de Razvan Iorga | apr. 7, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Principal, Uncategorized @ro
Trupele americane au lansat, joi noapte, mai multe atacuri asupra bazei aeriene Shayrat din Siria, ca răspuns la atacul cu arme chimice pe care forțele regimului Bashar al-Assad l-a lansat împotriva rebelilor. Bilanțul atacului a crescut la șase morți și șapte răniți, a anunțat armata siriană. SUA au mai lansat lovituri aeriene asupra Siriei, încă din septembrie 2014, în timpul președintelui Barack Obama, dar ca parte a coaliției anti-ISIS și până acum țintiseră numai grupările teroriste, nu și forțele guvernamentale siriene.
[youtube]4AmDeWdQqpM[/youtube]Decizia lui Donald Trump de a ataca direct regimul sirian vine la mai bine de trei ani după ce Barack Obama a oprit în ultima clipă un raid similar, după ce Assad a folosit arme chimice împotriva propriilor cetăţeni. Atunci, preşedintele american a fost de acord cu un plan propus de Rusia, ceea ce a dat Moscovei iniţiativa în criza siriană.
Casus belli suficient
Atacul american vine după ce, joi, armata lui Assad a folosit arme chimice în atacul din Khan Sheikhoun, provincia Idlib. Confirmarea a venit din partea autorităţilor din Turcia după efectuarea autopsiei pentru trei dintre victimele masacrului din Siria. Persoanele care au fost transferate din Siria aveau convulsii, spumă la gură şi pupilele dilatate, simptome care, potrivit medicilor, apar în general la victimele unui atac chimic.La efectuarea autopsiilor a participat şi o delegaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a recoltat probe, alături de medicii legişti din Turcia. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunţat că în atacul de marţi au murit 86 de persoane, dintre care 30 sunt copii.
Aliați occidentali
[youtube]TFnoV2JkvB0[/youtube]Acțiunea SUA, a avut parte de susținerea mai multor aliați occidentali, dar și din alte părți are lumii. Marea Britanie și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea militară lansată de președintele american în Siria. „Guvernul britanic sprijină pe deplin acțiunea SUA despre care noi credem că reprezintă un răspuns adecvat la atacul barbar cu substanțe chimice lansat de regimul sirian și care este destinat să descurajeze astfel de atacuri în viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic. La rândul său, ministrul britanic al apărării Michael Fallon a declarat că loviturile aeriene americane din Siria au fost pregătite atent și că Londra nu consideră că ele vor da startul unei campanii militare diferite.
De asemenea, SUA au informat Franța înainte de a lansa lovituri aeriene asupra unor poziții militare siriene, a declarat vineri ministrul francez de externe Jean Marc Ayrault, citat de Reuters. La rândul său, Turcia evaluează în mod pozitiv raidurile aeriene americane din Siria și consideră că poziția SUA trebuie să fie susținută de comunitatea internațională în fața „barbariei” guvernului sirian, a declarat vineri vicepremierul turc Numan Kurtulmus.
Guvernul polonez și-a exprimat susținerea față de loviturile SUA asupra bazei aeriene siriene. Și Arabia Saudită a declarat vineri că „sprijină în totalitate” acțiunile militare ale SUA în Siria. Premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat vineri susținerea pentru atacurile aeriene ale SUA împotriva unei baze militare din Siria. Nu în ultimul rând, Coaliția Națională a opoziției siriene (SNC) a salutat la rândul său loviturile americane care au vizat o bază aeriană a regimului sirian
Rusia și Iran condamnă SUA braț la braț
[youtube]FaklRH9K9mU[/youtube]Replica Kremlinului nu a întârziat să apară. Preşedintele Vladimir Putin consideră atacurile americane împotriva Siriei drept o agresiune la adresa unui stat suveran şi o încălcare a normelor de drept internaţional, care se bazează pe pretexte inventate. De asemenea, și Teheranul a denunțat loviturile aeriene americane, a informat agenția de presă Isna, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.
„Iranul condamnă cu fermitate astfel de lovituri unilaterale. Acest gen de măsuri îi vor întări pe teroriștii din Siria și vor complica situația din Siria și din regiune”, a declarat Bahram Qasemi. De asemenea, Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană, a condamnat cu fermitate folosirea armelor chimice în Siria. Potrivit agenției Reuters, prețul petrolului a crescut deja cu două procente, în urma acestui atac
Ce spun analiștii
Jurnalistul și analistul român Bogdan Chirieac a declarat că ordinul privind atacarea bazei militare siriene este primul act de politică internațională pe care îl face cu adevărat administrația Trump. ‘Atacul cu arme chimice al regimului Assad este intolerabil. Deci nu te poți juca în lumea de astăzi cu așa ceva. Și merită să spunem că și șantajul Coreii de Nord asupra lumii libere ar trebui să ia sfârșit exact în aceași idee. Iar dacă este cineva să pună capăt și acelui șantaj, Donald Trump este acela. Deci trebuie să arăți clar că nu poți șantaja lumea cu arme de distrugere în masă. Și nu poți folosi arme de distrugere în masă împotriva propriului popor, cum a făcut Assad cu armele chimice împotriva sirienilor. Nu odată. Și înțeleg că acum chiar nu mai putea să dea vina pe rebeli. Nu că aceștia ar fi personaje pozitive acolo. Nici pe departe. Dar nu poți folosi astfel de arme”, a declarat vineri pentru Agerpres, Bogdan Chirieac.
de Vitalie Goncearov | iun. 4, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Din nou, media rusa identifica Romania ca sursa de atac iminent asupra Transnistriei. Postul de televiziune al Armatei Ruse, Zvezda TV, a relatat despre un posibil atac militar al Romaniei asupra regiunii separatiste transnistrene a Republicii Moldova. „Atacarea nerecunoscutei republici transnistrene este serios discutata in Romania”, sustine analistul Ernest Vardanian intr-o declaratie facuta pentru Zvezda TV, un post de televiziune apartinand Ministerului rus al Apararii. „In conducerea Romaniei exista doua opinii privind posibilitatea unei interventii in Republica Moldova şi in Transnistria”, crede Vardanean, un analist moldovean de origine armeana. „Premierul Ponta este nerabadator sa gaseasca o provocare care sa ii permita sa trimita trupe in Republica Moldova. Preşedintele Klaus Iohannis este mai moderat, deoarece Angela Merkel l-a convins personal sa nu faca nimic inca. Cuvantul-cheie este «inca»”, adauga analistul. Vardanean sugereaza ca Romania şi Occidentul nu exclud un scenariu militar in Transnistria, care insa nu ar ingrijora Rusia, dat fiind ca Moscova nu s-ar implica intr-un conflict in Republica Moldova.
Arestat si eliberat
De origine armeana, Ernest Vardanean este un jurnalist din Republica Moldova care in 2010 a fost arestat de fortele Tiraspolului, fiind acuzat de tradare si spionaj in favoarea Republicii Moldova. Un an mai tarziu a fost eliberat de transnistreni, desi initial fusese condamnat la 15 ani de inchisoare. In ultimii ani a activat ca jurnalist independent si a predat la Universitatea din Chisinau. “Politnavigator”, site-ul unde a aparut prima data informatia, se prezinta drept un proiect de “stiri din Ucraina si Crimeea”, care publica articole mai degraba critice la adresa actualului regim de la Kiev. Scenariul prezentat de Zvezda TV nu a ramas fara ecou la Tiraspol. Expertul militar Viktor Kravtov a atras atentia, potrivit site-ului Tiras.ru, ca regimul separatist condus de Evgheni Sevciuc este capabil sa mobilizeze 50.000 de militari rezervişti in doar cateva zile, pentru a face fata unui conflict cu Ucraina sau cu armata Republicii Moldova. Situatia s-ar schimba in cazul unui conflict cu Romania, stat membru NATO, adauga Kravtov, subliniind insa ca, intr-o astfel de situatie, se poate miza pe sustinerea militara a Rusiei. Vicepresedintele Dumei de la Moscova, Serghei Jelezniak, avertiza miercuri ca ar putea izbucni un conflict militar in regiune in cazul unui atac asupra fortelor rusesti de mentinere a pacii din Transnistria. “Rusia nu va putea sa nu intre in razboi”, a avertizat Jelezniak.
Punct fierbinte
Financial Times scria miercuri ca Transnistria ar putea deveni „urmatorul punct fierbinte in relația Rusia-Ucraina”. Tensiunile legate de regiunea separatista au fost declansate de votul din 21 mai al Parlamentului Ucrainean, de a suspenda cooperarea militara cu Rusia, vot ce a pus capat acordului din 1995 prin care Rusia primea drepturi de tranzitare a Ucrainei pentru a ajunge in Transnistria. Blocarea tranzitului prin Ucraina inseamna ca Rusia isi poate aproviziona baza militara din acest teritoriu pe cale aeriana, prin Chisinau, apoi traversand teritoriul Moldovei, scrie sursa citata. FT trece in revista apelul facut saptamana trecuta de lideri ai societații civile din Transnistria, ca presedintele rus Vladimir Putin sa ii protejeze „in caz de urgența”, dar si faptul ca, luni, vicepremierul rus Dimitri Rogozin a asigurat conducerea Transnistriei ca „Rusia va fi mereu acolo” pentru a asigura securitatea regionala.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Armata iraniană a fost plasată în stare de alertă maximă, după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Teheranului.
„Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran. Această măsură survine după ce în ultimele zile Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.
La 10 august, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barak au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi a serviciilor secrete. Oponenţi ai unei acţiuni militare imediate împotriva Iranului sunt şeful Statului Major, Benny Gantz, comandantul forţelor aeriene Amir Eshel, directorul Mossad, Tamir Pardo, şeful Serviciului de informaţii militare Aviv Kohavi, şi preşedintele Shimon Perez, care dispune în general de putere de reprezentare, dar are un mare prestigiu personal în ţară şi în străinătate.
Ministrul israelian al apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv. Cu toate acestea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale, care se bazează pe continuarea negocierilor şi a sancţiunilor în rezolvarea problemei nucleare iraniene.
de Anatol Terzi | aug. 2, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul american al apărării, Leon Panetta, aflat în vizită oficială în Israel, i-a garantat miercuri personal preşedintelui israelian, Shimon Peres, că Iranul nu o să reuşească niciodată să creeze armament nuclear. Netanyahu nu este mulţumit şi consideră că a venit timpul acţiunii.
„Doresc să aveţi garanţia mea personală că ne vom ocupa în continuare de această problemă pentru a ne asigura că ameninţarea nu va deveni niciodată realitate”, i-a spus Panetta lui Peres în timpul declaraţiilor din faţa presei premergătoare discuţiilor. Şeful Pentagonului a pus accentul pe seriozitatea angajamentului asumat de SUA în faţa „ameninţării” iraniene. „Am afirmat foarte clar că Iranul nu trebuie să dezvolte şi nu va dezvolta armament nuclear”, a insistat el. La rândul său, preşedintele Shimon Peres a declarat că „liderii iresponsabili” care conduc în prezent Iranul trebuie să aleagă între renunţarea la planurile lor de a realiza arme nucleare şi o „alternativă mai gravă”.
Anterior, Panetta a declarat în faţa premierului Benjamin Netanyahu că „toate opţiunile” sunt luate în calcul pentru a determina Iranul să înceteze programul nuclear. În schimb, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, afirmă că asigurările oferite de Statele Unite privind posibilitatea unei intervenţii militare, în ultimă instanţă, împotriva Iranului, nu sunt suficiente pentru a opri regimul islamist de la Teheran să se doteze cu arme nucleare.
„Regimul de la Teheran crede că membrii comunităţii internaţionale nu manifestă suficientă voinţă pentru a opri Iranul”, a spus Netanyahu după ce secretarul american al Apărării, Leon Panetta, a reiterat miercuri, în Israel, că Statele Unite menţin opţiunea militară în cazul Iranului. „În momentul de faţă, regimul iranian crede că membrii comunităţii internaţionale nu au suficientă voinţă pentru a opri programul nuclear. Domnul Panetta a declarat în urmă cu câteva luni că, dacă nu vor mai exista alte opţiuni, America va acţiona… Dar aceste declaraţii încă nu au convins regimul iranian să oprească programul nuclear. Această situaţie trebuie să se schimbe şi trebuie să se schimbe rapid, pentru că timpul pentru rezolvarea pe cale paşnică a acestei situaţii tinde să expire…”, a avertizat Netanyahu.
Statele Unite au avertizat Israelul să nu efectueze vreun atac unilateral împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, însă Netanyahu a sugerat marţi că statul evreu ar putea opta pentru o intervenţie militară. „Când este vorba de existenţa noastră, nu ne bazăm pe nimeni altcineva, nici măcar pe cei mai buni prieteni”, a atras atenţia Netanyahu.
de Anatol Terzi | aug. 1, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat marţi că nu a luat nicio decizie privind un eventual atac împotriva Iranului, reafirmând însă că este „dreptul Israelului să se apere”.
„Nu am luat nicio decizie” cu privire la un eventual atac împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, a susţinut premierul Netanyahu. El a reafirmat însă „dreptul Israelului de a se apăra în faţa oricărei ameninţări la adresa securităţii şi existenţei sale”. Întrebat în legătură cu informaţiile de presă despre faptul că statul major al armatei, Mossad-ului, dar şi serviciului de securitate internă Shin Beth, s-ar opune unei intervenţii militare fără sprijinul SUA, premierul israelian a răspuns că „într-o democraţie doar conducătorii politici decid, iar militarii execută”.
Premierul israelian a făcut aceste declaraţii înainte de sosirea în Israel a secretarului american al Apărării, Leon Panetta, cu care va discuta pe tema dosarului nuclear iranian. La rândul său, Leon Panetta a respins marţi informaţiile apărute în presă, conform cărora ar fi urmat să discute planuri de atac asupra Iranului cu oficiali israelieni, cu ocazia unei scurte vizite în această ţară. Cu ocazia unor declaraţii făcute la Cairo, cu puţin timp înainte să se urce în avion spre Israel, Panetta a precizat că va discuta cu oficialii israelieni despre diferite subiecte, dar a exclus planurile militare de atac dintre acestea.
