de Razvan Iorga | feb. 20, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip (stânga) și președintele Ucrainei, Petro Poroșenko
Relațiile Ucrainei și R. Moldova cu Rusia merg spre o acutizare din ce în mai pronunțată. Câteva inițiative legislative au țintit să blocheze Moscova pe mai multe paliere și să îi diminueze influența. În Ucraina, dar și R. Moldova s-a mers multidirecțional și câteva aspecte se pot evidența. Unul dintre cel mai important este cel economic. Ucraina a reușit aproape în totalitate să își curețe sistemul bancar de bănci rusești. Pe rând, acestea au început să-și vândă acțiunile și activele dintr-o Ucraina tot mai ostilă acestor companii, cu precădere în 2017.
La rândul său, Chișinăul începe să facă același lucru. Sigur, cumva forțat de Occident și creditorii internaționali, guvernul s-a dat în sfârșit din calea achiziționarea băncii Victoria Bank, una dintre cele mai controversate ca și aparație și funcționare de-a lungul anilor. Acționariatul majoritar a fost preluat de către Banca Transilvania și BERD.
Cele două au achiționat la finele lui 2017 pachetul majoritar de 66% din totalul acțiunilor. Se așteaptă ca și pachetul minoritar să fie achiționat tot de acest tandem. Mișcarea este una strategică de a face infuzii de bune practici de tip europene într-o sistem bancar bolnav cronic al R. Moldova din care în anii trecuți a fost celebrul „miliard de dolari” sub privirea și complicitatea autoritățile transpartinice.
Mai mult, BERD nu a confirmat, dar nici nu a confirmat recent, după venirea reprezentanților săi la Chișinău, că ar fi interesate de achiționarea primelor două bănci din Moldova – Agroindbank și Moldinconbank.
Nu în ultimul rând, chiar dacă mai conturat pentru Chisinau decat pentru Kiev, interesul cautarii resurselor energetice alternative a intrat pe ultima suta de metri.
La finalul acestui an, Republica Moldova ar fi deja conectat la sistemul european energetic prin intermediul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. La fel se poate întâmpla și cu electricitatea ce ar urma să vină prin legarea la liniile de înaltă tensiune din România.
Acest lucru ar ținti două chestiuni importante: ar oferi Chisinaului o noua sursa energetica si o mult mai mare marja de negociere a contractului de livrare a gazelor cu Rusia ce expira in 2019.
În ceea ce privește energia electrica, acest lucru ar avantaja din nou Chisinaul care se aprovizioneaza cu curent electric din stanga Nistrului de la centrala de la Cuciurgan si menține astfel funcțională economia entității separatiste cu capitala la Tiraspol.
De asemenea, deschiderea unor noi puncte de control comun la frontieră între Republica Moldova și Ucraina a determinat reacții puternice din partea Moscovei și Tiraspolului care au acuzat o „sugrumare” economică premidată a regiunii.
Dimensiunea mediatică
Ucraina lucrează deja de ani buni de zile la combaterea propagandei rusești și de închiderea supapei de transmisie și funcționare a media rusești de pe teritoriul său. Și din punct de vedere legislativ decidenții de la Kiev au lucrat în acest sens, iar Ucraina a reușit în măsură rezonabilă să aibă rezultate palpabile în acest sens.
Pe de altă parte, Republica Moldova este oarecum mai nouă în acest domeniu. Politicienii de la guvernare din Chisinau au fost constransi de o serie de factori sa acest pas. Cel mai important a fost cel al alegerilor, astfel că patronatul fortelor proeuropene a fost mai mult presat decât determinat să se alăture acestei lupte anti-propagandă. Aceștia au achiesat în plin an electoral decisiv și mai ales la presiunea Washingtonului. De altfel singurul buton care funcționează de facto la Chișinău.
Retransmiterea posturilor rusești principale se face și prin intermediul omologelor lor de la Chișinău, așadar s-a făcut o amputare din zona economică pentru un câștig politic al PD-ului care controlează direct sau prin interpuși aceste televiziuni.
În data de 22 decembrie 2017, Parlamentul menținut votul asupra Legii nr.257, numită și „legea anti-propagandă”, remisă spre reexaminare de președintele prorus Igor Dodon. În cele din urmă, cu toată opoziția sa, Dodon a fost din nou suspendat, astfel că Parlamentul a putut merge și mai departe cu această lege care în fapt interzice retransmiterea programelor rusești cu caracter politico-militar în Republica Moldova.
Din 12 februarie, legea anti-propagandă și-a intrat pe deplin în rol, iar autoritățile par că vor ca aceasta să fie și aplicată. O serie de amenzi au curs în rândul instituțiilor media care nu s-au conformat. Acest lucru a reușit să stârnească și amenințări cu nesupunerea civică în fieful prorusesc de la Comrat din UTA Găgăuzia.
Cu toate acestea, asta nu înseamnă că R. Moldova fi ferită de propagandă, acolo unde cea politică internă se va ascuți odată cu aproapiere alegerilor parlamentare din toamnă.
De asemenea, în ultimele șase luni, Republica Moldova a interzis accesul pe teritoriul său a mai multor jurnaliști ruși de la posturile subordonate editorial Kremlinului. Unii dintre ei au desfășurat acitivități de propagandă și defăimare în Ucraina, țară de o teritoriul căreia au fost expulzați sau au primit interdicții.
Rusia a calificat aceste acțiuni conjugate la Chișinău drept „rusofobie”, precizând că acestea lovesc în interesele minorității ruse din aceste țări. Mai mult, Duma de Stat a adoptat diverse declarații pe acest subiect ce ulterior au fost transmise ca plângeri către instituțiile europene de apărare a drepturilor omului și a valorilor democratice.
Dimensiunea militară
În aceasta zonă, lucrurile se precipită. Miza securitară este mult mai mare, iar Rusia nu va renunța la influența sa atât de ușor.
Cu toate acestea, Ucraina a făcut pași importanți în 2017 pentru a putea achiziționa sau primi armament letal cu care să se apere de separatiștii ruși susținuți de Moscova.
Mai mult, președintele de la Kiev Petro Poroșenko a promulgat chiar astăzi, 20 februarie, așa numita „lege a reintegrării”. Documentul etichetează ca „teritorii temporare ocupat” toate zonele care nu sunt controlate de la Kiev și îl împuternicește pe președinte să folosească forța armată în interiorul țării. Este oferit astfel un cadrul legal pentru a intra efectiv cu armata în regiunea separatistă de Est, dar și în Ucraina, chiar dacă acesta ar echivala cu o declarație de război împotriva Rusiei.
„Această lege consolidează în mod substanțial baza legală pentru folosirea forțelor armate ucrainene și a altor organe de drept pentru apărarea statului nostru, în același timp stabilește reguli pentru protecția drepturilor și libertăților civililor”, a declarat Poroșenko, care a semnat documentul, relatează Tass. Procedura a fost difuzată în direct de către posturile de televiziune din Ucraina.
De asemenea, legea prevede înființarea unui centrul de comandă comun al tuturor forțelor armate ucrainene pentru a controla toate unitățile militare și administrația militară-civilă din zona de conflict. În plus, toate referințele la Acordurile de la Minsk au fost eliminate din document.
Textul legii prevede că Rusia este „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.
Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă. Prin această lege se oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul liniei de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.
Se ascut cuțitele
Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.
Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.
Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.
De asemenea, Ucraina se înarma la vară cu rachete de tip Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.
Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice. În acest context, pe 21 decembrie 2017, președintele american Donald Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.
Antrenamente reluate cu NATO
Cele circa 200 de exerciții militare efectuate în 2017 de către militari ruși și cei separatiști subordonați Tiraspolui au pus seriore probleme la Chișinău.
În paralel, pe aproape tot parcursul anului 2017, președintele prorus Igor Dodon a blocat antrenarea Armatei naționale a R. Moldova. Acest lucru a dus evident la perimarea capacităților de luptă a militarilor moldoveni.
După ieșirea din această situație și prima suspendare a lui Dodon, la Ministerul Apărării de la Chișinău a ajuns în toamna lui 2017 Eugen Sturza, un politician tânăr cu viziune apropiate de UE și NATO. Astfel, una dintre primele sale măsuri au fost să reia participarea militarilor moldoveni la exercițiile internaționale.
Cu puțin înainte de venire lui Sturza la minister, premierul Pavel Filip a insistat și militarii moldoveni au participat în Ucraina la exercițiul internațional denumit „Rapid Trident 2017” din septembrie 2017.
Ceva mai recent, un contigent de 60 de militari moldoveni au participat și la exercițiul „Platinium Eagle” ce s-a desfășurat între 11 și 17 februarie la Centrul de Instruire Babadag din România. Astfel, militarii moldoveni au reluat exercițiile de interoperabilitate făcute după standardele NATO.
Nu un ultimul rând, România și R. Moldova au convenit, după vizita ministrului român al Apărării Mihai Fifor, crearea unui batalion comun format din militarii de pe ambele maluri ale Prutului.
Aceste dimensiuni economică, mediatică și militară vin să completeze un tablou de închidere și respingere a influenței ruse din aceste țări. Totuși, legăturile de afaceri de zeci de ani și interesele politice fluctuante suprapuse pe veșnica corupție și mimare a reformelor de ochii Occidentului fac ca aceste măsuri să nu își urmărească potențialul real atât la Chisișinău, cât și la Kiev.
Trendul de aplicare a acestei strategii se va intensifica și pe parcursul anului electoral 2018 la Chișinău și 2019 la Kiev, acolo unde loc atât alegeri prezidențiale, cât și parlamentare.
Corespodență de la Chișinău pentru Karadeniz Press, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 23, 2017 | Info Militar, R. Moldova, Știri, UE
Premierul R. Moldova Pavel Filip, îmrepună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Biroul de Legătură al NATO la Chișinău va fi deschis săptămâna viitoare, a anunțat Guvernul Republicii Moldova, după întâlnirea de joi, de la Bruxelles, dintre premierul R. Moldova Pavel Filip și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Chestiunea deschiderii trenează deja de mai bine de un an de zile, pe fondul crizei cauzate de lipsa unui ministru al Apărării la Chișinău și a retoricii Moscovei și a a președintelui Igor Dodon.
Părțile și-au exprimat convingerea că inaugurarea Oficiului de Legătură NATO la Chişinău, la începutul lunii decembrie a anului curent, va impulsiona și mai mult colaborarea bilaterală. În particular, va fi dezvoltată cooperarea bilaterală în domenii noi, precum combaterea ameninţărilor cibernetice, sporirea rezilienţei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă civilă. Totodată, Oficiul de Legătură NATO va informa cetăţenii despre beneficiile cooperării cu Blocul Nord-Atlantic.
Filip a reconfirmat determinarea Republicii Moldova de a subscrie activ eforturilor de promovare a păcii şi securităţii în Europa, inclusiv prin participarea contingentului militar din țara noastră la operaţiunea condusă de NATO în Kosovo.
„Astăzi este a treia mea vizită la Cartierul General NATO în calitate de Prim-ministru al Republicii Moldova în mai puțin de un an, fapt care vorbește despre bunele relații de cooperare între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, precum și despre dorința noastră de a învăța din experiența țărilor NATO”, a declarat Pavel Filip.
Premierul a reiterat interesul ţării noastre de a consolida în continuare dialogul politic şi cooperarea practică cu Alianţa Nord-Atlantică, în domeniile stabilite de comun acord în Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2017-2019.
„Republica Moldova, chiar dacă este un stat neutru conform Constituției, își dorește o colaborare foarte bună cu Alianța Nord-Atlantică pentru că noi vrem să avem o armată dezvoltată, pentru că noi ne dorim să fim un stat care poate asigura securitatea. În acest sens, eu nu cred că există o cale mai bună decât să înveți de la Alianța Nord-Atlantică”, a menționat Prim-ministrul.
Totodată, șeful Executivului a apreciat sprijinul de care beneficiază instituţiile ţării noastre din partea NATO. Astfel, a fost relevat suportul acordat în cadrul Iniţiativei de Consolidare a Capacităţilor de Apărare şi Platformei de Interoperabilitate, precum şi expertiza şi susţinerea substanțială oferită prin intermediul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate. În context, Pavel Filip a menționat că a fost elaborată şi aprobată la nivel de Guvern Strategia Națională de Apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru anii 2017-2021. În curs de finalizare este şi Strategia Militară.
La rândul său, Secretarul General NATO a reiterat respectul pentru neutralitatea ţării noastre şi susţinerea fermă din partea organizației pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Jens Stoltenberg a menţionat că Republica Moldova este un partener valoros și a reiterat importanța implementării reformelor, inclusiv în ce privește modernizarea apărării. ”Doar prin reforme putem fi rezilienți față de amenințările din exterior”, a spus Secretarul General NATO.
de Razvan Iorga | nov. 8, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, UE
Ministrul Apărării de la Chișinău, Eugen Sturza, a precizat că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei. „În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini.
Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, a declarat Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă. El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.
El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.
„Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.
Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.
Ministrul a mai afirmat că Republica Moldova trebuie să conclucreze cu partenerii săi externi SUA și UE și în domeniul militar în scopul de a fi asigurat un cadrul de securitate pentru Republica Moldova și că Strategia Națională a Apărării, adoptată recent, clarifică aceste aspecte.
de Razvan Iorga | sept. 7, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina
Militari transnistreni din trupele speciale „Nistru”
Dacă politicienii de la Chișinău se contrează pe participarea militarilor moldoveni la exerciții internaționale și se șicanează reciproc, militarii subordonați regimului separatist transnistrean își continuă în voie seria de exerciții militare pentru a menține armată în ton gata de luptă. Astfel, autoritățile separatiste de la Tiraspol au ordonat un exercițiu militar ce se întinde pe durata a patru zile cu militari din Unitate specială de răspuns rapid „Nistru”. Scopul pregătirii este de a crește nivelul în luptă și antrenarea personalului, potrivit novostipmr.com.
Soldații transnistreni au mărșăluit preț de 40 de kilometri cu echipamentul de luptă în prima zi a acestui exercițiu ce a început miercuri. Conform scenariului, militarii au fost atacați din fața, spate și din lateral. Totodată, militarii forțelor speciale din batalionul „Nistru” au efectuat operațiuni speciale de „reținere și neutralizare” a inamicilor. De asemenea, scenariul a presupus și eliberarea unor ostatici.
„Antrenamentele de luptă determină condiția întregii unități. Aceste cursuri dau o bună pregătire practică, sudează colectivul și demonstrează moralitate și profesionalism, precum și calitatea fiecărui soldat în parte”, a declarat comandatul acestui exercițiu și al trupelor speciale din batalionul „Nistru”, Dmitri Grișakov. De asemenea, în program sunt prevăzute și marșuri nocturne, precum și trageri pe timp de noapte.
Alba-neagră cu armata
Guvernul a publicat miercuri într-o ediție specială a Monitorului Oficial decizie de aprobare a participării soldați moldoveni, chiar dacă Dodon anunța ieri pe pagina sa de Facebook că a suspendat hotărârea Executivului în acest sens.
Ministerului Apărării de la Chișinău a anunțat pe site-ul oficial că un contingent format din 57 de militari participă începând de joi la stagiul de instruire „Rapid Trident 2017”, ce are loc la centrul de instruire de la Iavoriv din Ucraina.
Totuși, Dodon a semnat joi un decret prin care a dispus suspendarea hotărârii Guvernului privind plecarea militarilor moldoveni în Ucraina, publicată într-o ediție specială a Monitorului Oficial
de Razvan Iorga | sept. 6, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Igor Dodon, nostalgic și el după Armata Roșie
Un conflict de proporții se conturează la Chișinău, după decizia președintelui prorus Igor Dodon de a interzice în continuare prezența militarilor moldoveni la un exercițiu militar în Ucraina. În paralel, guvernul Republicii Moldova a decis, miercuri, introducere pe agenda a ședinței de guvern a hotărârii privind participarea unui contingent militar al Armatei Naţionale la stagiul de instruire „Rapid Trident”, organizat în perioada 7 -23 septembrie, în Ucraina.
Potrivit documentului, 57 de militari moldoveni vor fi antrenaţi la Centrul de Instruire Militară Yavoriv din Ucraina. Scopul acestui stagiu de instruire este dezvoltarea nivelului de interoperabilitate, consolidarea capacităţilor de apărare şi promovarea imaginii Armatei Naţionale pe arena internaţională, pentru participarea ulterioară în cadrul misiunilor de menţinere a păcii. Toate cheltuielile de detaşare a contingentului militar vor fi acoperite de către ţara gazdă, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Suspendări prezidențiale
Pe de cealaltă parte, Dodon insistă pe neparticiparea la acest exercițiu și a suspendat hotărârea guvernului în acest sens. „În conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova am decis să suspend Hotărârea Guvernului de astăzi privind participarea militarilor moldoveni la exerciții militare în Ucraina.
Pentru prima dată în calitatea mea de șef al statului, am decis să fac uz de dreptul meu constituțional, conform art.88 al. i din Constituția RM care prevede că șeful statului „suspendează (sic!) actele Guvernului, ce contravin legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale”.
Dodon vrea astfel să blocheze și să tergiverseze această problemă, până la o soluție din partea Curții Constituționale care se poate întinde pe mai multe luni de zile. Deși blochează deliberat antrenarea forțelor militare ale R. Moldova, în contextul în care forțele separatiste transnistrene și-au intensificat antrenamentele alături de militari ruși, Dodon a găsit argumente pentru poziția sa, alocând vina pe guvernele proeuropene.
„Forțele armate, inclusiv Ministerul Apărării se află într-o stare deplorabila, cea mai critică de până acum, din cauza guvernărilor eurounioniste, din anul 2009 până în prezent. Aceste structuri trebuie reformate integral, capacitățile dezvoltate în interiorul țării, în conformitate cu statutul de neutralitate, iar cei care au distrus patrimoniul, infrastructura, au vândut armamentul și au adus la o așa situație – vor fi trași la răspundere, inclusiv penală”, a conchis Dodon.
Omul Rusiei la Chișinău
Acesta a fost criticat și de către fostul minstru al Apărării, Anatol Șalaru, care l-a acuzat din nou că lucrează de fapt în poziția de președinte pentru interesele Moscovei în regiune. „La 26 de ani de la înființare, Armata Națională a Republicii Moldova continuă să fie Cenușăreasa statului, în special a bugetului. Neglijată și umilită, Armata Națională a devenit ținta unor politici de distrugere gestionate din afara țării și puse în aplicare de Igor Dodon. Izolată, cu relațiile de colaborare externă blocate de către Dodon, cu un buget minuscul, Armata Națională a Republicii Moldova a intrat într-un proces de degradare major. Zeci de ofițeri, subofițeri și militari angajați prin contract demisionează lunar din armată demoralizați fiind de lipsa de perspectivă și greutățile financiare. Într-un context internațional și regional inflamat, cu riscuri militare ridicate, acțiunile lui Igor Dodon și indiferența guvernului generează Republicii Moldova vulnerabilități ce pot fi fatale”, a scris Șalaru.
El a mai adăugat că Rusia se implică și mai mult în tensiunile dintre Chișinău și Tiraspol și nu a exclus o confruntare cu „valențe militare”. De altfel și retorica Tiraspolul în acest sens s-a intensificat în ultimele luni, iar exerciții militare ale transnistrenilor cu rușii s-au înmulțit.
