de Anatol Terzi | oct. 1, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.
Cetăţenie română
”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
România va desemna doi consuli onorifici în Macedonia care să îi reprezinte pe aromânii din statul balcanic. De asemenea, Traian Băsescu a mulţumit preşedintelui Gjorge Ivanov pentru tratamentul şi recunoaştere minorităţii aromâne. “Am mulţumit domnului Preşedinte pentru recunoaşterea minorităţii aromâne, vlahii din Macedonia, şi tratamentul corect pe care minoritatea de etnie română îl primeşte în Macedonia”, a spus Traian Băsescu. “De asemenea, am luat notă de acordul comunicat, urmând să fie materializat legal pentru desemnarea a doi consuli onorifici ai României în Macedonia, având ca principal obiectiv reprezentarea vlahilor, aromânilor în relaţia cu autorităţile de stat şi locale macedonene”, a declarat preşedintele României, după întâlnirea cu omologul său din Macedonia..
Bucuresti, perceptie negativa
Preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, a declarat, joi, că macedonenii au o percepţie negativă asupra Bucureştiului şi României, unde s-a decis „soarta popoarelor mici”, dar a mărturisit că bunicul său şi-a „câştigat existenţa” în România. Premierul Emil Boc a avut, joi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republici Macedonia, Gjorge Ivanov. „În toate întâlnirile încercăm să schimbăm percepţia care este prezentă în Macedonia în privinţa Bucureştiului şi României, nu din vina dumneavoastră sau a poporului, dar Bucureştiul nouă ne trezeşte sentimente negative. La Bucureşti s-au întâmplat întâlniri unde se decidea soarta popoarelor mici. Aşadar, prin această apropiere, încercăm să schimbăm această percepţie, mai ales că minoritatea macedoneană are şi reprezentant în Parlamentul României, care primeşte sprijin din partea Guvernului şi mai ales buget, care provine tot din bugetul României”, i-a spus Ivanov lui Boc, conform traducerii oficiale. La Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 Macedoniei i-a fost respinsă includerea în Membership Action Plan privind aderarea la Alianţă, ca urmare a opoziţiei exercitate de Grecia, care are un diferend cu statul ex-iugoslav pe seama denumirii acestei ţări, care coincide cu numele vechii regiuni elene.
Romania, colac de salvare pentru macedoneni
În schimb, premierul Emil Boc a afirmat sprijinul României pentru aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană. „Macedonia poate conta întotdeauna pe sprijinul României pentru tot ceea ce înseamnă susţinerea perspectivei europene şi euroatlantice a ţării dumneavoastră”, a spus premierul. Gjorge Ivanov a menţionat, însă, că multe dintre cântecele populare din Macedonia fac referire la România, pentru că aici macedonenii şi-au găsit libertatea în perioada ocupaţiei otomane de la Skopje. „România mult timp a fost un spaţiu unde macedonenii şi-au găsit libertatea, pentru că noi am fost sub jugul otoman, iar România a fost liberă. Datorită acestui fapt, în multe cântece populare din Macedonia România este cuprinsă. Bunicul meu şi bunicul ambasadorului nostru au fost în România să-şi câştige existenţa”, a mărturisit preşedintele Republicii Macedonia.
Aromanii, recunoscuti ca minoritate etnica
În context, Gjorge Ivanov a subliniat că încurajează minoritatea aromână din Macedonia să se declare ca atare, în condiţiile în care acest stat este singurul din Europa în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate etnică, prin constituţie, şi se bucură de toate drepturile politice. „Mai ales că preşedintele (Traian Băsescu – n.r.) a chemat toţi macedonenii la recensământul care urmează să se declare macedoneni, la fel şi noi încercăm să facem acelaşi lucru cu minoritatea aromână în Macedonia. Noi suntem singurii din Balcani şi din Europa unde prin constituţie este recunoscută comunitatea aromână. Aromânii în Macedonia îşi exercită toate drepturile, au dreptul la televiziune, la radio, editează în limba maternă, au asociaţii culturale şi partide politce”, a mai spus oficialul de la Skopje. Totodată, el a mulţumit părţii române pentru drepturile conferite minorităţii macedonene din România.
Reciprocitate in problema minoritatilor nationale
La rândul său, premierul Emil Boc l-a felicitat pe preşedintele macedonean pentru drepturile conferite comunităţii româneşti din această ţară. „Vă mulţumesc şi vă felicit pentru faptul că şi dumneavoastră recunoaşteţi la nivel politc comunitatea română – vlahi, aromâni şi sunt bunuri câştigate pe care să le consolidăm”, a spus Boc. Premierul a amintit că şi România acordă o importanţă majoră minorităţilor naţionale. „Există şi în Constituţia noastră un text care dă posibilitatea de a reprezenta în Parlamentul României minorităţile naţionale, inclusiv minoritatea macedoneană, chiar dacă nu obţin numărul de voturi necesar pentru alegerea unui deputat. În temeiul acestui articol constituţional, 18 minorităţi naţionale sunt reprezentate în Parlamentul României şi România a acordat şi va acorda în continuare un suport prezervării şi consolidării relaţiei cu minorităţile naţionale, pentru că fac parte din istoria noastră şi reprezintă şi viitorul convieţuirii între noi şi minorităţile naţionale. Soluţia a fost şi rămâne întotdeauna cooperarea, integrarea şi nu izolarea, iar recunoaşterea la nivel politic a minorităţilor este un semn al democraţiei şi al consolidării statului de drept”, a subliniat Boc.
de Anatol Terzi | aug. 16, 2010 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Premierul roman Emil Boc recunoaste minoritatea nationala aromana
„Imi face o deosebita placere sa adresez din partea mea, si a Guvernului pe care il conduc, un mesaj de salut comunitatilor de armani din Albania, Romania, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Serbia, SUA, Franta si Germania, care se reunesc pentru a celebra sarbatoarea Sfintei Maria” se arata in mesajul transmis de premierul roman Emil Boc, Consiliului Armânilor. „15 august este, in Romania, o zi cu o profunda incarcatura sprirituala si religioasa, si romanii sarbatoresc alaturi de armâni Adormirea Fecioarei Maria. Aceasta sarbatoare ne ofera prilejul de a constata inca o data comuniunea de valori si traditii care leaga romanii de armâni” mai precizeaza comunicatul semnat de premierul Emil Boc. „In Romania, minoritatile nationale sunt ocrotite de lege si respectate de populatia majoritara. Noi, romanii, consideram ca reprezentantii minoritatilor care convietuiesc alaturi de noi ne aduc un plus de valori si traditii, menite sa largeasca orizontul spiritual al poporului nostru” adauga Emil Boc. „Guvernul Romaniei incurajeaza organizarea de evenimente dedicate celebrarii traditiilor si culturii minoritatilor nationale pe care traiesc pe teritoriul tarii noastre. Salutam cu deosebit interes sarbatoarea comunitatilor de armâni, prilej pentru promovarea specificitatii lingvistice a minoritatii armâne” conchide mesajul premierului Emil Boc.
Caramitru la atac
Recent, actorul Ion Caramitru s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale Macedo-Române, pentru a susţine statul român într-un proces intentat de Asociaţia „Comunitatea Armână din România”, condusă de deputatul PD-L Costică Canacheu, care vrea ca aromânii să fie recunoscuţi ca minoritate nationala în România. Caramitru susţine Guvernul printr-o cerere de intervenţie în procesul în care Asociaţia Comunitatea Armână din România cere anularea unei hotărâri de Guvern din 2001, privind Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi, în consecinţă, recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat procesul pentru 21 septembrie 2010. Procesul dintre Asociaţia condusă de deputatul Costica Canacheu şi Guvernul României a început în 2008, când Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, din motive de procedură, însă, ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înapoiat dosarul spre rejudecare.
