SUA au expulzat în România un traficant român de armament pentru FARC

SUA au expulzat în România un traficant român de armament pentru FARC

Traficanul român de armament, Cristian Vintilă (foto), condamnat în SUA sub acuzația că ar fi pănuit uciderea de ofițeri și angajați ai guvernului american și de a oferi sprijin material unei organizații teroriste străine, a fost deportat înapoi în România de către instituțiile responsabile din SUA.

Cristian Vintilă, un fost consilier județean PSD de Bacău și un apropiat al fostului senator PSD Viorel Hrebenciuc, a fost arestat în urma unei investigații comune efectuate de către Agenția Americană de Combatere a traficului de droguri (DEA), Poliția din Muntenegru și autoritățile române, care au condus la o pledoarie de vinovăție a lui Cristian Vintilă și o condamnare ulterioară.

Cristian Vintila, în vârstă de 47 de ani, în România, a zburat spre România cu ajutorul unui zbor comercial, după care a ajuns în custodia autorităților române la sosirea în București.

În decembrie 2014, Vintilă a fost arestat în Muntenegru de autoritățile muntenegrene, după ce a complotat cu doi foști oficiali europeni vindă arme în valoare de 15 milioane de dolari unor ofițeri sub acoperire care s-au prezentat drept rebeli columbieni.

Vintilă a fost inculpat de către Curtea Districtuală din S.U.A. din Districtul de Sud al New York-ului (SDNY) în dus în SUA pentru a fi judecat.

Pe 9 februarie 2018, Vintila a fost condamnat în SDNY sub acuzația de complot pentru uciderea de ofițeri și angajați ai SUA și de complot pentru a oferi sprijin material sau resurse unei organizații teroriste străine.

El a fost condamnat la 48 de luni de închisoare.

„Persoanele care se întorc ca Vintila continuă să fie printre prioritățile cele mai mari ale Serviciului de imigrați și vamă a SUA (ICE)„, a declarat Thomas Decker, directorul biroului de deportări din New York.

„Una dintre cele mai bune utilizări ale resurselor agenției este aceea de a se asigura că persoanele se întorc în țările lor de origine odată au răspuns în fața justiției și și-au ispășit pedepsele pentru faptele comise„, a mai spus oficialul american.

Potrivit dosarului, în perioada iunie 2013 – mai 2017, Vintila a complotat să furnizeze armament, servicii financiare, consultanță și servicii pentru Forțele Armate Revoluționare Columbiene (FARC), o organizație teroristă străină, care ar fi fost folosite pentru a ucide cetățenii americani.

În decembrie 2014, procurorii DIICOT au participat, alături de SRI, la o operatiune de amploare, alaturi de autoritatile judiciare din SUA si Muntenegru, in urma careia s-a reusit arestarea pe teritoriul statului Muntenegru a membrilor unei grupari formate din cetateni romani si straini care planuiau livrarea de armament catre o organizatie terorista. Cristian Vintilă și Flaviu Virgil Georgescu, precum și politicianul italian Massimo Romagnoli, fost deputat în Parlamentul Italiei, au fost deferiți justiției americane.

Share our work
ANALIZĂ: Ucraina și Rusia, din nou la cuțite pentru Donbas și Lugansk

ANALIZĂ: Ucraina și Rusia, din nou la cuțite pentru Donbas și Lugansk

 

Tensiunile dintre Kiev și Moscova intră într-o nouă fază a declarațiilor belicoase menite să suscite o atenție și mai mare asupra dezvoltărilor ce ar putea avea loc în regiune. Rada Supremă de la Kiev a adoptat, joi, o nouă lege controversată denumită „Legea reintegrării Donbasului”. În document se stipulează că regiunile Doneţk și Luhansk aflate sub ocupaţie temporară „sunt recunoscute drept părți ale Ucrainei în care formațiuni armate ale Federației Ruse și administrația de ocupație rusească au stabilit şi exercită un control general”.

De asemenea, Rusia este catalogată drept „stat agresor” în cadrul conflictului din estul Ucrainei și că anumite teritorii din regiunea Donbas sunt ocupate ilegal de către trupe regulate și fără însemne ale Rusiei.

Legea numărul 7163 mai spune că Rusia este pe deplin responsabilă pentru asigurarea drepturilor omului în rândul populației civile ocupate și pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cei care locuiesc în teritoriile pe care Kremlinul le ocupă.

Poate cel mai nevralgic punct al legii votată de 280 de parlamentari, după numai trei zile de discuții și care nu a avut decât un amendament admis din 675, face referire la statului armatei ucrainene în regiune. Aceasta oferă bază legală forțelor armate ucrainene de-a lungul linie de front cu Donbas fără declararea legii legii marțiale.

Totuși, noua lege nu numește ostilitățile din Donbas un război împotriva Rusiei. În schimb, documentul se referă în mod repetat la „luarea de măsuri pentru asigurarea securității și apărării naționale și respingerea și descurajarea agresiunii armate a Federației Ruse în Donetsk și în regiunile Luhansk”.

Conform legii, pentru exercitarea controlului asupra operaţiunii de respingere a agresiunii armate ruse, Kievul urmează să înfiinţeze un comandament operativ special al Forțelor Armate ale Ucraina.

Mai multă putere pentru Poroșenko

Mai mult de atât, noua lege sporește prerogativele președintelui Petro Poroșenko. Astfel, șeful statului ucrainean va putea să stabilească granițele teritoriilor ocupate, termenii exacți ai operațiunilor militare și să definească limitele unei „zone sigure” adiacentă zonei de operațiuni militare.

Astfel, președintele va avea dreptul să folosească forțele armate, inclusiv pentru eliberarea teritoriilor din estul țării, fără aprobarea Parlamentului.

Acest lucru va putea oferi lui Poroșenko noi oportunități de redresare a imaginii sale extrem de scăzute în Ucraina, ținând cont că anul viitor, în Ucraina, vor avea loc alegeri atât prezidențiale, cât și parlamentare.

Prin noua lege, autoritățile de la Kiev vor recunoaște doar două documente emise pe teritoriul ocupat – certificate de naștere și deces.

Înarmare de peste Ocean

Legea vine la o zi după ce șeful statului major ucrainean, generalul Viktor Muzenko, declara la o reuniune a NATO de la Bruxelles că forțele armate ucrainene se vor înarma în circa șase luni cu rachete anti-tanc de tip Javelin din SUA.

Rachete anti-tanc Javelin sunt o generație avansată de armament portabil de generația a treia și este cunoscută pentru orientarea automată a țintei în infraroșu, care îi eliberează pe operatorul său de necesitatea de a ghida în mod activ un proiectil într-o țintă printr-o rază laser sau un fir după împușcare.

Focosul rachetelor Javelin este capabil să distrugă tancurile moderne atacându-le de deasupra și poate fi folosit și pentru a distruge fortificațiile inamice.

Wall Street Journal scria pe 9 noiembrie că administrația președintelui SUA, Donald Trump a dat undă verde Ucrainei pentru primirea unui astfel de armament, ca parte a ajutorului militar pentru Ucraina care se luptă cu rebelii proruși din estul țării din aprilie 2014.

Ulterior, postul american ABC relata pe 24 decembrie, citând surse din Departamentul de Stat al SUA că pachetul total de apărare a Ucrainei în valoare de 47 milioane dolari ar include 35 de lansatoare de tip Javelin și 210 de rachete anti-tanc.

Asta după ce pe 21 decembrie, Trump a semnat, de asemenea, un proiect de lege privind creditele de apărare din SUA pentru anul fiscal 2018, care alocă în special pachetului de ajutor militar de 350 milioane de dolari american pentru Ucraina.

Acuze belicoase dinspre Moscova

Acest lucru nu a făcut decât să sporească retorica Moscovei privind pregătirea de război a Kievului și încalcarea Acordurilor de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei. Diplomația rusă a venit imediat, joi, cu o reacție în care a precizat că legea privind reintegrarea Donbasului ar o dovadă că Ucraina se pregătește de război. În declarație se mai spune că legea reprezintă o „escaladare a situaţiei cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.

În esență, Poroșenko obține puteri aproape restrictive, aproape dictatoriale, pentru a suprima dizidența și nemulțumirea. Acest lucru nu poate fi numit altfel decât pregătirile pentru un nou război”, se spune în comunicatul MAE rus.

Moscova vede legea ca o îndepartare și mai tare a cetățenilor din Donbas de restul Ucrainei și că „îngroapă Acordului de la Minsk”. Moscova acuză autoritățile de la Kiev că, prin blamarea Rusiei, pentru Ucraina încearcă să se absolve de toată vină privind suferințele cetățenilor din Donbas.

Abil, Rusia nu lovește numai în Kiev pentru această lege, ci o leagă ca pe o consecință directă a anunțul SUA că va livra armament letal Ucrainei. Cu toate acestea, și alte țări, precum Canada și-au exprimat dorința de a vinde Ucrainei, în caz că există dorință de cumpărare, astfel de armament letal.

Conflictul din estul Ucrainei s-ar putea muta în câteva luni la un cu totul al nivel, fapt ce va angrena și mai mult Vestul și Estul în acest conflict. Regiunea Mării Negre va deveni un câmp strategic ce va fi folosit de părți pentru a-și crea un avantaj. De acest lucru nu va fi străină nici România ca aliat al SUA și al NATO la Marea Neagră.

Pe lângă contractele mari din România și Polonia, SUA vor înarma Ucraina și a convenit deja un contract de livrare de armament cu Georgia în valoare de 75 de milioane de dolari.

Corespondență de Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press

Share our work
ANALIZĂ: Rusia bagă bățul Ucrainei prin gardul Crimeii

ANALIZĂ: Rusia bagă bățul Ucrainei prin gardul Crimeii

După schimbul de prizonieri, realizat înaintea Crăciunului pe stil vechi din 7 ianuarie 2018, Rusia caută să se apropie de Ucraina în termeni impuși, indezirabili pentru Kiev. Concesia făcută atunci de Moscova de a intermedia schimbul de prizonieri în autoritățile de la Kiev și separatiștii din estul Ucrainei a determinat Rusia să încerce marea cu degetul și să se apropie de Ucraina cu oferte pe care este puțin probabil că autoritățile de la Kiev să le accepte.

Șeful diplomației de la Moscova, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia respectă frontierele Ucrainei, dar numai cele stabilite după anexarea Crimeii de Rusia.

„Tratatele internaționale sunt importante, însă rămân treaba juriștilor (…) Continuăm să respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în granițele constituite după referendumul din Crimeea și după reunificarea Crimeei cu Federația Rusă”, a adăugat ministrul rus.

Referendumul din martie 2014, nerecunoascut ca fiind valabil de comunitatea internațională, a aprobat alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia cu 96,6% din voturi.

Anterior declarațiilor lui Lavrov, deputatul partidului „Edinaia Rossia” de la putere (Rusia Unită -n.r.) pusese în discuție denunțarea Tratatului de prietenie, colaborare și parteneriat dintre cele două țări, pentru că în document ar trebui modificate prevederile referitoare la recunoașterea reciprocă a frontierelor, potrivit RIA Novosti.

Tăierea cordonului ombilical al Sevastopolului de Kiev

După instalarea în Crimeea cu ajutorul „omuleților verzi”, în fapt forțe militare de ocupație rusească fără însemne militare, Rusia a început administrarea acestui teritoriu anexat ilegal ca pe propria țară.

La început a fost instalată o administrație pro-moscovită, după care a început epurarea în rândul oricarei rezistențe. Cea mai șifonată a ieșit comunitatea tătarilor crimeeni din această procedură, iar liderii care s-au opus noul regim au fost constrânși să plece.

„A fost (invazia rusă din Crimeea)o acțiune de teroare împotriva locuitorilor, când bandiți mascați au spart case și au început să arunce femei și copii pe podea, iar copiii nu pot nici măcar nu au putut țipa din cauza fricii. Își acoperea fețele cu mâinile, pentru că totul se întâmplă la orele 5-6 dimineața. Aceasta este teroare, iar aceasta este o încercare de a reaminti evenimentele din 1944”, declara la finalul lui 2017, într-un interviu pentru agenția Ukrinform, șeful adjunct al Mejlisului poporului tatar din Crimeea, Ahtem Ciygoz.

La 11 septembrie 2014, așa-numita „Curte Supremă din Crimeea“ l-a condamnat pe Ahtem Ciygoz, la 8 ani de închisoare într-o colonie penală pentru că s-a opus deschis noii administrații de ocupație rusească din Crimeea.

Gard de separare

De altfel, în noiembrie 2017, Rusia a început să ridice un gard care să separe Crimeea de restul teritoriului ucrainean. Între Crimeea, care este recunoscută pe plan internațional ca teritoriu ucrainean, și regiunea Herson din Ucraina propriu-zisă sunt trei puncte de tranzit oficiale.

Gardul ar urma să se întindă pe o lungime de 50 de km și va fi gata în prima jumătate a anului 2018, potrivit agențiilor ruse de presă, care citează serviciul rus de securitate FSB. Acesta are o înălțime de circa doi metri. Costul s-ar ridica undeva la 3,3 milioane de dolari și are drept scop să sporească securitatea pentru locuitorii Crimeii și pentru turiștii care vin în vizită în peninsulă, insistă Moscova.

La rândul său, Ucraina a anunțat în toamna lui 2014 că va ridica un grad de 2.000 de km la granița sa cu Rusia, dar până în prezent a reușit să construiască doar câteva zeci de kilometri. Motivația oficială a fost atunci teama de un atac al forțelor militare ruse.

Un sector de frontieră lung de circa 400 de km cu Rusia este controlat de către separatiștii proruși din regiunea estică Donbass. Kievul îi acuză pe separatiști că sunt ajutați cu trupe și arme aduse dinspre Rusia prin sectorul respectiv de frontieră, ceea ce Moscova a dezmințit în mod repetat.

Podul discordiei

Pe lângă lucrurile de infrastructă făcute în peninsula ocupată, Rusia a demarat și un proiect ambițios de legare a Rusiei continentale de peninsula Crimeea. Karadeniz Press a scris în august 2017 că Ucraina se pregătea să acționeze Rusia în judecată pentru construcția unui pod care să lege cele două maluri. Declarația îi aparținea atunci ministrul-adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Lavreniuc.

Rusia a lansat acest proiect de a construi un pod ce conectează Crimeea de uscat în februarie 2016 și a decis introducerea temporară a unor limite de navigare prin strâmtoarea Kerci, începând după a doua jumătate a acestei luni. Ministrul rus al Transporturilor, Maxim Sokolov a asigurat că restricțiile vor fi minimale.

„În prezent, pregătim un proces și calculăm pierderile materiale pentru porturile Mariupol și Berdiansk”, declarat oficialul ucrainean citat. El a mai adăugat că „partea politică” a problemei este în mâna MAE ucrainean și a Consiliului pentru Securitate și Apărare Națională a Ucrainei.

Ministrul ucrainean al Justiției, Pavel Petrenko a declarat în octombrie 2016 că țara sa va iniția un demers juridic privind violarea granițelor maritime de către Rusia, proces ce va fi inițiat la Curtea de Justiție a ONU. Kievul a acuzat Rusia de deposedarea ilegală a Ucrainei de resursele sale maritime, precum și de poluare și de impact negativ asupra mediului din Marea Neagră, inclusiv de construirea unui pod peste strâmtoarea Kerci.

Cu toate acestea, Rusia a continua acest proiect controversat de infrastructură, În noiembrie 2017, Construcția podului din strâmtoare Kerci ce va lega peninsula Crimeea de teritoriul continental al Rusiei era gata în proporție de peste 50%.

Cifrele se bazau pe ultimele rapoarte declara atunci Igor Astakov, directorul adjunct al Agenției Federale a Drumurilor din Rusia, în cadrul unei vizite de lucru în Kazan. „Obiectivul principal din acest an și următorul este construirea podului peste strâmtoarea Kerci. Mai bine de 50% din construirea acestui obiectiv a fost realizată deja”, a spus el, citat de Tass.

Circa un an și jumătate a trecut de la începerea lucrărilor la acest pod, iar șantierul este în lucru în toate cele opt punct de construcție de pe mare și de pe uscat. Acum, inginerii instalează arcadele pentru autostradă și căile ferate ale podului. Astakov a mai spus că, în prezent, se lucrează la 40 de km de drumuri de acces către autostrada de pe pod, atât în Crimeea, cât și la Krasnodar.

Podul este proiectat cu o lungime totală de 19 km, iar 60% din suma de construcție de 2,5 miliarde de dolari a fost deja bugetată.

Oferte „generoase”

Ultima ofertă de „nerefuzat” a Moscovei, în ceea ce privește Crimeea, este ca Ucraina să-și recupereze o parte din armamentul deținut în Crimeea înaintea anexării. Propunerea a fost făcută de liderul de la Kremlin pe data de 11 ianuarie 2018.

Putin a spus că Rusia este pregătită să lase Ucraina să-și recupereze echipamentul militar din Crimeea, deși starea acestuia este foarte deteriorată. Putin a mai spus că ar fi vorba de zeci de nave și zeci de avioane de luptă. El crede că armata ucraineană ar putea sosi în Crimeea pentru a-și lua navele și să le ducă în portul de la Odesa.

De asemenea, Rusia este gata să invite armata ucraineană să participe la eliminarea muniției ucrainene care nu mai este folositoare din cauza gradului avansal de teriorare.

La câteva zile distanță, purtătorul de cuvânt al președinției, Dmitri Peskov, a declarat că nu a existat nici un răspuns substanțial de la Kiev privind la propunerea președintelui rus Vladimir Putin pentru predarea echipamentului militar din Crimeea. „Am auzit o serie de declarații publice care au fost făcute de la Kiev, dar nu știu nimic despre orice răspuns material”, a spus el.

Chestiunea anexării ilegale a Crimeii de către Rusia va fi cu siguranță o temă de campanie dezbătută în cadrul alegerilor prezidențiale ce vor avea loc în martie în Rusia. Contracandita lui Putin, vedeta de televiziune Xenia Sobceak, este de părere că peninsula aparține Ucrainei, potrivit Unian.

„Crimeea este ucraineană, este un fapt medical, acesta este teritoriul Ucrainei. Am încălcat acordurile internaționale, am încălcat acordul nostru cu Ucraina ” a declarat Sobchak într-un video postat pe Twitter de către jurnalistul rus Dmitri Smirnov cu atitudini pro-Kremlin.

Programul electoral al Xeniei Sobceak cuprinde referi la încheierea războiului din Donbas și ținerea unui nou referendum în Crimeea.

Corespondență de la Chișinău Mădălin Necșuțu pentru Karadeniz Press

Share our work
Rusia înarmează Serbia până-n dinți

Rusia înarmează Serbia până-n dinți

Președinte Serbiei, Alexandr Vucici

Serbia este în negocieri cu Rusia pentru achiziționarea a șase elicoptere multirol de tip Mi-17 și pentru a înființa un centru de reparații a elicopterelor, a declarat joi ministrul sârb al Apărării, Alexandr Vulin într-o conferință de presă transmisă de televiziunea națională din Serbia.  „În concordanță cu nevoie și posibilitățile noastre financiare, discuțiile au demarat cu partea rusă pentru achiziția a până la șase elicoptere multirol de tip Mi-17. Acest lucru ne va permite să ne reînnoim flota aeriană”, a declarat oficialul de la Belgrad.

Întrebat dacă se poate vorbi și de achiziționare de sisteme anti-rachetă de tip S-300, acesta a afirmat că este prea devreme pentru astfel de discuții și că va anunțat despre acest lucru „atunci când lucrurile sunt pe cale să se întâmple”.

Președintele sârb Alexandr Vucici a declarat că Serbia vrea să cumpere șase elicoptere rusești, precum și sistem antirachetă de tip S-300, menționând că se poartă negocieri în acest sens cu compania rusească de armament controlată de stat Rosoboronexport.

În luna octombrie, Forțele Aeriene Sârbești au primit șase avioane de luptă de tip Mikoyan MiG-29
care au fost oferite de Rusia ca asistență tehnică și militară. În afată de avioane, Serbia va primi gratuit din partea Moscovei 30 de tancuri de tip T-32 și 30 de vehicule de luptă de patrulare și recunoaștere de tip BRDM-2. Serbia se mai află în discuții pentru a cumpără sisteme anti-aeriene de rachete de tip Buk-M1 și Buk-M2 și rachete sol-aer de tip Tunguska.

Președintele Serbiei Alexandr Vucici s-a aflat în aceste zile într-o vizită oficială la Moscova, acolo unde a fost primit de mai mulți demnitari ruși în frunte cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Share our work
Tensiuni dezamorsate: Erdogan i-a cerut lui Trump ca SUA să nu ofere armament kurzilor

Tensiuni dezamorsate: Erdogan i-a cerut lui Trump ca SUA să nu ofere armament kurzilor

Vicepremierul turc Bekir Bozdag a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune local Kanal 24, că președintele turc Recep Erdogan și omologul său american, Donald Trump, a discutat telefonic despre dorința Ankarei ca SUA să nu mai trimită arme combatanților kurzi sirieni din Unitățile de Apărare a Poporului (YPG). După această discuție, spune reprezentantul turc, a fost marcat astfel un punct de cotitură în relațiile tensionate între cele două țări. Casa Albă a anunțat vineri că președintele Trump l-a informat pe omologul său turc că Washingtonul este pe cale să-și ajusteze sprijinul militar pentru partenerii din teren în Siria.

Sprijinul american pentru milițiile YPG în lupta împotriva Statului Islamic alimentează tensiunile între Ankara și Washington de mai multe luni, Turcia cerând SUA suspendarea livrării de armament către combatanții kurzi. La finalul lunii mai 2017, SUA anunțatu că vor trimite armamentul kurzilor din YPG pentru a lupta împotriva militanților ISIS, relata Al Jazeera.

Share our work