de Anatol Terzi | oct. 11, 2012 | Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
Azerbaidjanul este interesat să facă investiţii în România în domeniul transportului de energie şi petrochimic.
La întrebarea Radio România Actualităţi, dacă Azerbaidjanul este interesat de Oltchim, ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, Araz Azimov a declarat că, în discuţiile cu oficialii români a apărut şi numele combinatului. Ministrul azer a precizat că detaliile urmează să fie în continuare discutate, dat fiind că deocamdată în România urmează alegeri parlamentare.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer şi al aniversării în acest an, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Azerbaidjan. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale într-un registru cuprinzător, consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susţină extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor, securitatea energetică, evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, cooperarea europeană şi euro-atlantică. Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale. Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.
Coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică
În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au exprimat necesitatea impulsionării schimburilor de mărfuri şi creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată în perioada 2005-2010. În context, au subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a celei de cincea sesiuni a Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră.
În planul cooperării energetice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat determinarea României pentru implementarea proiectului gazoductului Nabucco Vest ca proiect prioritar al UE, în măsură să contribuie la asigurarea securităţii energetice europene. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit asupra accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE.
“Ne leagă proiecte de noi conducte de transport pentru gaze pe piaţa europeană. Azerbaidjan este un stat prieten şi partener strategic al României, care poate consolida competiţia pe piaţa energetică europeană. Proiectul AGRI, în care statele noastre sunt iniţiatori, va reprezenta un rezultat concret al cooperării româno-azere. Trebuie să transformăm implementarea AGRI într-un proiect fanion al cooperării noastre”, a arătat Bogdan Aurescu. Totodată, a salutat prezenţa şi activitatea State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) pe piaţa românească de profil, ca pas important pe linia dezvoltării proiectelor energetice comune.
Cooperarea euro-atlantică
Reglementarea conflictelor prelungite a fost evocată ca o direcţie prioritară de acţiune pentru consolidarea securităţii în regiune. „Dialogul privind securitatea în Europa rămâne un proiect incert, privat de credibilitate atâta vreme cât nu vor fi reglementate conflictele prelungite în baza unei abordări care să demonstreze voinţă politică, precum şi respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional”, a precizat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Totodată, cei doi demnitari au evocat oportunităţile considerabile de cooperare regională, multilaterală, oferite de Parteneriatul Estic şi Sinergia Mării Negre, care pot fi valorificate atât în planul cooperării pe linie guvernamentală, cât şi în registrul cooperării pe linie de organizaţii neguvernamentale, precum Fundaţia Internaţională pentru Marea Neagră şi Marea Caspică.
În ce priveşte cooperarea euro-atlantică, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care NATO o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere, pe care Azerbaidjan o aduce operaţiunii ISAF. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut timp de două mandate consecutive, în perioada 2009-2012, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. A dat asigurări cu privire la faptul că România va susţine în continuare dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.
Parteneriat strategic
În marja rundei de consultări, cei doi demnitari au susţinut un briefing privind aniversarea, anul acesta, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Azerbaidjan. Bogdan Aurescu a arătat: „În aceste prime două decenii am reuşit să construim relaţii excelente, care sunt azi definite prin Parteneriatul Strategic inaugurat în 2009. Ne-am străduit să consolidăm legăturile politice şi economice. În acest timp au avut loc 15 vizite la cel mai înalt nivel. Anii 2009-2011 au marcat recunoaşterea faptului că este momentul ca relaţiile dintre ţările noastre să treacă la o etapă calitativ superioară. Au marcat vârful relaţiilor dintre ţările noastre, certificat prin semnarea, în 2009, a Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic şi, în 2011, a Planului de Acţiuni pentru transpunerea în practică a acestui Parteneriat”.
România are o relaţie politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, la nivel de parteneriat strategic, caracterizată printr-un dialog politic de substanţă şi de cooperarea bilaterală în domeniul energetic. România a fost al doilea stat, după Turcia, ce a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 19 iunie 1992, iar ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998.
În ultimii ani, au avut loc mai multe contacte bilaterale la nivel înalt (vizite la nivel de preşedinte, miniştri de externe, la nivel parlamentar). Cele mai recente contacte politice la nivel înalt au fost vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev (28-29 septembrie 2009), şi vizita oficială în Republica Azerbaidjan a ministrului Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi (17-18 martie 2010). Cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan din septembrie 2009 a fost semnată declaraţia de stabilire a parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan.
România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2009, mandatul de ambasadă punct de contact NATO la Baku, pentru perioada 2009-2010. Mai multe informaţii şi o prezentare a activităţilor organizate de Ambasada României la Baku în calitate de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan în primul semestru al anului 2010.
Un proiect important aflat, în prezent, pe agenda bilaterală este Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România – AGRI, iniţiativă românească care prevede crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi sub formă lichefiată peste Marea Neagră până la Constanţa. Miniştrii economiei din cele trei state au semnat la Bucureşti (13 aprilie 2010) un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul gazului natural lichefiat şi transportul acestuia.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a declarat, miercuri, că România şi SUA ar putea semna, până la sfârşitul acestei luni, un document privind aranjamentele tehnice pentru implementarea Acordului privind amplasarea în România a sistemului american de apărare antirachetă. De asemenea, lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA sunt programate să înceapă în 2013.
”Pregătim în prezent împreună cu partenerii noştri americani aranjamentele la nivel tehnic pentru implementarea Acordului. Suntem mulţumiţi de modul în care se derulează acest proces de negociere. Recent am reuşit să finalizăm o parte din aceste texte şi suntem încurajaţi de faptul că am reuşit să progresăm atât de rapid, astfel încât aceste texte să fie semnate cât mai curând posibil, poate chiar la finalul acestei luni”, a precizat Bogdan Aurescu, prezent la conferinţa ”Romania Aegis Ashore Industry Day”.
Potrivit lui Aurescu, aranjamentele tehnice sunt documente cu caracter de aplicare a acordului care vor fi semnate în cadrul Comitetului Mixt care a fost creat între România şi Statele Unite, în baza Acordului din 2005 privind prezenţa trupelor americane în ţara noastră pentru activităţi de training în principal. În cadrul Comitetului respectiv funcţionează şi un subcomitet pentru apărarea antirachetă. ”Este vorba de chestiuni legate de restricţiile de spaţiu aerian deasupra bazei, e vorba despre regimul terenurilor din jurul bazei, chestiuni legate de acest subcomitet mixt, e vorba despre modificarea unui aranjament existent care se referă la transportul pe teritoriul României al diverselor echipamente militare americane”, a completat Aurescu.
El a subliniat că în viitor vor fi încheiate şi alte aranjamente. ”O parte dintre cele care au fost deja încheiate în aplicarea Acordului din 2005 trebuie să fie amendate pentru a fi adaptate şi la specificul activităţii derulate în baza Acordului de anul trecut, o parte nu trebuie să fie modificate şi sunt câteva aranjamente noi care trebuie să fie încheiate pentru aplicarea acordului şi care, de altfel, sunt menţionate în diversele articole din Acord”, a explicat Bogdan Aurescu.
Deveselu: Lucrările încep în 2013
Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE), în colaborare cu Agenţia de apărare antirachetă – U.S Missile Defense Agency (MDA), Comandamentul European al Statelor Unite – U.S European Command (EUCOM) şi Forţele Navale ale SUA (U.S Navy) au organizat marţi, la Bucureşti, conferinţa Zilele industriei pentru abordarea adaptivă în etape privind scutul antirachetă. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, la eveniment au fost prezenţi circa 175 de participanţi din ţări precum România, SUA, Spania, Turcia, Grecia, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite. Firmele reprezintă domenii precum construcţii industriale, infrastructură, logistică, comunicaţii şi IT, precum şi securitate.
Corpul de geniu al forţelor terestre ale Statelor Unite din Europa (USACE) anticipează că în final vor fi aprobate două contracte. Un contract va include facilităţile MDA şi va cuprinde toate lucrările de infrastructură pentru întreaga suprafaţă a perimetrului militar american. Reprezentanţii americani anticipează că valoarea contractului privind facilităţile Agenţiei de apărare antirachetă (MDA) va fi cuprinsă între 100 şi 250 de milioane de dolari. Facilităţile MDA cuprind infrastructura zonei de lansare, o clădire pentru asistenţă, o centrală electrică de rezervă, o facilitate de depozitare, o facilitate de control al accesului şi o clădire de control al securităţii, transmite Agerpres. Pentru acestea se cere ca principalul contractor să fie o companie americană, care poate intra în parteneriat cu o altă firmă sau poate subcontracta. Alte facilităţi în cadrul contractului cu MDA sunt un al doilea depozit, o centrală electrică ce nu va deservi misiunea, construcţia fundaţiei, o staţie de pompieri şi infrastructura şi utilităţile sitului. Pentru acestea nu este impusă condiţia ca principalul contactor să fie american. Deoarece acest contract va conţine unele informaţii clasificate, contractorul general va fi obligat să deţină o autorizaţie de securitate.
Cel de-al doilea contract va include toate facilităţile Forţelor Navale ale SUA, cu o infrastructură mai redusă în perimetrul elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA. Contractorul general nu va avea nevoie să deţină o autorizaţie de securitate. Lucrările cuprinse în acest al doilea contract privesc un centru de control al accesului, facilităţi de cazare şi mâncare, un depozit, o unitate sanitară, o facilitate pentru lucrări publice, precum şi utilităţile şi infrastructura sitului. Valoarea estimată a celui de-al doilea contract este cuprinsă între 25 şi 100 de milioane de dolari.
de Anatol Terzi | iun. 13, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut marţi o întrevedere cu Vasile Sturza, consilier al preşedintelui Republicii Moldova pentru reintegrare.
În cadrul dialogului au fost trecute în revistă, în detaliu, evoluţiile recente în dosarul transnistrean, perspectivele viitoarelor reuniuni formale „5+2”, precum şi situaţia politică şi economică din regiunea transnistreană. Bogdan Aurescu a reafirmat susţinerea pentru identificarea unei soluţii viabile în cadrul formatului de negociere „5+2”, care să conducă la soluţionarea reglementării transnistrene în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova în frontierele sale internaţional recunoscute.
La sfârşitul lunii mai, ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, în marja reuniunii Comitetului Miniştrilor al organizaţiei de la Strasbourg. Potrivit MAE, ministrul Afacerilor Externe şi secretarul general al Consiliului Europei au trecut în revistă proiectele de cooperare bilaterală şi au evocat teme de interes comun, precum stabilitatea regională sau conflictele îngheţate, cu specială referire la perspectiva reglementării conflictului transnistrean.Cu această ocazie, România şi-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială a R. Moldova şi a exprimat speranţa obţinerii de progrese în cadrul formatului de negociere 5+2.
de Anatol Terzi | iun. 6, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţi, cu studenţii cursului post-universitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale din cadrul Colegiului Naţional de Apărare, context în care a accentuat importanţa parteneriatelor strategice ale României cu Polonia şi Turcia, precum şi contribuţia acestora la consolidarea securităţii din spaţiul est-european.
Cu prilejul întâlnirii, secretarul de stat a trecut în revistă evoluţiile recente ale mediului internaţional de securitate, punând accent asupra rezultatelor Summit-ului NATO de la Chicago, profilului României în contextul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE, precum şi asupra preocupărilor ţării noastre în ceea ce priveşte cooperarea regională în materie de securitate. Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a prezentat decizia de declarare a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă ca fiind unul dintre cele mai importante rezultate ale reuniunii la vârf de la Chicago, de natură să reconfirme rolul important al ţării noastre de furnizor de securitate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Obiectivele României
Totodată, oficialul român le-a vorbit studenţilor despre celelalte obiective ale României, care au fost integral îndeplinite la Chicago: completarea mixului de capabilităţi aliate (nuclear şi convenţional) cu apărarea antirachetă, reflectarea în Declaraţia Finală a reuniunii la vârf a importanţei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică, precum şi a principiilor de drept internaţional ca bază a soluţionării paşnice a conflictelor prelungite, operaţionalizarea primelor proiecte concrete sub egida conceptului Smart Defense, dar şi cooperarea NATO-UE, caracterizată de Aliaţi ca fiind de importanţă strategică.
Secretarul de stat a prezentat profilul şi eforturile României în contextul implementării Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE (PSAC), arătând că, la numai cinci ani de la aderarea la UE, se află printre primii contributori la misiunile de gestionare a crizelor derulate de Uniunea Europeană. De asemenea, a arătat că România se află printre statele membre care susţin necesitatea actualizării Strategiei Europene de Securitate, adoptată în 2003, considerând că acest demers va conduce la consolidarea viziunii strategice a UE.
În final, oficialul MAE s-a referit la cooperarea regională în domeniul securităţii, accentuând, printre altele, importanţa parteneriatelor strategice ale României cu Polonia şi Turcia, precum şi contribuţia acestora la consolidarea securităţii din spaţiul est-european.
de Anatol Terzi | mai 22, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Înaltul Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek, lucrează la organizarea unei întâlniri între România şi Serbia asupra monitorizării punerii în aplicare a Protocolului privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia.
Consilierul comisarului OSCE Lars Hansen nu a putut confirma o informaţie publicată de Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti potrivit căreia s-a convenit ca întâlnirea dintre România şi Serbia să aibă loc la începutul lunii iunie la Haga, scrie presa de la belgrad. Hansen a spus că există contacte între Bucureşti şi Belgrad pentru stabilirea datei şi locului de desfăşurare a reuniunii. Potrivit unor rapoarte de la Bucureşti, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu şi Vollebaek au propus Serbiei să organizeze o reuniune asupra implementării protocolului la începutul lunii iunie la Haga.
Protocolul privind Drepturile Minorităţii Române din Serbia a fost semnat la 1 martie la Bruxelles, sub presiunea României, care şi-a condiţionat consimţământul pentru a i se acorda Belgradului statutul de candidat la UE cu respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia.
Potrivit MAE, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la 19 mai 2012, o întrevedere cu ambasadorul Knut Vollebaek, Înalt Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE. Evenimentul s-a desfăşurat în marja Summit-ului NATO de la Chicago, context în care a fost continuat dialogul privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Principalul subiect al discuţiei l-a reprezentat iniţiativa ÎCMN al OSCE de a facilita eforturile României şi R. Serbia în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte Interguvernamentale în domeniul minorităţilor naţionale, semnat la Bruxelles, la 1 martie 2012. Secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale, a salutat disponibilitatea Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale de a contribui la demersurile de punere în aplicare a prevederilor Protocolului. A reiterat faptul că obiectivul acestui proces îl reprezintă obţinerea de rezultate tangibile cât mai rapid, reflectate în îmbunătăţirea accesului persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei la educaţie, mass-media şi serviciu religios în limba română.
