Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, zăvorâtă de pandemie pentru septembrie

Ucraina, închisă de pandemie

Ucraina, închisă de pandemie

Republica Ucraina își închide granițele pentru cetățenii străini până pe 28 septembrie, relatează mass-media de la Kiev, preluată de presa internațională. Decizia a fost luată în cadrul ședinței guvernului ucrainean din data de miercuri,  26 august, ca urmare a situației grave cu care se confruntă fosta republică sovietică.

Potrivit ministrului ucrainean al afacerilor interne, Arsen Avakov, această restricție nu se va aplica persoanelor care au permis de ședere, sunt membri ai misiunilor internaționale și umanitare, cei care intră în țară în tranzit, sunt șoferi de vehicule marfare, instructori militari ai statelor membre NATO, sunt personalități culturale, care au o invitație de la o instituție culturală, precum și o serie de alte categorii de persoane, transmite presa ucraineană, citată de deschide.md. Aceste restricții vor intra în vigoare de la 00:00 pe 29 august, putând fi prelungite dacă situația o va impune.

Timoșenko, stare gravă

Iulia Timoşenko, fost premier al Ucrainei, este în stare gravă, fiind internată în weekend, cu diagnostic de COVID-19. Este la terapie intensivă, ventilată artificial, iar doctorii nu reușesc să-i scadă temperatura sub 39 de grade Celsius.

Presa ucraineană scrie că fiica și ginerele Iuliei Timoşenko s-ar fi îmbolnăvit și ei, împreună cu mai mulți apropiați și deputați ai partidului.

În vârstă de 59 de ani, Iulia Timoşenko a fost unul dintre liderii Revoluţiei Portocalii din 2004, când pro-occidentalul Viktor Iuşcenko a fost confirmat preşedinte după ce o instanţă a stabilit că alegerile au fost falsificate în favoarea adversarului său pro-Moscova, Viktor Ianukovici.

Timoșenko a fost de două ori premier în timpul preşedinţiei lui Iuşcenko, înainte ca cei doi să îşi despartă drumurile după ani de dispute politice.

Timoşenko a candidat la preşedinţie în 2010, dar a pierdut în faţa lui Viktor Ianukovici, sprijinit de Rusia.

În 2011 a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, acuzaţie pe care a negat-o şi despre care a spus că a fost motivată politic. Ea a fost eliberată din închisoare la începutul lui 2014 după ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revolte populare ce a îndepărtat Ucraina de Rusia şi a apropiat-o de Uniunea Europeană şi SUA, dar a dus, totodată, la anexarea Crimeei de către Rusia.

În 2014, cea supranumită „Doamna de fier a Ucrainei” a candidat din nou la președinția Ucrainei, dar a pierdut în favoarea fostului președinte Petro Poroșenko. (N.G.)

Share our work
Ucraina electorală: Grițenko, asaltat la Odessa

Ucraina electorală: Grițenko, asaltat la Odessa

Ucraina, război politic total în 2019

Ucraina, război politic total în 2019

Candidatul la președinție, Anatoli Grițenko, unul din favoriții în sondaje, a fost atacat în Odesa de 30 de persoane cu măști pe față, relatează mass-media locală, preluată de presa de la București. Potrivit ministrului ucrainean de interne, Arsen Avakov, ”poliția a reținut atacatorii asupra oamenilor din echipa lui Grițenko”. ”Poliția Națională a identificat și reținut 5 persoane din grupul celor 30 de atacatori asupra echipei candidatului la funcția de președinte al Ucrainei, Anatoli Grițenko în fața clădirii SHARK Radio din orașul Odesa”, a scris ministrul ucrainean de interne pe pagina de Facebook.
Potrivit oficialului, Ministerul de interne al Ucrainei va suprima aspru practicile „pe care unii încearcă să le introducă” în societatea ucraineană, indiferent de orice critică și atitudine opoziționistă față de actuala putere.
”Anunțăm măsuri dure împotriva celor, care vor încerca să blocheze ori să întrerupă discursurile candidaților la alegerile prezidențiale. Vom acționa dur împotriva organizatorilor de atacuri, oricăror provocări, precum și a publicării de informații false și materialeleor de presă pentru discreditarea candidaţilor”, a scris ministrul ucrainean de interne pe pagina de Facebook. (N.G.)

Share our work
Axa Ucraina-Lituania, front comun la Interpol

Axa Ucraina-Lituania, front comun la Interpol

Interpol, camp de batalie politica

Interpol, camp de batalie politica

Ucraina va avea în vedere posibilitatea suspendării statutului de membru al Interpol, dacă la șefia organizatiei internaționale va fi ales un reprezentant al Rusiei, a anunțat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, pe site-ul instituției pe care o conduce, preluată de mass-media. Potrivit lui Avakov, dacă argumentele Ucrainei, ale apărătorii drepturilor omului și liderilor altor țări cu privire la imposibilitatea alegerii unui reprezentant al Federației Ruse în această poziție nu sunt auzite, Ucraina va lua în considerare posibilitatea suspendării participarii la Interpol.
„Posibila presedinție rusă a Interpol este absurdă și contrară spiritului și scopurilor organizației. Ucraina va lua în considerare suspendarea statutului de membru al Interpol, în cazul alegerii reprezentantului Rusiei la conducerea organizatiei”, a subliniat Arsen Avakov.

Adunare strategică

Cea de-a 87-a Adunare Generală a Organizației Internaționale a Poliției Criminale – Interpol va avea loc în perioada 18 – 21 noiembrie la Dubai, Emiratele Arabe Unite (EAU), la eveniment participând și reprezentanți ai Poliției din R. Moldova. În ultima zi a Adunării Generale vor avea loc alegerile președintelui Interpol pentru perioada de doi ani și a noilor membri ai Comitetului Executiv al acestei organizații.
Anterior, ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei a declarat că perspectiva ca agresorul să conducă Interpolul este o „amenințare hibridă pentru întreaga lume”. „Știm cu toții cum Federația Rusă abuzează de Interpol în lupta cu opozantii și hărțuirea adversarilor săi politici. Nu pot să admit că putem reveni la istoria tragică din anii 1938-1945, când Heindrich și Kaltenbrunner au condus organizația polițienească internațională, iar sediul central după anschluss-ul Austriei a fost mutat de la Viena la Berlin. Perspectiva ca agresorul rus să preia conducerea Interpolului este o amenințare hibridă pentru întreaga lume”, a spus Avakov.

Bomba lituaniană

După Ucraina, și Lituania a anunțat același lucru. „Dacă Alexander Prokopciuk este ales șef al Interpolului, atunci Lituania, împreună cu alte țări democratice, va trebui să ia imediat în considerare posibilitatea de a părăsi organizația”, se spune într-o rezoluție adoptată astăzi de Parlamentul acestei țări.
Mai devreme, deputatul Parlamentului European, Rebecca Harms, a cerut țărilor UE să părăsească Interpolul, dacă la conducerea organizației va fi numit generalul rus Alexander Prokopciuk.
Din 2016, Prokopciuk este vicepreședintele Interpol, iar din 2011 – șeful Biroului Național Central al Interpol din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei (pana atunci a fost ofiter superior în SVR – Serviciul de Informatii Externe al Rusiei). Conform mass-media, alegerea sa ca președinte al organizației, la 21 noiembrie, la Adunarea Generala de la Dubai, este aproape garantată.

Notificări roși

Alegerea lui Prokopciuk este controversată pe fondul criticilor puternice la adresa Kremlinului că face abuz de puterea Interpol pentru a-și persecuta oponenții politici.
De-a lungul anilor, de la unitatea condusa de Prokopciuk în Ministerul rus de Interne, Interpol a primit mai multe ”notificări roșii” – de fapt, mandate internaționale de arestare – în legătură cu persoane pe care autoritățile ruse le urmăreau din motive politice.
Prokopciuk este o problemă pentru că este persoana din cadrul Ministerului de Interne al Rusiei, care a fost responsabilă pentru fabricarea acestor „notificări roșii”, a declarat David Clark, fost consilier special al Ministerului britanic de Externe. (M.B.)

Share our work
Exclusiv: Ucraina, gata să preia linia de asamblare Airbus de la Ghimbav. România, șantajată de firma franceză. Airbus, arma strategică pentru Kiev

Exclusiv: Ucraina, gata să preia linia de asamblare Airbus de la Ghimbav. România, șantajată de firma franceză. Airbus, arma strategică pentru Kiev

Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass

Ucraina vrea să producă echipamente militare și civile Airbus

Surse oficiale de la Kiev au declarat, în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, că Ucraina este pregătită să semneze un acord strategic cu firma franceză Airbus Helicopters pentru producerea de elicoptere militare și civile pe teritoriul Ucrainei. Sursele citate au mai declarat că partea ucraineană este pregătită să semneze un acord prin care Kiev-ul garantează cumpărarea a aproximativ 120-140 de unități, în condițiile în care Airbus se obligă să fabrice și să asambleze cel puțin 100 de bucăți în Ucraina. Fosta republică sovietică are o importantă industrie militară, inclusiv aeronautică, ceea ce face ușor de implementat planul de mutare a liniei de asamblare Airbus de la Ghimbav în Ucraina. Elicopterele produse în Ucraina ar urma să fie folosite de către toate categoriile de arme din Ucraina, inclusiv forțele aeriene și cele navale.
Anterior, autoritățile de la Kiev au semnat un contract cu Airbus Helicopters prin care Ministerul de Interne al Ucrainei va achiziționa 55 de elicoptere civile pentru operaţiuni de căutare şi salvare (SAR), servicii publice şi servicii de urgenţă medicale (EMS). Anunțul vine la câteva săptămâni după acordul semnat de oficiali de la Kiev și Paris în 8 iunie.

Acord strategic

”Cele 55 de elicoptere includ 21 de elicoptere H225 transformate, 10 elicoptere noi H145 şi 24 de elicoptere noi H125. Contractul, care prevede de asemenea înfiinţarea unui centru local de training şi mentenanţă, a fost semnat la Kiev pe 14 iulie, în prezenţa lui Arsen Avakov, ministrul de Interne al Ucrainei, şi Bruno Even, CEO Airbus Helicopters”, se arată în comunicatul transmis mass-media, citat de KARADENIZ PRESS.
Elicopterele grele, bi-motor de tip H225 comandate de Ucraina, vor fi adaptate pentru misiuni publice şi de căutare şi salvare, misiuni în care performanţa acestui elicopter este recunoscută. ”Printre caracteristicile H225 se numără capacitatea de a decola în mai puţin de 5 minute, o autonomie de zbor extinsă datorită rezervoarelor de combustibil auxiliare, pilotul automat renumit la nivel mondial şi modurile SAR superioare. Primele elicoptere de tip H225 sunt aşteptate să aterizeze la Kiev până la sfârşitul anului 2018”, se arată în comunicat.

Ucraina se înarmează cu H225, cunoscute pentru potențialul lor militar

Ucraina se înarmează cu H225, cunoscute pentru potențialul lor militar

Aplicații militare

Chiar dacă oficial cele 55 de unități sunt prezentate de Kiev drept elicoptere civile, care vor fi folosite pentru operaţiuni de căutare şi salvare, servicii publice şi servicii de urgenţă medicale, acestea pot fi rapid transformate în elicoptere cu capacități militare. Modelele H145, H125 si H225, sunt folosite activ și de forțe militare din state NATO, precum Germania, Luxemburg, SUA, Marea Britanie, etc.. Ele sunt destinate pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica.
Menționăm că Ministerul de Interne de la Kiev, condus de ambițiosul politician Arsen Avakov, coordonează activitatea Gărzii Naționale a Ucrainei, o forță compusă în majoritate din veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acestei structuri și dotarea cu sisteme moderne de armament.
Menționăm că acordul precedent din iunie 2018 a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris ulterior Avakov pe contul personal de Twitter.

Șantaj francez

Şeful Airbus în România, Serge Durand, a transmis, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, un mesaj prin care a subliniat că producătorul francez este ”nerăbdător” să înceapă producţia, la Braşov, a modelului H215M. ”Tot aici avem o fabrică nouă, în prezent aflată în aşteptare, unde suntem nerăbdători să începem producţia H215M, un elicopter versatil, ultraperformant din familia Super Puma. Pentru aceasta este necesară o comandă de 16 elicoptere şi sperăm că România va alege să fie primul client. De altfel, România are nevoie şi merită o flotă de elicoptere modernă, capabilă să facă faţă provocărilor complexe din prezent”, a afirmat Durand. El a mai subliniat că aşteaptă ”cu interes” licitaţia Ministerului român de Interne.
În luna mai a acestui an, ziarul francez La Tribune a anunţat că Airbus Helicopters este gata să închida linia de asamblare de la Ghimbav, Braşov, dacă România nu va face o comandă de cel puţin 16 elicoptere militare multirol H215M, iar Bucureştiul trebuie să clarifice situaţia.
Airbus Helicopters a inaugurat în septembrie 2016 fabrica de la Braşov, în prezenţa preşedintelui de atunci, Francois Hollande. Reprezentanţii companiei au spus că primele elicoptere ar putea fi produse la Ghimbav în 2018, cu condiţia obţinerii rapide a unei comenzi importante. Aceste demersuri au fost interpretate drept șantaj de către oficialii români, citați de mass-media de la București.

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Rusia, țară agresoare

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat în iunie Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE. Autoritățile ruse au respins acuzațiile părții franceze.

Solicitări dure

Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.

Conflict prelungit

Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 11.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G./Mihai Isac)

Share our work
Ucraina se înarmează cu elicoptere Airbus

Ucraina se înarmează cu elicoptere Airbus

Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass

Elicopterele Airbus vor ajuta Garda Națională din Ucraina în războiul din Donbass

Franta si Ucraina au semnat un acord in urma caruia Airbus va livra 55 de elicoptere ce vor fi folosite de Ministerul de Interne ucrainian, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acordul vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Moscova și Paris, Franța calificând Rusia drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict din Donbass.

Acord strategic

Documentul a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris Avakov vineri pe contul personal de Twitter.

Conform sursei citate, Airbus ar trebui sa livreze primele elicoptere chiar in acest an. Elicopterele vor fi folosite pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica. Aceste elicoptere, modelele H145, H125 si H225, mai sunt folosite și de forțele militare germane, americane, britanice, etc.

Menționăm că ministerul de Interne de la Kiev coordonează activitatea Gărzii Naționale, o forță compusă în majoritate de veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acesteia și dotarea cu sisteme moderne de armament.

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, avertizează dur Kremlinul

Rusia, țară agresoare

Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.

Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE.

Solicitări dure

Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.

Separatiștii pro-ruși, susținuți direct de Kremlin, își intensifică periodic atacurile în Donbass

Conflict prelungit

Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.

Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G.)

Share our work