Rusii, tot mai intoleranti cu imigrantii din fostele republici sovietice

Rusii, tot mai intoleranti cu imigrantii din fostele republici sovietice

imigranti rusia Asia CentralaNu mai putin de 380 de persoane au fost arestate duminica seara la Moscova dupa manifestatiile violente impotriva imigrantilor la care au participat mii de protestatari impotriva uciderii unui rus de catre un individ de origine neslava, transmite mass-media rusa, preluata de Karadeniz Press. Rusia, rusilor!’, au scandat manifestantii, in cea mai mare parte tineri printre care se aflau si nationalisti radicali, care au fortat portile centrului comercial Biriuza, in cartierul Biriulevo (sudul capitalei), au batut paznici si au vandalizat magazinul, incercand apoi sa-l incendieze, potrivit postului de radio Echo Moskvi. Multimea a fortat apoi portile unui depozit de legume din vecinatate, unde lucreaza numerosi imigranti, acuzati de localnici ca ar fi responsabili de rata de criminalitate foarte ridicata in acest sector.

Frica de „nationalistii agresivi”

La randul ei, Federatia imigrantilor din Rusia i-a invitat pe straini sa nu iasa pe strazile Moscovei duminica, avertizându-i impotriva posibilelor ‘atacuri’ din partea ‘nationalistilor agresivi’. Tulburarile s-au declansat in urma uciderii unui tânar localnic — cu o lovitura de cutit, sub ochii logodnicei sale — de catre un individ, aparent originar din Asia Centrala sau Caucaz, potrivit imaginilor surprinse de o camera de supraveghere. Locuitorii s-au declarat convinsi ca ucigasul, care a reusit sa fuga, ar fi un imigrant ilegal si au cerut autoritatilor sa ia masuri impotriva imigratiei clandestine in Moscova. O ancheta pentru omor a fost deschisa, politia oferind o recompensa de un milion de ruble (circa 22.800 euro) celui care va ajuta la arestarea presupusului asasin. Manifestantii, adunati in apropierea centrului comercial, au acuzat politia ca nu ia masuri suficiente pentru prevenirea crimelor comise de persoane originare din alte tari si au cerut interzicerea imigrarii in Moscova. Combaterea imigratiei ilegale a fost tema numarul unu a candidatilor in alegeri pentru functia de primar al Moscovei, numeroase razii impotriva persoanelor cu situatie neclara fiind efectuate in preajma scrutinului din 8 septembrie. Rusia, care duce lipsa de mâna de lucru din cauza unei grave crize demografice, primeste milioane de imigranti, in special proveniti din fostele republici sovietice din Asia Centrala.

Share our work
Moscova, ingrijorata de bazele americane din proximitatea sa

Moscova, ingrijorata de bazele americane din proximitatea sa

USAndRussianBasesIn timp ce Rusia duce o politica activa in mentinerea si inchirierea unor baze militare in afara granitelor sale, autoritatile de la Moscova se declara tot mai ingrijorare de fenomenul de expasiune militara a SUA in proximitatea sa. Rusia este ingrijorata de instalarea unor noi baze militare americane in Afganistan, dupa retragerea trupelor NATO din regiune, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, intr-un interviu pentru postul de televiziune Russia Today, preluat de Karadeniz Press. „Cu cât mai aproape este termenul limita pentru retragerea fortelor coalitiei internationale (NATO) din Afganistan, cu atât mai siguri suntem ca in domeniul securitatii acestui stat (Afganistan) exista niste probleme grave”, a declarat Lavrov. Moscova detine informatii, potrivit carora, in prezent, noua baze militare sunt in plin proces de constructie in Afganistan, a adaugat el. „Noi am intrebat cu ce scop in zona vor fi mentinute trupe americane si ni s-a spus ca acest lucru este necesar pentru exercitii de antrenament si pentru operatiuni militare, in caz de necesitate”, a declarat ministrul rus, insistând totusi ca acesta situatie trebuie sa fie clarificata. In 2011,  administrația Barack Obama anunta ca SUA vor crea un „pivot strategic” in politica externa, axându-se din punct de vedere militar și politic pe zona Asia-Pacific. Pe langa Rusia, aceasta noua politica a containment-ului vizeaza indeosebi tinerea in sah a dezvoltarii si expansiunii Chinei.

Politica de extindere

In urma cu doar doua zile, Karadeniz Press scria ca Rusia este pe cale sa finalizeze prelungirea contractului de inchiriere pana in 2042 a unei baze militare extrem de importanta in Tadjikistan. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.

Share our work
„Nazarbaevologia”, o noua stiinta in Kazahstan

„Nazarbaevologia”, o noua stiinta in Kazahstan

Nursultan Nazarbaev, liderul incontestabil al Kazahstanului

Nursultan Nazarbaev, liderul incontestabil al Kazahstanului

Un grup de profesori universitari si academicieni din fosta republica sovietica a propus elaborarea unui curs de studii „nazarbaevologie”, actiune care va fi coordonata de catre doctorul în studii economice, profesorul Nurali Utkelibaev. Comentând inițiativa sa, acesta a remarcat că opera președintelui țării Nursultan Nazarbaev (raporturi, mesaje catre națiune, articole și cărți) în prezent constituie circa 100 de volume. Conform lui Utkelibaev, studierea acestor lucrări nu are un caracter sistemic, de aceea este necesară instituirea unui curs special. Utkelibaev a elaborat deja tematica cursului și s-a adresat cu această inițiativă catre ministerul de resort.
Inițiativa sa este susținută de către minister, dar reprezentanții acestuia au declarat că „nazarbaevologia” nu poate fi încă introdusă în programul școlar, din motive organizatorice, care urmeaza sa fie rezolvate pana la inceputul anului scolar 2014-2015, cand „nazarbaevologia” va putea fi studiata la institutiile de invatamant universitare din fosta republica sovietica. Profesorul Nurali Utkelibaev a mai declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca este analizata si posibilitatea introducerii acestui curs si la institutii de invatamant preuniversitare. Sursa citata a mai declarat ca nu exclude posibilitatea ca „nazarbaevologia” sa fie studiata si la institutii de invatamant din afara republicii din Asia Centrala.

Lider al natiunii

Reamintim ca Nursultan Nazarbaev conduce Kazahstanul de mai mult de 20 ani, iar până a deveni președinte al republicii, a ocupat funcția de prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Kazahstan. În prezentă exercită cel de al patrulea mandat consecutiv de președinte.
Conform legislatiei, Nazarbaev are statutul de „lider al națiunii”, care garantează, pentru el și familia sa, o imunitate fata de orice procedura penala sau judiciara, si care prevede pedepsirea celor care întinează imaginea sa, sau „denigrează” biografia lui.
În anul 2011, un monument in cinstea lui  Nazarbaev a fost instalat în Alma-Ata, principalul oras al tarii, iar in provincia Karaganda a inceput executarea unei statui a presedintelui. Totodata, un grup de reprezentanți ai societății civile a propus redenumirea capitalei republicii din Astana în Nursultan.

Share our work
Uzbekistan, in cautarea unui mostenitor pentru Islam Karimov

Uzbekistan, in cautarea unui mostenitor pentru Islam Karimov

Mostenirea liderului uzbec, Islam Karimov, poate arunca Uzbekistan-ul intr-un razboi civil

Mostenirea liderului uzbec, Islam Karimov, poate arunca fosta republica sovietica intr-un razboi civil

În această primăvară, mass-media regionala practic l-a „înmormântat”  pe președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, care la ai săi 75 de ani a suferit un atac de cord, iar presa specula că acesta se află în prag de moarte. La răspândirea acestor zvonuri a contribuit și faptul că liderul uzbek nu s-a afișat în public o perioadă îndelungată de timp. Chiar dacă mai târziu, președintele a „înviat”, toți sunt convinși că zilele acestuia la putere sunt numărate, iar fluxul de prognoze și presupuneri despre cine îl va înlocui pe Karimov, care conduce Uzbekistanul din 1990, crește exponențial. În ultimile luni întreg Uzbekistanul este în așteptarea unor schimbări radicale, devenind evident faptul că lupta pentru locul de sccesor al lui Karimov a intrat în ultima faza.
Datorita controlului controlului total exercitat de autoritatile uzbece asupra mass-media (inclusiv cea străină), din fosta republica sovietica vin foarte puține informații obiective, care ar permite analistilor să facă o prognoză concretă sespre evoluția reală a situației politice. Astfel, conform informațiilor unor experți, de la sfârșitul anului 2012, lupta dintre potențialii succesori ai lui Karimov a căpătat caracterul unui război informațional.

Asalt asupra familiei Karimov

Prima lovitură, cum și era de așteptat, a fost aplicată fiicei mai mari a lui Islam Karimov, Gulnara. Motivul formal a fost atacul firmelor controlate de Gulnara asupra filialei MTS (companie de telefonie mobilă din Rusia) din Uzbekistan, „Uzdunrobit”. Faptul a fost catalogat „o acaparare ilegală” a acestei companii, iar Gulnara Karimova a fost prezentată opiniei publice rusești și occidentale (cu succes) drept o întruchipare a corupției puterii din Uzbekistan. În jurul activității fiicei președintelui a fost provocata o agitație enormă, din această cauză fiind anulată reforma constituțională, preconizată în Uzbekistan pentru 2013.
Autoritatile de la Tașkent planificau să acorde atribuții mai mari Parlamentului uzbec (in mod special camerei inferioare, care trebuia să fie condusă de Gulnara) și guvernului, in prezent singura persoană cu puteri reale în Uzbekistan fiind presedintele Islam Karimov. Amanarea a fost urmata de ridicarea imunității diplomatice a Gulnarei Karimova, în urma hotărârii autorităților uzbece. Hotărârea ridicării imunității a fost luată după ce, în luna iunie 2013, în Franța au avut loc descinderi și percheziții ale poliției franceze în apartamente, care au legătură cu fiica președintelui Uzbekistanului.

Scut diplomatic

Din 2010 până în prezent, Gulnara a avut imunitate diplomatică, fiind, mai întâi ambasador în Spania, apoi reprezentantul permanent al Uzbekistanului la ONU. Poliția franceză a căutat în apartamentele respective documente referitoare la dosarul de spălare a banilor, în care este învinuit adjunctul Gulnarei, Alișer Ergașev. Acesta este reprezentantul companiei Taakilant, despre care mass-media a scris că este controlată de catre Gulnara Karimova. Conform anchetatorilor, pe conturile Takilant erau transferați bani din mita de la operatorul de telefonie mobilă, TeliaSonera, care activează pe piața uzbekă.

Razboi politic

Răspunsul Gulnarei nu s-a lăsat așteptat: lovitura a fost aplicată unuia dintre cei mai importanti reprezentanți ai clanului din Tașkent, prim-vicepremierului, Rustam Azimov, care este și el unul din potențialii succesori ai lui Karimov. Prin mass-media controlata de ea, s-a speculat că averea lui Azimov a ajuns la peste 4 miliarde dolari, și a reușit să îl convingă pe președinte să lanseze un atac asupra băncilor controlate de Azimov, în speță banca „Ipak-Iuli”. După negocieri dintre Karimov și Azimov, controlul autoritatilor la băncile prim-vicepremierului a încetat, dar poziția lui Azimov, ca și potențial succesor a fost considerabil slabita.
Potrivit experților din Uzbekistan, conflictul deschis între Gulnara și Azimov a fost provocat de un alt candidat la fotoliul de președinte – șeful Serviciului Securității Naționale (SSN) din Uzbekistan, Rustam Inoiatov. Cu doi ani în urmă acesta era considerat cel mai probabil succesor al lui Karimov, dar acum a devenit evident că acesta nu va putea pretinde la cea mai înaltă funcție din stat, in parte datorita faptului ca peste un an șeful SSN va împlini 70 de ani și este bolnav de diabet. Dar aceasta nu înseamnă că Inoiatov nu va participa la împărțirea puterii, după retragerea actualului președinte.

Schimbarea la fata

Conform surselor citate, scopul său principal este provocarea unor conflicte între potențialii candidați, pentru a ține sub control procesul de transferare a puterii. Inoiatov încearcă să obțină susținerea Moscovei, poziționându-se, în prezent, în calitate de politician pro-rus, care va apara interesele Kremlinului în Uzbekistanul de după Karimov.
Dar, actualul șef al SSN, până nu de mult era unul din politicienii uzbeci cu poziții anti-rusești dure: el a epurat  rândurile SSN de toți colaboratorii care simpatizau Rusia și a organizat un proces demonstrativ de căutare a agenților ruși în ministerul apărării. Totodată, prin intermediul SSN și a contactelor sale din instituțiile de forță din Rusia, Inoiatov urmărește orice activitate la Moscova, a potențialilor candidați la succesiunea lui Karimov.
Totodată, analiștii occidentali au observat o coincidență stranie între intensificarea activității a grupărilor islamiste din Uzbekistan (Hizb-Ut-Tahrir, Mișcarea islamică din Uzbekistan) și întărirea puterii lui Inoiatov, care obținea pentru sine, si aliatii sai, funcții și atribuții noi. De aceea există opinia că șeful SSN ar putea utiliza „islamiștii controlați de el” ca să aibă un motiv să instaureze starea de urgență, dacă transferul puterii de la Karimov nu va decurge conform scenariului agreat de Inoiatov.

Candidat teoretic

În afară de cei enumerati, mai există, teoretic, un candidat la succesiunea lui Karimov – actualul premier uzbec, Shaukat Mirziyoyev. Teoretic, deoarece, pentru presedintele uzbec a luat toate masurile pentru a limita ambitiile politice ale premierului. Astfel, Mirziyoyev nu are dreptul să dea ordine serviciilor de securitate, acesta fiind prerogativa exclusiva lui Karimov), prim-vicepremierul Azimov fiind „mana de fier” din spatele premierului, considerat de mass-media din Uzbekistan „simplu gospodar”. Totodata, presedintele uzbec a limitat considerabil și activitatea internațională a premierului.
Mass-media regionala a mai speculat si faptul ca, printr-un un sistem extins de informatori, Karimov deține informații complete privind abuzurile financiare ale premierului, care îi permit actualului președinte nu doar să îl demită în orice moment pe Mirziyoyev, dar și să îl bage la închisoare. Până atunci, premierul este necesar pentru a servi în calitate de țap ispășitor în condițiile situației economice tot mai deplorabile din Uzbekistan.

Operatiunea „Succesorul”

Începutul operațiunii „Succesorul” va depinde de doi factori, considera surse locale, si anume de starea sănătății lui Islam Karimov și situația economică din Uzbekistan, care dacă va continua să se înrăutățească, ar putea provoca o explozie socială. Până atunci potențialii candidați stau în expectativă. Balanța forțelor candidaților va depinde și de cantitatea de resurse financiare, de aceea în prezent în țară are loc o luptă tot mai intensă de a controla sursele bugetului de stat. Însă nu este exlusă repetarea situației din 2006 din Turkmenistan, când pe „eternul”  Saparmurat Niazov a fost înlocuit de o persoană aflată până atunci în umbră, actualul presedinte Gurbangulî Berdîmuhamedov.

Share our work
Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Concernul rus „Gazprom” va cumpăra drepturile de proprietate a supra rețelei de transportare a gazelor din Kîrgîzstan cu suma de un dolar, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Părțile au pregătit un proiect de acord interguvernamental de predare în proprietatea Gazpromului a rețelei gazifiere din republica din Asia Centrală. Decizia respectivă a fost semnată in data de 9 iulie 2013 de catre de premierul Federației Ruse, Dmitrii Medvedev.
Astfel, conform acordului, în Kîrgîzstan va fi creată o filială sub forma unui SRL a actualei întreprinderi cu capital de sta, Kîrgîzgaz. Noua companie va primi de la Kîrgîzgaz, gratuit, toate proprietățile (gazoducte, stațiile de distribuție a gazelor, depozitele subterane, terenuri și alte proprietăți), urmand ca, in perioada urmatoare, 100% din acțiunile noii companii sa fie cedate Gazpromului în schimbul unui dolar.
La randul sau, compania rusească se obligă să investească în modernizarea și reconstrucția infrastructurii gazifiere nu mai puțin de 20 mlrd ruble (cca 650 mln dolari) în decurs de cinci ani. Acordul are o perioadă de valabilitate de 25 ani și impune anumite restricții companiei rusești. Spre exemplu, noua companie va putea ceda proprietățile sale altor filiale ale Gazpromului, sau altor companiii rusești, numai cu acordul părții kîrgîze.

Drepturi exclusive

Prin noul contrac, fosta republica sovietica se obligă să acorde noii companii dreptul exclusiv de import al gazelor, să achite la timp plata pentru consumul de gaze de către institutiile bugetari. Statul kîrgîz garantează că prețul la gaze va include cheltuielile companiei pentru achiziția gazului, transportarea, păstrararea și alte cheltuieli aferente.
Totodata, impozitul pe profit  al noii companii pentru următorii 25 de ani nu va depăși 10 %, iar autoritatile locale garantează protejarea investițiilor Gazpromului de la expropriere și naționalizare, precum si transferul liber al plăților peste hotarele țării, inclusiv in valuta straina.
Cele doua parti au mai convebit ca tarifele pentru tranzitul internațional și depozitarea gazelor sa fie stabilite exclusiv de catre Gazprom, fara amestecul institutiilor oficiale. Toate litigiile vor fi soluționate ad hoc la Curtea Internațională de arbitraj de la Stokholm.

Share our work