Batalia mondiala pe scut: Rusia si China vs. SUA

Batalia mondiala pe scut: Rusia si China vs. SUA

Amplasarea scutului antiracheta american in mai multe zone ale lumii, inclusiv in Europa, determina reactii din ce in ce mai virulente din partea Moscovei pe aceasta tema. Schimbarea de optica la nivelul Casei Albe, in ceea ce priveste reorientarea concentrarii interesului masiv al SUA pentru zona Asia-Pacific, creeaza insomnii la Kremlin, dar si in China. Cele doua tari isi vad pus in pericol glacisul strategic si sunt decise sa actioneze in consecinta. Rusia si China discuta in aceste zile la Beijing intensificarea cooperarii in domeniul apararii antiracheta ca raspuns la planurile SUA de amplasarea a unor elemente ale scutului antiracheta in mai multe puncte strategice de pe glob, a declarat miercuri seful Consiliului de Securitate Nikolai Patrusev. „Suntem ingrijorati de planurile SUA de a construi un sistem defensiv de rachete, inclusiv in zona Asia-Pacific”, a declarat Patrusev in cadrul celei de a opta runda a consultarilor sino-ruse in domeniul securitatii strategice. „Partenerii nostri chinezi impartasesc ingrijorarile noastre si am convenit sa ne coordonam actiunile in acest sens”, a adaugat acesta. El a mai precizat ca acest lucru ar ajuta ambele tari sa dezvolte o abordare „constructiva” in privinta apararii antiracheta. Moscova si Beijingul monitorizeaza atent miscarile SUA legate de desfasurarea apararii antiracheta in zona sudica a Marii Chinei care vine sa completeze planurile SUA din Europa. Washingtonul si Tokyo au cazut de acord in luna septembrie a anului trecut asupra construirii unui radar de tip X-Band de ultima generatie in sudul Japoniei in scopul de a adaugarii acestuia la cel de tip AN/TPY-2 din zona de nord a prefecturii Aomori. Unele rapoarte sugereaza ca Agentia de Aparare Antiracheta a SUA si Comandamentul Pacificului iau in considerare un al treilea radar undeva in zona de sud-est a Asiei, posibil in zona Filipine. Washingtonul planuieste de asemenea sa extinda gruparea navelor care patruleaza in apele internationale din aceasta regiune echipate cu sistemul Aegis. Moscova si Beijingul au obiectii in ceea ce priveste initiativa SUA referitoare la apararea antiracheta, argumentand ca Washingtonul inrautateste mediul de securitate global si regional, in special in zona proceselor militare de nonproliferare, in detrimentul inhibitorilor nucleari ai Rusiei si Chinei. Cele doua tari tin regulat consultari bilaterale privind chestiuni strategice inca din 2005. In aceasta strategie Rusia si China ar putea coopta si Iranul in urma unor discutii din trecut ce au avut loc la Teheran.

Zanganit de arme in Orientul Mijlociu

Nemultumirile crescute ale Rusiei si Chinei vin pe fondul deciziei luate in cadrul NATO de a amplasa mai multe baterii de rachete Patriot in zona sudica a Turciei la granita cu Siria. Acest lucru a fost solicitat de catre autoritatile de la Ankara iar SUA, Germania si Olanda au fost tarile care au raspuns pozitiv la aceasta cerere. Totodata, planurile SUA convenite cu Turcia privind amplasarea unui radar de tip TPY-2 la Malatya, in districtul Kurecik (sud-est), in valoare de 150-200 de milioane de dolari americani, nu sunt deloc pe placul acestor tari. Astfel, NATO si SUA vor castiga un atu din punct de vedere strategic asupra zonei Orientului Mijlociu. Pana la finele acestei luni, doua baterii de rachete Patriot germane destinate Turciei au fost imbarcate inca de marti pe nava ”Suecia Seaways”, care a parasit portul Lubeck-Travemunde (nord-estul Germaniei). Trei sute de de camioane pentru transportul rachetelor şi 130 de containere sunt aşteptate in portul turc Iskenderun la 21 ianuarie, menţioneaza un comunicat oficial difuzat in Germania. De asemenea, 1.200 de militari reprezentând trei naţiuni, Germania, Olanda şi SUA, vor fi deplasaţi in sudul Turciei pentru a deservi respectivele baterii de rachete. Pe langa aceasta desfasurare de rachete in flancul sudic-estic al NATO din Turcia, Rusia si China au si alte motive de ingrijorare. Reinnoirea mandatului lui Barack Obama la Casa Alba a adus cu sine si o noua abordare strategica a intereselor SUA in zona Asia-Pacific. Noua politica va pune accentul pe combaterea terorismului, mentinerea capacitatilor de descurajare nucleara, apararea teritoriului SUA si respingerea agresiunilor unui potential adversar. Strategia urmareste, intre altele, „orientarea spre regiunea Asia-Pacific”, prin intarirea prezentei militare in aceasta regiune, si o scadere a efectivelor militare din Europa. Evident, aceasta strategie nu poate multumi Moscova si Beijing care isi vad amenintate zonele de interes strategic din proximitate. „Interesele economice si de securitate ale SUA sunt intrisec legate de evolutia zonei care se intinde din Pacificul de Vest și Asia de Est inspre Oceanul Indian si Asia de Sud, creandu-se astfel un amestec de provocari in plina evolutie si de oportunitati. Potrivit acestora, in timp ce armata SUA va continua sa contribuie la securitatea globala, ne vom rebalansa atentia catre regiunea Asia-Pacific.Relatia noastra cu aliatii asiatici si partenerii-cheie sunt critice pentru viitoare stabilitate si prosperitate a zonei. Ne vom intari actualele aliante care asigura o baza vitala pentru securitatea zonei Asia-Pacific”, se precizeaza in noua doctrina militara a SUA.

Trei noi statii radar in Rusia

Dar Rusia nu se limiteaza doar la cauta aliante pentru combaterea strategiei americane, ci dezvolta in paralel si capacitati pentru un scut antiracheta propriu. Fortele armate ruse au anuntat in urma cu doar cateva zile ca vor demara in 2013 constructia a trei noi statii radar din clasa Voronej in trei regiuni ale sale – in Siberia de Est, la Krasnoiarsk, in Republica Altai, din sudul Siberiei, si in regiunea Orenburg, din centrul tarii, a anuntat colonelul Aleksei Zolotuhin, de la Fortele Spatiale ale Rusiei, citat de RIA Novosti. La randul sau, adjunctul ministrului Apararii, general-colonelul Oleg Ostapenko, a anuntat luna trecuta ca au fost facute studiile de fezabilitate pentru construirea noilor radare, a caror constructie va incepe conform programului. Ministerul rus de Externe a confirmat ca armata rusa nu va mai inchiria statia radar Gabala din Azerbaidjan. Contractul de inchiriere, semnat in 2002, a expirat la 24 decembrie 2012. Rolul acestui radar antiracheta in sistemul de aparare al Rusiei va fi preluat de noul sistem radar ce va avea baza la Armavir, in Krasnodar, sudul Rusiei. Radarul de la Gabala era oferit de rusi Statelor Unite pentru a nu construi scutul antiracheta in Europa Moscova a propus Statelor Unite, in 2007, folosirea statiei radar de la Gabala, din Azerbaidjan, precum si a celei de la Armavir, din regiunea Krasnadar din Rusia, pentru ca Washingtonul – aflat atunci sub administratia republicana a presedintelui George W. Bush – sa renunte la instalarea rachetelor americane in Polonia si a statiei radar in Cehia.

Lupta pentru bazele din Asia Centrala

Micile republici din zona Asiei Centrale sunt si ele motiv de disputa intre SUA si Rusia. Bazele militare din aceste zone sunt puncte fierbinti pe care cele doua state si le disputa in prezent. In luna septembrie a anului trecut, Moscova a acceptat sa stearga datorii de aproape 500 milioane de dolari pentru Kirgizstanul, in schimbul unor acorduri cu Biskek in domeniile militar si energetic. In toamna lui 2011, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. De aceeasi baza militara aeriana de la Manas sunt interesati si americani. Fostul sef al Pentagonului, Leon Panetta, a zburat anul trecut la Biskek pentru a incerca sa convinga autoritatile kirgize sa prelungeasca acordul de utilizare a acestei baze care expira in 2014. Baza de la Manas este punct strategic pentru SUA in scopul sustinerii razboiul din Afganistan. De asemenea, patru infrastructuri militare ruse se afla pe teritoriul fostei republici sovietice, precum si o baza aeriana la Kant. In prezent, Kirgizstanul primeste 150 de milioane de dolari de la SUA anual, ca asistenta, dintre care jumatate se duc catre operatiunile de la aeroportul Manas. Asadar, dezvoltarile din anii urmatori se anunta foarte conmplicate pentru relatia dintre Casa Alba si Kremlin. Numai ca in aceasta noua situatie va intra si China care isi simte amenintate tot mai mult interesele strategice. Ramane de vazut cum vor muta in continuare aceste tari si daca se va intra efectiv intr-o noua cursa a inarmarilor de tipul celei din timpul Razboiul Rece. In ecuatia europeana a scutului antiracheta american se strecoara si Romania care va instala trei baterii de rachete de tip SM-3 iar acest lucru nu convine deloc Rusiei care isi vede amenintate interesele in zona Marii Negre.

Share our work
Gazprom se orienteaza catre Asia

Gazprom se orienteaza catre Asia

Grupul rus Gazprom ar putea renunţa la planurile de construcţie a unui gazoduct care să deservească zăcământul uriaş Shtokman din Marea Barents, probabil pentru a face disponibile şi clienţilor non-europeni resursele extrase acolo.
Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia.
Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an. Grupul rus a arătat atunci că nu poate acoperi toată cererea suplimentară.

Extindere în sectorul GNL

Premierul Vladimir Putin, care va fi învestit în mai în cel de-al treilea mandat de preşedinte, a declarat în luna martie că Rusia ar trebui să se îndepărteze de dependenţa financiară de livrările de gaze naturale către Europa prin conducte, transmite Mediafax. Putin consideră că Gazprom ar trebui să se extindă în sectorul gazelor naturale lichefiate super-răcite, care pot fi livrate pe mare atât în Europa, cât şi către Orientul Mijlociu şi Asia, fără constrângeri legate de infrastructură.
Zăcământul Shtokman, al zecelea din lume, are rezerve estimate la 3.900 miliarde metri cubi de gaze, echivalente cu consumul mondial timp de un an. Teoretic, gazele extrase de acolo ar trebui transportate către Europa din 2016 prin gazoductul Nord Stream, aflat în fază de proiect, şi din 2017 sub formă de gaz natural lichefiat, modalitate mai costisitoare.
În prezent, singura instalaţie GNL operaţională din Rusia funcţionează la exploatarea Sakhalin-2 deţinută în parteneriat de Gazprom şi Shell şi produce 10 milioane tone de gaze super-răcite pe an. Rusia vrea să extindă până în 2020 capacitatea GNL la 60 milioane tone pe an, în principal pentru a exporta către pieţe asiatice precum China şi Japonia, unde cererea este în creştere puternică.

Share our work
Scantei ruso-ucrainene pentru atragerea Kievului in EurAsEc

Scantei ruso-ucrainene pentru atragerea Kievului in EurAsEc

Tensiunile recente pe relatia Moscova-Kiev suscita tot mai mult interesul expertilor din domeniul politic. Relatiile actuale ruso-ucrainene se caracterizeaza prin stagnare in plan politic, tensiune crescanda si stari conflictuale in domenii cum ar fi cel energetic sau alimentar, a declarat miercuri seful Centrului de studii politice, Vladimir Fesenko, intr-un duplex Moscova-Kiev. Expertii rusi si ucraineni au evaluat rezultatele vizitei efectuate la Moscova de presedintele ucrainean Viktor Ianukovici si au ajuns la concluzia ca unicul scop a fost reluarea dialogului la nivel inalt, dupa o pauza de sase luni. Liderul de la Kiev, ale carui relatii cu Kremlinul sunt tensionate din cauza nereusitei in negocierile vizand pretul gazului rusesc, a participat luni la Summitul Comunitatii economice euroasiatice (EurAsEc), in cadrul careia tara sa are statut de observator. „Principalul scop al summitului a fost de a i se transmite felicitari lui Vladimir Putin pentru victoria in alegerile prezidentiale din 4 martie… Nu se astepta nimeni la mari progrese in relatiile dintre Rusia si Ucraina de la aceasta vizita de lucru. Era important de reluat contactele si de inceput dialogul direct cu Vladimir Putin. Fiecare dintre parti ramane la pozitia sa’, a punctat Fesenko. ‘Situatia actuala a relatiilor dintre Rusia si Ucraina se caracterizeaza prin stagnare, tensiune crescanda si stare conflictuala in domenii cum ar fi cel energetic, mai este problema cascavalului (sub embargou in Rusia) si ar putea aparea un conflict al zaharului’, a estimat expertul de la Kiev.

Presiuni pentru aderea la Uniunea Euroasiatica

El a subliniat ca ambele parti au asteptari prea mari una de la cealalta si evalueaza de o maniera inadecvata interesele partenerului. Rusia presupune ca Ucraina nu are alta iesire din situatie decat aderarea mai intai la Uniunea vamala, apoi la cea Euroasiatica, fara sa inteleaga interesele reale ale Kievului. ‘Ucraina nu-si poate permite luxul de a actiona conform principiului „sau(sau’. Nu ne putem permite luxul sa aderam la Uniunea vamala apoi la cea Eurasiatica pentru ca aceasta ar genera un nou val de tensiuni interne, nu mai spun ca aceasta nu corespunde intereselor noastre geopolitice si de politica externa”, a spus Vladimir Fesenko, precizand ca tara sa este interesata de relatii echilibrate atat cu Occidentul, cat si cu Rusia. Pe de alta parte, el a aratat ca si Ucraina are pretentii nejustificate atunci cand asteapta ca Rusia „sa-i daruiasca” o noua reducere la pretul gazului, fara concesii deosebite din partea Kievului. seful Centrului CSI din cadrul Academiei diplomatice ruse, Serghei Jiltov, a opinat, la randul sau, ca stagnarea din relatiile bilaterale dezavantajeaza mai mult Ucraina. „Ucraina pierde timpul, pentru ca Uniunea Europeana, in mod evident, nu doar ca nu intentioneaza sa o primeasca (in componenta sa) intr-un viitor previzibil, dar nici sa-i acorde vreun ajutor. Probabil ca solutia pentru economia Ucrainei consta intr-o apropiere de Rusia”, a spus Serghei Jiltov.

Ultima sansa

Vicepresedintele Centrului rus de modelare a dezvoltarii strategice, Grigori Trofimciuk, a calificat vizita lui Ianukovici la Moscova ‘una dintre ultimele sanse pentru integrarea euroasiatica’. Comentand afirmatiile presedintelui rus Dmitri Medvedev – privind riscul unor sanctiuni pentru statele care refuza aderarea la EurAsEc – Trofimciuk a spus ca nu este vorba de o amenintare, ci de ‘un avertisment absolut logic’. Fesenko a replicat, la randul sau, ca Uniunea Europeana, spre care tinde Ucraina, nu ameninta statele terte cu sanctiuni in cazul in care acestea nu doresc sa adere, asa cum face Rusia, si ca, din contra, tarile est-europene’stau la coada ca sa se integreze’. ‘Observati ca Uniunea Europeana nu-i ameninta cu sanctiuni pe cei care nu vor sa adere. Dimpotriva, foarte multi doritori stau la coada, in ciuda crizei cu care se confrunta UE. Aceasta vorbeste, probabil, ca structura poate sa ofere niste avantaje concurentiale. Mentalitatea ucraineana corespunde principiului ‘nu cred pana nu vad’. Daca Uniunea vamala si, ulterior, cea euroasiatica isi va dovedi avantajele, vom adera cu bucurie. Desi o parte a ucrainenilor privesc cu suspiciune aceasta structura, din care fac parte regimuri autoritare sau semi-autoritare, spre deosebire de democratia din UE. Ucraina, in ciuda unor tendinte, in ultimul timp priveste cu mai multa simpatie ordinea democratica’, a concluzionat Fesenko. Directorul Institutului de analize politice si studii internationale, Serghei Tolstov, a estimat, in context, ca actuala Comunitate a Statelor Independente (CSI) va ramane o structura umbrela pentru statele din fosta URSS, iar importata sa se va diminua pe masura ce se va dezvolta Uniunea economica euroasiatica.

Share our work
Cheltuieli pentru inarmare: Europa pierde teren in fata Asiei

Cheltuieli pentru inarmare: Europa pierde teren in fata Asiei

Cheltuielile militare ale Asiei ar urma să le depăşească pe cele ale Europei pentru prima dată în 2012, potrivit raportului anual al Institutului Internaţional de Studii Strategice privind echilibrul de forţe pe plan mondial.
„De la criza financiară din 2008, a existat o convergenţă între nivelurile de cheltuieli militare din Europa şi din Asia”, a spus directorul general al IISS John Chipman într-o conferinţă de presă la Londra, cu ocazia lansării raportului „Echilibrul militar în 2012”. „În timp ce nivelul cheltuielilor în raport cu numărul de locuitori din Asia rămâne sensibil mai puţin ridicat decât în Europa, în ritmul actual, cheltuielile militare din Asia le vor depăşi probabil în 2012 pe cele din Europa, conform estimărilor”, a adăugat directorul.
China, angajată într-un program de modernizare a forţelor sale şi a echipamentelor sale militare finanţat de puternica sa creştere, se situează pe primul loc în rândul ţărilor asiatice în ceea ce priveşte cheltuielile militare, potrivit raportului IISS, transmite Agerpres. În acelaşi timp, cheltuielile militare din Europa au fost reduse din cauza crizei economice. Marea Britanie, care are cel mai mare buget militar din Europa, a redus bugetul Ministerului Apărării cu aproximativ 8% pe patru ani, în cadrul unui plan de austeritate instituit la sfârşitul lui 2010.

SUA raman pe locul I

„În Europa, bugetele apărării rămân sub presiune, iar reducerile continuă. Între 2008 şi 2010 s-au înregistrat reduceri ale bugetelor apărării în 16 ţări europene membre ale NATO. Într-o bună parte dintre acestea, scăderile estimate au depăşit 10%”, a afirmat John Chipman. Potrivit acestuia, efectele reducerilor bugetare s-au făcut simţite cu ocazia intervenţiei din Libia anul trecut, când au existat „găuri” în domeniul informaţiilor.
Statele Unite ale Americii rămân pe primul loc în materie de cheltuieli militare, chiar dacă şi ele au făcut economii, notează IISS. În 2011, SUA au cheltuit 739,3 miliarde de dolari (561,3 miliarde de euro), în timp ce China a cheltuit 89,8 miliarde de dolari, situându-se pe poziţia a doua. Bugetul american al apărării depăşeşte, el singur, bugetul cumulat al celorlalte zece ţări cu cheltuieli mai mari în domeniul militar, adaugă sursa citată.

Share our work
SUA multumesc Romaniei pentru scut si doreste amplasarea lui atat in Asia, cat si si Orientul Mijlociu

SUA multumesc Romaniei pentru scut si doreste amplasarea lui atat in Asia, cat si si Orientul Mijlociu

scut-antiracheta-2

SUA ia in calcul amplasarea si in Asia si Orientul Mijlociu a unor elemente ale scutului antiracheta similare cu cele din Europa, a afirmat marti subsecretarul de stat american pentru securitate internationala si controlul armamentului, Ellen Tauscher. “In afara de Europa si Rusia, in fata noastra stau provocari si intrebari dificile. Trebuie sa fie facute si mai multe eforturi pentru a implementa noile abordari regionale din afara Europei. Trebuie sa ne gandim cum ar arata o abordare adaptiva in etape (n.r. – denumirea oficiala pentru scutul antiracheta din Europa) in Orientul Mijlociu si Asia”, a spus Ellen Tauscher la conferinta anuala a Agentiei americane pentru Aparare Antiracheta. Oficialul american a aratat ca in aceste doua zone exista o altfel de dinamica militara si politica, ce ar putea necesita o abordare diferita decat cea pe care SUA o au fata de scutul antiracheta in Europa. “Aliatii nostri din Orientul Mijlociu si Asia au propriile lor elemente de aparare antiracheta si fiecare aduce diverse avantaje la masa discutiilor referitoare la apararea antiracheta. Trebuie sa ne dam seama cum putem folosi aceste avantaje pentru a furniza cea mai buna protectie pentru Statele Unite, pentru fortele noastre desfasurate in zona si pentru aliatii si partenerii nostri”, a spus Tauscher.

Scut mondial

Ea a amintit de parteneriatele consolidate pe care SUA le-au incheiat cu tari precum Japonia, Franta, Israel, Coreea de Sud si Australia pentru a dezvolta sisteme antiracheta mai capabile. “Putem lucra cu aliatii si partenerii nostri pentru a le moderniza navele de razboi, astfel incat ele sa poata efectua operatiuni de aparare antiracheta. Putem conlucra cu ei si in ceea ce priveste amplasarea de radare in intreaga lume, care sa furnizeze datele necesare pentru ca interceptorii nostri sa anihileze rachetele balistice”, a exemplificat Tauscher.

Aparare separata de Rusia

SUA si Rusia ar putea coopera in scutul antiracheta prin desfasurarea unor analize si exercitii comune si prin impartasirea datelor de la radarele de avertizare, dar in final NATO va apara teritoriul NATO si Rusia isi va asigura singura apararea, a declarat luni un inalt oficial american. Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru securitate internationala si controlul armamentului, a tinut sa infirme temerile ca Washingtonul si Moscova ar avea “discutii secrete” sau ar “incheia intelegeri secrete” pe tema colaborarii in privinta scutului antiracheta. In schimb, oficialul american a aratat ca obiectivul ar fi constuirea unui parteneriat cu Rusia care sa ofere garantii reciproce de securitate.

Multumiri pentru Romania si Polonia

Sprijinul Romaniei si Poloniei, care au acceptat sa gazduiasca interceptori terestri SM-3 in cadrul scutului antiracheta, permite Statelor Unite sa-si aduca sistemele mai aproape de amenintarea iraniana si furnizeaza o capacitate antiracheta permanenta in Europa, a mai declarat Tauscher. “La sfarsitul acestui an fiscal, capacitatile noastre regionale de aparare antiracheta vor consta in 26 de interceptori THAAD si 107 interceptori SM-3”, a anuntat luni Ellen Tauscher. “Romania si Polonia au acceptat sa gazduiasca baze terestre de interceptori SM-3”, a amintit oficialul american. “Sprijinul lor permite Statelor Unite sa ne implantam sistemele mai aproape de amenintarea iraniana si sa furnizam o capacitate permamenta de aparare antiracheta in Europa”, a adaugat Ellen Tauscher. “Aceste planuri creeaza o sinergie si reduc costurile si povara arhitecturii apararii antiracheta europene”, a explicat subsecretarul de stat. Implicarea Romaniei in scutul antiracheta va incepe in faza a doua a “abordarii adaptive”, in cursul anului 2015. in prezent, Romania si SUA desfasoara negocieri pe tema amplasarii interceptorilor terestri. La 10 martie, Romania si SUA au incheiat cea de-a cincea runda de negocieri, dand asigurari ca se depun eforturi pentru finalizarea cat mai rapida a discutiilor privind participarea Romaniei la sistemul de aparare antiracheta american din Europa. in ianuarie, presedintele Traian Basescu si-a exprimat dorinta, intr-o intalnire cu diplomatii acreditati la Bucuresti, ca in 2011 sa fie finalizate negocierile bilaterale pe tema scutului antiracheta.

Plan flexibil

SUA au anuntat la 17 septembrie 2009 ca administratia Obama a facut modificari in planurile de aparare antiracheta fata de cum fusesera ele concepute de fosta administratie republicana a lui George W. Bush. Administratia Obama propune desfasurarea in patru etape a scutului antiracheta in Europa, avand la baza principiul flexibilitatii. Astfel, prima faza a “abordarii adaptive in etape” a scutului antiracheta prespune ca in cursul anului 2011 sa fie desfasurate sisteme disponibile si testate de aparare antiracheta, inclusiv sistemul Aegis (ce intra in inzestrarea navelor de razboi), interceptorul SM-3 (Block IA) si senzori de tipul AN/TPY-2 (radare mobile ce intra tot in inzestrarea fortelor navale ale SUA). Scopul desfasurarii acestor sisteme este de a furniza Europei si cetatenilor americani din Europa o aparare antiracheta regionala. Faza a doua a abordarii adaptive in etape a scutului antiracheta, ce are ca orizont de timp 2015, presupune desfasurarea, dupa testari suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atat in configuratii pe mare, cat si terestre, precum si plasarea unor senzori avansati, pentru a extinde teritoriul aparat impotriva rachetelor cu raza scurta si lunga de actiune. In cea de-a treia faza, care are ca orizont de timp 2018, vor fi desfasurate, dupa dezvoltarea si testarea completa, variante mai avansate ale interceptorilor SM-3 Block IIA, aflate in prezent in dezvoltare, pentru a contracara rachete cu raza scurta, medie si intermediara de actiune. Faza a patra a scutului este prevazuta pentru 2020 si prespune dezvoltarea unor interceptori de generatie SM-3 Block IIB, care sa poata contracara rachete cu raza medie si intermediara de actiune, dar si potentiale rachete balistice intercontinentale ce ar viza Statele Unite.

Share our work