Presedintia cipriota a UE, nerecunoscuta de Turcia
Ministrul turc al afacerilor externe a declarat joi că atunci când Ciprul îşi va asuma preşedinţia Uniunii Europene în luna iulie, ţara sa va continua să colaboreze cu UE, dar nu va participa la niciun eveniment prezidat de Nicosia.
Turcia nu recunoaşte ţara din insula divizată ca naţiune suverană şi s-a opus preşedinţiei Ciprului înaintea unei soluţii. Ahmet Davutoglu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă comună cu şeful UE pentru politică externă, Catherine Ashton, şi comisarul pentru extindere Stefan Fule.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul “plan Annan”. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi “planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.
UE a ameninţat marţi Ucraina cu „consecinţe importante” dacă fostul premier Iulia Timoşenko nu beneficiază de o procedură în apel echitabilă după condamnarea sa, în special în ceea ce priveşte „încheierea” unui acord bilateral. De asemenea, Rusia condamnă „caracterul vădit antirusesc al procesului”. Uniunea Europeană este „profund dezamăgită” şi dacă situaţia nu se ameliorează acest lucru riscă să aibă „consecinţe importante”, în special în raport cu încheierea acordului de asociere UE-Ucraina, aflat în curs de negociere, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton. Şi Consiliul Europei a criticat marţi condamnarea fostului prim-ministru ucrainean, apreciind că „judecarea deciziilor politice trebuie lăsată în seama parlamentului şi a alegătorilor, nu a tribunalelor”, scrie presa internaţională. Într-un comunicat dat publicităţii la Strasbourg, Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliul Europei – organizaţie din care Ucraina face parte – a subliniat că speră că un recent proiect de revizuire a codului penal al acestei ţări, evocat de preşedintele Viktor Ianukovici,”va face astfel de procese imposibile în viitor”. Un tribunal din Kiev a condamnat-o marţi pe Iulia Timoşenko la şapte ani de închisoare, găsind-o vinovată de abuz de putere în cazul contractului semnat în 2009 de Naftogaz cu Rusia privind livrarea de gaze naturale către Ucraina. Fostului premier i se interzice, de asemenea, exercitarea oricărei funcţii oficiale timp de trei ani şi i se ordonă despăgubirea cu circa 200 milioane de dolari a companiei Naftogaz. Iulia Timoşenko a declarat că va contesta verdictul în faţa justiţiei europene şi a chemat la luptă împotriva „autoritarismului” din Ucraina.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, salută ‘cu căldură’ întâlnirea de la 9 septembrie din Germania dintre premierul Republicii Moldova Vlad Filat şi liderul transnistrean Igor Smirnov. ‘Astfel de contacte bilaterale au ca scop construirea unui consens între două părţi asupra nevoii de a relua negocierile în format de 5+2, care sunt blocate din 2006’, a afirmat Catherine Ashton, citată într-un comunicat transmis de biroul său de presă. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a salutat de asemenea şi „adoptarea unor reguli de procedură pentru grupurile de lucru create de Chişinău şi Tiraspol în vederea discutării măsurilor de construire a încrederii în interesul populaţiei de pe ambele părţi ale Nistrului”. UE îşi exprimă totodată speranţa că părţile implicate vor cădea de acord asupra relansării negocierilor când se vor întâlni din nou la Moscova în a doua parte a lunii septembrie, transmite Agerpres. ‘În acest context, implementarea efectivă a măsurilor de construire a încrederii şi continuarea contactelor bilaterale la nivel politic între cele două părţi vor fi esenţiale pentru succesul negocierilor pentru rezolvarea conflictului din Transnistria’, se mai menţionează în comunicat.