relansarea violenţelor în Nagorno-Karabah la 27 septembrie, Rusia s-a limitat la apeluri la încetarea focului şi la discuţii telefonice şi demersuri în cadrul aşa-numitului Grup OSCE de la Minsk (alături de Franţa şi SUA în calitate de copreşedinte), având în vedere relaţiile ‘pragmatice’ ale Kremlinului cu toate părţile implicate în conflict: în Armenia are o bază militară, Azerbaidjanului îi vinde armament, la fel şi Turciei, alături de care este implicată în Siria, relevă unele media ruse.
Vladimir Putin îngrijorat de evenimentele din Caucaz
Poziție azeră
Precizarea Kremlinului intervine în contextul în care preşedintele azer Ilham Aliev, care exclude orice fel de armistiţiu în absenţa unei retrageri a forţelor armate din Karabah, a acuzat Armenia că doreşte ‘să atragă fără succes’ Rusia în conflict prin intermediul OTSC.
Cei trei copreşedinţi ai Grupului OSCE de la Minsk – Franţa, Rusia şi SUA – au cerut din nou miercuri o încetare a focului imediată între Azerbaidjan şi forţele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah, îndemnând părţile beligerante să revină fără întârziere la masa negocierilor.
Între timp, luptele continuă în enclava azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, Stepanakert, capitala autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah, a fost din nou ţinta mai multor bombardamente azere în cursul nopţii de miercuri spre joi, relatează AFP care a trimis reporteri la faţa locului.
Ceața războiului
Nici tipul de arme utilizate de forţele azere nu este cunoscut exact, dar autorităţile locale denunţă bombardarea zonelor urbane cu ‘Smerci’, lansatoare multiple ruseşti de proiectile reactive după modelul ‘Katiuşa’ din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, supranumite ‘orga lui Stalin’.
Muniţii neexplodate, aparent de acest tip, pot fi văzute în oraş, în timp ce multe blocuri mici de două etaje au fost dărâmate complet de suflul acestor obuze, care au lăsat în urma cratere ajungând uneori până la zece metri, semn al puterii proiectilelor folosite.
De asemenea, dronele survolează cu regularitate oraşul mai ales în timpul zilei, procedând la tiruri izolate.
Totodată, Franţa a reiterat miercuri că Turcia este implicată din punct de vedere ‘militar’ în conflictul din Nagorno-Karabah de partea Azerbaidjanului, reiterându-şi temerea faţă de o ‘internaţionalizare’ a conflictului.
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku?
Rusia vs. Turcia?
Rusia a anunţat vineri că va găzdui negocieri de pace la Moscova, iar miniştrii de Externe ai celor două ţări au confirmat deja participarea, relatează Reuters. „Baku şi Erevanul au confirmat participarea lor la discuţii în Moscova. Se fac pregătiri în acest sens”, a declarat ministrul rus de externe prin purtătoarea sa de cuvânt Maria Zakharova.
„Miniştrii de externe ai Azerbaidjanului şi Armeniei sunt invitaţi la Moscova pe 9 octombrie. În urma unei serii de discuţii telefonice între preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev şi prim-ministrul Armeniei Nikol Pashinyan, preşedintele Rusiei solicită încetarea acţiunilor militare în conflictul din Nagorno-Karabah. Preşedintele Rusiei lansează un apel de încetare a luptelor din Nagorno-Karabakh din motive umanitare pentru a face schimb de morţi şi prizonieri”, se arată în comunicatul Kremlinului.
”Turcia categoric trebuie să fie în orice viitor proces de pace. Un proces de pace cu siguranţă va fi declanşat. Ciocnirile nu pot continua la nesfârşit, aşadar cu cât mai repede cu atât mai bine”, a declarat anterior Aliev pentru TRT Haber.
În acelaşi interviu, Ilham Aliev a afirmat că forţele azere au recucerit câteva zone ce fuseseră ocupate de cele armene. ”Turcia este … un mare potenţial global … şi vecin pentru Caucazul de Sud”, a continuat el, adăugând că poziţia Ankarei a servit drept ”avertisment” pentru alţii. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 1, 2019 | FEDERATIA RUSA, Știri
Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan, ”Socar”, ia în considerare posibilitatea achiziționării rafinăriei Antipinsky din regiunea siberiană rusă Tyumen, relatează mass-media de specialitate, citând Prime.ru, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Serviciul juridic al companiei (…) analizează propunerea de preluarea a uneia dintre cele mai mari rafinării independente din Rusia, Antipinsk”, relatează presa rusă, citându-l pe Elșad Nasirov, vicepreședinte al SOCAR.
Sursa citată mai arată că, dacă ”Socar” va decide să achiziționeze obiectivul, va fi primul activ al companiei azere în Rusia. Rafinăria Antipinsky, din regiunea Tyumen (n.r.-cea mai importantă regiune producătoare de gaz și petrol din Federația Rusă în acest moment), se află, acum, sub controlul băncii ”Sberbank”, cel mai mare creditor al întreprinderii. În data de 23 mai, banca a anunțat că a obținut drept de proprietate a 100% din acțiunile holdingului ”Vikay Industrial Limited”, care controlează 80% din acțiunile rafinăriei.
În plus, șeful ”Sberbank-ului”, Gherman Gref, a anunțat, la 24 mai, că banca pe care o conduce speră să găsească o tranzacție structurată de vânzare a rafinăriei.
Acțiune în justiție
Anterior, un tribunal din Londra a emis o ordonanță de înghețare a 225 milioane euro (250 milioane de euro) în active care aparțin rafinăriei de petrol Antipinsky a Rusiei. Ordonanța judecătorească a fost emisă în data de 30 aprilie în urma unui proces intentat de firma VTB Commodities Trading din Rusia, se arată în documentele consultate de KARADENIZ PRESS.
Părțile implicate în acest proces nu au răspuns solicitărilor KARADENIZ PRESS de a comenta decizia justiției britanice ori de a preciza dacă vor contesta în instanță decizia.
Rafinăria Antipinsky, care are o capacitate de 9 milioane de tone pe an, a oprit de mai multe ori în ultimele luni operațiunile curente din cauza lipsei fondurilor pentru plata livrărilor de țiței și a serviciilor de mentenanță curentă.
Oficiali din cadrul rafinăriei și-au anunțat luna trecută intenția de a declara faliment, în ciuda faptului că au primit, în ultimele 6 luni, fonduri de peste 30 de miliarde de ruble (460 de milioane de dolari) din partea Sberbank.
Ordonanța judecătorească se aplică, printre altele, echipamentului și proprietăților rafinăriei de pe teritoriul regiunii Tyumen, precum și produselor petroliere stocate acolo, dar și la o parte din instalațiile deținute în portul Murmansk.
VTB Commodities Trading a inițiat alte două procese în această lună împotriva rafinăriei de petrol Antipinsky, la tribunalul de arbitraj din regiunea Murmansk, mai arată surse juridice locale.
SOCAR, o prezență obișnuită în statele din bazinul Mării Negre
Ofensivă azeră
Azerbaidjanul intenționează să reia exporturile de țiței prin Rusia din 1 iulie, a declarat recent vicepreședintele Azerbaidjanului (SOCAR) Elshad Nassirov într-un comunicat remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Nassirov a mai declarat anterior că țara sa a solicitat deja autorităților federale ruse reluarea exporturilor.
El a mai precizat că volumul exportului de petrol în luna iulie ar fi de 80.000 de tone, cu o creștere suplimentară în următoarele luni.
Reamintim că SOCAR a oprit livrările prin portul Novorossiisk din Marea Neagră, în martie, din cauza operațiunilor de întreținere planificată a conductei Baku-Novorossiisk, care a început în data de 1 martie.
După suspendarea tranzitului prin Rusia, compania a deviat fluxurile brute prin propria conductă Baku-Tbilisi-Ceyhan, dând naștere la o serie de speculații privind posibila înghețare din motive politice a tranzitului petrolului azer prin teritoriul rus.
Exporturile de țiței prin Rusia în primele două luni ale acestui an au totalizat 164.800 de tone, arată un raport intern al SOCAR, citat de KARADENIZ PRESS. (D.N.)
de Isac Mihai | mart. 6, 2019 | Info Caspica, România, Știri, UE
Turkmenistan-partener-al-UE
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, luni, alături de omologii săi din Turkmenistan, Azerbaidjan şi Georgia, o declaraţie privind angajamentul României în proiectul unei rute de transport de mărfuri între Marea Neagră şi Marea Caspică, şeful diplomaţiei române remarcând „accentul deosebit pus de Uniunea Europeană pe conectivitate”, se arată în comunicatul MAE de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această axare pe conectivitate, alături de „evoluţiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivităţii transportului de mărfuri şi modernizării facilităţilor portuare”, constituie contextul în care a fost luată iniţiativa prezentată luni, a afirmat Meleşcanu.
Coridor strategic
Înaltul oficial român a punctat că declaraţia semnată exprimă şi angajamentul comun privind „operaţionalizarea în cel mai scurt termen a acestui proiect”. „Acest coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică este un proiect lansat de Turkmenistan şi România care vizează crearea unei rute de transport intermodal maritim fluvial, feroviar şi rutier între Europa Centrală şi de Nord, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific”, a mai afirmat Meleşcanu.
El a detaliat că ruta se bazează „pe continuitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan şi a Turkmenistanului, a facilităţilor oferite de Portul Constanţa din România, Portul Poti din Georgia, portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Turkmenbaşi din Turkmenistan şi a conexiunii directe între Portul Constanţa şi Dunărea şi ulterior a cursurilor de apă şi a canalelor interne de pe continentul european, oferind posibilitatea accesării de mărfuri la nivelul Europei Centrale şi de Nord”.
Marea Caspică-Marea Neagră, axă strategică
Strategie UE pentru Asia Centrală
Ministrul român a mai vorbit despre sprijinul României pentru strategia UE privind Asia Centrală, care urmează să fie adoptată în luna iunie în acest an, pe durata preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
La rândul său, viceprim-ministrul Rashid Meredov, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, a apreciat că „noul format de interacţiuni are perspective bune”. „Turkmenistanul îşi dezvoltă interacţiunea cu UE pe segmentul de transport. (…) Scopul strategic al ţării noastre este să creăm un sistem multimodal de coridoare de transport euroasiatic. Considerăm ruta Marea Caspică – Marea Neagră ca fiind un segment important al acestui segment”, a afirmat oficialul turkmen.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Elmar Mammadyarov, a vorbit despre rolul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în promovarea acestui proiect. „Cred că raportarea la preşedinţia Consiliului UE şi la apartenenţa României la UE va face ca acest proiect să fie atrăgător pentru alte state membre din Uniunea Europeană să folosească acest coridor pentru transportul bunurilor”, a punctat el.
Georgia, poziție strategică
Ministrul de Externe al Georgiei, David Zalkaliani, a vorbit, în context, despre poziţionarea geostrategică a ţării sale. „Georgia deja a demonstrat că este un partener de încredere şi un participant activ în proiecte regionale ce au ca scop transportul între Est şi Vest. Vrem să consolidăm rolul Georgiei ca hub de transport şi logistic, să folosim eficient poziţia geostrategică Georgiei”, a evidenţiat David Zalkaliani.
Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declaraţia comună, ministerele de resort şi agenţiile naţionale din cele patru state vor înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi pentru identificarea şi soluţionarea tuturor aspectelor tehnice.
În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de Externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relaţiilor, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 23, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Armenia, pregătită de reluarea negocierilor cu Baku
Prim-ministrul armean desemnat Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev s-au întâlnit marți, la Davos, Elveția, și au avut o discuție „informală“ cu privire la conflictul din Nagorno-Karabagh, relatează mass-media de la Erevan, citând serviciul de presă al guvernului armean. Conform sursei citate, în cadrul întrevederii a a avut loc un “schimb de opinii” cu privire la stadiul actual al procesului de negocieri privind Karabagh-ul și cu privire la “discuțiile viitoare”. Într-o postare pe Facebook, liderul armean a declarat că întâlnirea, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial, a durat aproximativ 90 de minute.
Întâlnire cu repetiție
Serviciul de presă al lui Aliyev a emis o declarație aproape identică, citată de agenția de știri Trend, și preluară de mass-media internațională. Diplomați din diferite state au salutat reluatea întrevederilor dintre liderii de la Baku și Erevan, dar mențin o atitudine precaută față de reluarea oficială a negocierilor dintre cele două state privind statutul regiunii Nagorno-Karabagh și a relațiilor bilaterale dintre cele două state caucaziene.
Menționă că Aliyev și Pashinyan au discutat și în cadrul summit-ului fostelor republici sovietice care a avut loc în Tadjikistan în septembrie 2018. De atunci, încălcările de încetare a focului au scăzut semnificativ în jurul Karabagh-ului și de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.
Un nou elan
Cei doi lideri s-au întâlnit din nou la un alt summit ex-sovietic, care a avut loc la începutul lunii decembrie în Rusia. Liderul azer Aliyev a spus ulterior că anul 2019 va cunoaște un “nou elan” în procesul de pace din Karabagh.
Potrivit agenției rusești de știri RIA Novosti, Aliyev a declarat, marți, la Davos că discuțiile sale anterioare cu Pashinyan au fost “utile”.
Tot în luna ianuarie 2019, ministrul armean al Afacerilor Externe Zohrab Mnatsakanyan s-a întâlnit, cu omologul său azer Elmar Mammadyarov, la Paris, ca parte a unei noi runde de discuții care vizează relansarea procesului de pace din Nagorno-Karabagh sub egida co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. Într-o declarație după întâlnire, ministerul de externe armean a spus că a avut un schimb de opinii productive și constructive, cu scopul de a „atinge cel mai înalt nivel de înțelegere și încredere reciprocă“. La discuții au participat copreședinții rus, Igor Popov, francez, Stefan Visconti și american, Andrew Shoffer însoțiți de Andrzej Kasprzyk, reprezentantul personal al Președintelui în exercițiu al OSCE.
Reuniunea, care a durat patru ore, a fost a patra de acest gen între miniștrii de externe ai celor două țări vecini și dușmani, care au reinterat cu acest prilej angajamentul lor de a pregăti pentru pace popoarele lor și au discutat aspecte legate de securitate și stabilitate în regiune. (N.G.)
