de Anatol Terzi | aug. 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Opoziţia din Azerbaidjan încearcă din nou să se grupeze înainte de alegerile prezidenţiale, astfel, liderii de opoziţie îşi declară intenţia de a ajunge la un acord şi de a opune preşedintelui în exerciţiu Ilham Aliev, căruia partidul aflat la putere i-a propus să candideze pentru un nou mandat, un candidat unic.
La Baku au început dezbateri furtunoase pe marginea alegerilor prezidenţiale din 2013. Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta încearcă să aducă la un numitor comun prognozele presei şi declaraţiile politicienilor şi experţilor, trăgând concluzia că societăţii azere nu i se propune deocamdată nimic nou: teme de discuţii au devenit vechile deja dispute despre un candidat unic al opoziţiei, despre necesitatea de a iniţia schimbări în actele normative privind comisiile electorale centrală şi regională sau despre poziţia Occidentului pe marginea acestui subiect.
O temă separată constituie căutarea de fisuri în strategia partidului aflat la guvernare, care a anunţat deja că îl va înainta drept candidat pe actualul şef al statului Ilham Aliev. Ca o contrapondere a deciziei partidului puterii, în rândurile opoziţiei a început deja să se vorbească despre necesitatea înfiinţării unei mişcări politice electorale, care să reunească electoratul protestatar în jurul unui singur candidat. Cu toate acestea, ideea stârneşte scepticism. În opinia preşedintelui Partidului Social-Democrat, Araza Alizade, oricât de mult ar strânge rândurile partidele de opoziţie, rezultate nu vor fi. „Opoziţia nu este în stare să se reunească, deoarece ambiţiile personale ale membrilor săi nu vor permite acest lucru”, subliniază Alizade, amintind de o încercare mai veche a opoziţiei de a se reuni, în 1998, care a eşuat atunci când s-a încercat înaintarea unui candidat unic.
O părere asemănătoare are şi deputatul Fazil Mustafa. Acesta consideră că toţi liderii partidelor care s-au format din vechiul „Front Popular al Azerbaidjanului” se folosesc de metode autoritare. „Opoziţia, care s-a îndepărtat de idealurile politice şi democratice nu este în stare să realizeze reforme”, subliniază Mustafa. Aceste afirmaţii nu sunt lipsite de temei, subliniază Nezavisimaia Gazeta. Pe fondul apelurilor ca opoziţia să înainteze un singur candidat în alegeri, mai multe persoane pretind la acest statut. Primii care au vorbit despre aceasta au fost preşedintele partidului „Frontul Popular al Azerbaidjanului” Ali Kerimli şi liderul partidului „Musavat” Isa Gambar. În pofida faptului că din rândurile opoziţiei s-au făcut auzite apeluri ca declaraţiile celor doi lideri să nu fie considerate o manifestare de divergenţe în cadrul opoziţiei, majoritatea jurnaliştilor le-au interpretat tocmai în acest mod.
de Anatol Terzi | aug. 28, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Şefii statelor membre ale Mişcării de Nealiniere se vor reuni la Teheran în zilele de 30-31 august, dar, la aceste evenimente, Azerbaidjanul va fi reprezentat doar de emisarul pentru probleme speciale al Ministerului de Externe, Iaşar Aliev.
Faptul că la acţiune preşedintele azer Ilham Aliev nu l-a trimis în locul său nici măcar pe ministrul de externe este explicat de experţi prin complicaţiile survenite în relaţiile dintre Baku şi Teheran, scrie presa rusă. Încercările Teheranului de a obţine participarea lui Ilham Aliev la forum nu au avut succes. Mai mult decât atât, până în ultimul minut participarea vreunei delegaţii azere a fost sub semnul întrebării, în condiţiile în care tensiunile dintre cele două ţări nu contenesc.
Autorităţile de la Baku au decis că paharul răbdării în ceea ce priveşte paşii ostili ai Teheranului la adresa Azerbaidjanului s-a umplut până la refuz. Tentativele de a se amesteca în treburile interne ale republicii, reţinerea în Iran în calitate de ostatici, începând din 2 mai anul curent, a doi literaţi azeri – Farida Husein şi Şahriar Gadjizade – aspiraţia de a exporta în Azerbaidjan forme islamiste de administrare a statului nu puteau să nu aibă repercusiuni asupra dorinţei sincere a autorităţilor de la Baku de a construi relaţii de prietenie cu vecinul sudic, comentează presa rusă.
De asemenea, informaţia difuzată recent de serviciile secrete ale Marii Britanii conform căreia liderul spiritual al Iranului, Ali Khamenei, ar fi aprobat personal organizarea de atacuri teroriste la Baku în timpul concursului internaţional Eurovision, în mai anul acesta, a stârnit furia societăţii azere. În condiţiile create, majoritatea experţilor sunt de părere că nu există niciun temei pentru participarea lui Aliev la evenimentele de la Teheran. Astfel, fostul consilier de stat pentru politică externă Vafa Guluzade a declarat că Iranul duce în ultima vreme o politică antiazeră făţişă şi din acest motiv preşedintele Azerbaidjanului nu trebuie să se ducă în capitala iraniană.
de Razvan Iorga | aug. 13, 2012 | Caucaz, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Oficialii din Turkmenistan sunt tot mai interesanti in a-si vinde gazul in Europa iar Romania este tot mai des in discutie pentru realizarea acestui obiectiv. Agentia turkmena de stiri Turkmen Dovlet Khabarly a transmis luni ca Turkemenistanul studiaza posibilitatea de a transporta in Europa gaz natural lichefiat in containere speciale catre portul Baku din Azerbaidjan, prin intermediul portului Constanta de la Marea Neagra. Pentru moment, negocierile sunt in desfasurare si analizeaza furnizarea gazului lichefiat din Turkmeninstan spre Europa prin portul Constanta. Gazul lichefiat ar urma sa fie transportat in containere speciale catre portul Baku de catre flota comerciala turkmena, si din Baku spre porturile Batumi sau Poti (Georgia, regiunea Marii Negre) pe calea ferata. Apoi, din porturile georgiene, containerele vor fi transportate de nave spre Romania sau alte tari de la Marea Neagra. Acelasi scenariu poate fi aplicat si altor bunuri exportate de Turkmenistan si care pot fi transportate in containere. Turkmenistanul si-a manifestat deja interesul de a participa la proiectul gazoductului AGRI, ce prevede livrarea de gaz natural lichefiat din Azerbaidjan spre Romania, de pe teritoriul Georgiei, via Marea Neagra. Interconectorul AGRI vizeaza transportarea gazului din Azerbaidjan prin intermediul conductelor de pe coasta Marii Negre a Georgiei, unde gazul va fi lichefiat la un terminal special. Gazul va fi apoi livrat spre un terminal la portul Constanta, prin intermediul tancurilor petroliere. Ulterior, gazul lichefiat va fi adus la stare de gaz natural si va fi utilizat pentru a acoperi nevoile Romaniei si ale altor state europene. Este de asteptat ca Turkmenistanul, care ar participa la proiect ca furnizor, sa ofere gaz natural lichefiat prin Marea Caspica spre Azerbaidjan pentru tranzitul catre Europa.
de Anatol Terzi | aug. 1, 2012 | Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Consorţiul pentru exploatarea zăcământului Shah-Deniz a declarat recent că, în opinia sa, Nabucco West este un proiect prioritar pentru livrarea de gaz în direcţia Europei Centrale şi de Sud-Est. În favoarea acestui traseu s-a pronunţat inclusiv ministrul industriei şi energeticii al Azerbaidjanului, Natig Aliev.
Acesta a declarat că Nabucco West are un mare potenţial şi o mare capacitate, fiind cel mai sigur mijloc de exportare a gazului azer. Aliev a subliniat, de asemenea, că proiectul a fost sprijinit mereu de Uniunea Europeană. Potrivit presei ruse, declaraţiile lui Aliev sugerează că Nabucco West a primit sprijinul guvernului azer.
După cum precizează directorul Centrului pentru studii petroliere al Azerbaidjanului, Ilham Şaban, ministrul energeticii reprezintă ţara pe scena internaţională şi se află la bazele proiectului TANAP (TransAnatolia). TANAP constituie, de fapt, peste jumătate din gazoductul Nabucco West şi tocmai din acest motiv UE a sprijinit decizia Turciei şi Azerbaidjanului. Decizia Baku şi Ankarei de a-şi construi propriul gazoduct până la graniţa Turciei cu Europa a uşurat mult obiectivul acţionarilor Nabucco West.
Proiectul Nabuco West este o variantă scurtă a proiectului iniţial Nabucco. Acesta presupune construcţia a 1.300 de km de gazoduct (Bulgaria-412 km, România – 469 km, Ungaria – 384 km, Austria – 47 km) pentru transportarea de gaz din Azerbaidjan, care va fi obţinut în cadrul celui de-al doilea stadiu de prelucrare a zăcământului de gaz Shah Deniz. În prezent, acţionari ai proiectului Nabucco sunt compania austriacă OMV, cea ungară FGSZ, bulgară Bulgargaz, română Transgaz, turcă Botas şi germană RWE. Unul dintre noii potenţiali investitori ai proiectului Nabucco West este compania germană Bayerngas.
de Razvan Iorga | iun. 28, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul Nabucco West, varianta scurtata a conductei Nabucco, a fost selectata de catre grupul BP si partenerii sai la exploatarea Shah Deniz din zona Marii Caspice ca ruta de export pentru gazele azere catre Europa, decizia finala urmand sa fie luata anul viitor. „Proiectul Nabucco West, cu o ruta pornind de la granita turco-bulgara pana la Baumgarten, in Austria, a fost selectat ca singura optiune pentru exporturile de gaze de la exploatarea Shah Deniz 2 catre Europa Centrala”, se arata intr-un comunicat al BP. Dezvoltarea proiectului South East Europe Pipeline (SEEP), condus de BP, care a fost discutat de partenerii de la Shah Deniz in colaborare cu Bulgaria, Romania si Ungaria, va fi oprita, potrivit BP. in februarie, conducta Trans-Adriatica (TAP) fusese selectata pentru o ruta sudica, in detrimentul proiectului concurent Interconnector Turcia-Grecia – Italia (ITGI). Anul viitor, partenerii exploatarii Shah Deniz vor decide daca gazele caspice vor fi livrate in Europa Occidentala pe o ruta sudica, prin Italia, sau pe o ruta nordica, via Ungaria si Austria. Exploatarea Shah Deniz este dezvoltata de grupurile Socar, Lukoil, Naftiran Intertrade, Turkiye Petrolleri, precum si de BP, Statoil si Total. Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze.
Rezerve uriase
Exploatarea Shah Deniz ar putea avea rezerve de 1.200 miliarde de metri cubi de gaze. Nabucco West este o versiune mai scurta a proiectului Nabucco, care ar fi urmat sa traverseze Turcia, si presupune contruirea unei conducte de trei ori mai scurta decat gazoductul Nabucco. Nabucco West vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica. Turcia si Azerbaidjan au semnat miercuri un acord pentru construirea unei conducte trans-anatoliene, cunoscuta ca Tanap, de-a lungul teritoriului turc, proiect de 7 miliarde de dolari.
Nabucco este companie mixta a RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania) si Botas (Turcia), fiecare avand o participatie de 16,6%. Proiectul Nabucco a fost initial gandit sa transporte 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Georgia pana in Austria, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria, pe o distanta de 3.900 kilometri.
Exploatare in etape
Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamantul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an.
