Zelenski, discuții bilaterale cu lideri ai mai multor state în curs de dezvoltare

Zelenski, discuții bilaterale cu lideri ai mai multor state în curs de dezvoltare

Volodimir Zelenski a participat la ceremonia de instalare a lui Javier Milei în funcția de președinte al Argentinei, în data de 10 decembrie 2023. Această ocazie a marcat prima vizită oficială a lui Zelenski în America Latină de la preluarea mandatului său de președinte, oportunitate de care s-a folosit pentru a câștiga sau a menține sprijinul mai multor state în favoarea Ucrainei, într-un moment în care susținerea externă devine tot mai crucială pentru statul ucrainean.

Astfel, în drum către Argentina, Zelenski a făcut o oprire în Capul Verde pentru o întrevedere cu prim-ministrul José Ulisses Correia e Silva, care și-a reiterat sprijinul pentru cauza Ucrainei – o poziție nu foarte comună printre statele africane, care tind să nu condamne în mod direct agresiunea Rusiei. În plus, cei doi au discutat despre posibilități de aprofundare a relațiilor și cooperării atât bilaterale, cât și cu alte state africane.

Odată ajuns în Argentina și înaintea ceremoniei de depunere a jurământului de către noul președinte ales, Zelenski a susținut întrevederi separate cu liderii politici din alte state învecinate. În cadrul uneia dintre acestea, președintele ecuadorian Daniel Noboa s-ar fi arătat deschis începerii unei noi cooperări bilaterale în problematici legate de securitate, digitalizare și comerț de produse agrare. În același ton a avut loc și întâlnirea cu președintele Paraguay, Santiago Pena, concentrându-se pe moduri de a dezvolta relațiile comerciale dintre cele două țări.

Apoi, în cadrul întâlnirii cu președintele Uruguay, Luis Lacalle Pou, a fost discutată posibilitatea organizării unui summit între Ucraina și America Latină. Această idee este susținută și de președintele nou instaurat al Argentinei, Javier Milei. Acesta, în ciuda comparațiilor cu Donald Trump în baza personalității și a anumitor păreri politice, și-a exprimat încă din timpul campaniei electorale sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, reiterat acum cu ocazia prezenței lui Zelenski.

La un moment dat, în timpul oficialităților, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu prim-ministrul maghiar Viktor Orban. Cei doi au avut o discuție scurtă, al cărei conținut nu a fost făcut public. Conform BBC, interacțiunea a părut tensionată, cel mai probabil din cauza poziției pro-ruse a Ungariei și a opoziției acesteia față de aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană. În contextul în care summit-ul Consiliului European care va deschide dezbaterile asupra acestui subiect urmează să aibă loc în 14 și 15 decembrie, Zelenski a purtat și o conversație telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron, insistând asupra importanței evenimentului. O altă parte a convorbirii s-a concentrat pe ajutorul militar oferit Ucrainei de către Franța.

Astfel, pe lângă acțiunile de câștigare a susținerii mai multor state în curs de dezvoltare, președintele ucrainean continuă eforturile diplomatice de menținere a sprijinului partenerilor existenți. Astfel, Joe Biden l-a invitat pe Zelenski la Washington pentru a discuta despre nevoile urgente actuale ale Ucrainei și despre stabilitatea angajamentului Statelor Unite. Venind la câteva zile după ce republicanii au respins un pachet de ajutor substanțial pentru Ucraina, ]n contextul în care Casă Albă a avertizat că fondurile deja alocate urmează a fi epuizate, președintele ucrainean este așteptat să se adreseze Congresului american și să participe la o întâlnire cu noul președinte al Camerei Reprezentanților SUA, republicanul Mike Johnson.

Share our work
Mostenire coloniala. Statele UE, amenintate cu razboiul

Mostenire coloniala. Statele UE, amenintate cu razboiul

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca  Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.

UE, amenintata de Chavez

Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

Share our work
Palestina, recunoscuta ca “stat liber si independent” de catre Argentina

Palestina, recunoscuta ca “stat liber si independent” de catre Argentina

Palestina, problema constanta a diplomatiei mondiale

Palestina, problema constanta a diplomatiei mondiale

Argentina recunoaste Palestina ca “stat liber si independent” in cadrul frontierelor din 1967, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presedintele argentinian Cristina Fernandez i-a transmis luni o nota presedintelui Autoritatii Nationale Palestiniene, Mahmoud Abbas, pentru a-i comunica recunoasterea acestui teritoriu ca “un stat liber si idependent”, a declarat presei ministrul relatiilor externe argentinian, Hector Timerman. “Guvernul argentinian impartaseste cu partenerii sai din Mercosur, Brazilia si Uruguay, opinia ca a sosit momentul de a recunoaste Palestina ca un stat liber si independent”, a spus Timerman. Peste 100 de tari recunosc Palestina ca stat, majoritatea in America Latina, conform cifrelor Misiunii palestiniene la ONU. Argentina, a 104-a tara care a luat aceasta decizie, a anuntat luni, dupa Brazilia, ca recunoaste Palestina ca „stat liber si independent in interiorul frontierelor din 1967”, decizie pe care Israelul a catalogat-o drept „regretabila”. Uruguayul a anuntat ca intentioneaza sa recunoasca Palestina in 2011. Cuba, Nicaragua, Costa Rica si Venezuela recunosc deja statul palestinian. In afara de American Latina, Palestina este recunoscuta si de tari din Africa, Asia, chiar si din Europa (Cipru, Cehia, Ungaria, Malta sau Polonia). Autoritatea Palestiniana are statut de observator in cadrul ONU, iar presedintele SUA, Barack Obama, si-a exprimat speranta ca va deveni membru cu drepturi depline in 2011. Negociatorul palestinian, Saeb Erakat, declara in noiembrie ca, daca Statele Unite nu vor impune Israelului incetarea colonizarii, palestinienii ar putea solicita recunoasterea statului palestinian in cadrul frontierelor din 1967. In total, 150 de tari mentin relatii diplomatice cu autoritatile palestiniene, sub o forma sau alta.

Atitudinea Romaniei

Inaugurarea oficiului de reprezentare a Romaniei de la Ramallah face parte „din strategia nationala de dezvoltare a relatiilor cu tarile din Orientul Mijlociu”, mentiona Ministerul Afacerilor Externe, in luna octombrie 2009. „Aceasta misiune diplomatica va oferi, de asemenea, un sprijin calificat cetatenilor romani aflati in Teritoriile Palestiniene”, mai preciza MAE. Insarcinatul Romaniei pe langa Autoritatea Palestiniana este Marin Albu, iar, in afara misiunii diplomatice romanesti, la Autoritatea Nationala Palestiniana sunt acreditate 33 de oficii de reprezentare si 10 consulate generale. Premergator deschiderii consulatului, secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a avut o serie de convorbiri cu Daniel Ayalon, adjunctul ministrului israelian al afacerilor externe, cu Yossi Gal, directorul general al MAE israelian, precum si cu alti responsabili din Ministerul israelian de Externe.
Primele contacte la varf ale Romaniei cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) au avut loc la Cairo, in aprilie 1972. In luna mai a aceluiasi an, Romania a recunoscut oficial OEP, iar in martie 1974 a fost deschisa Reprezentanta Permanenta a OEP de la Bucuresti. Romania a recunoscut statul palestinian a doua zi dupa proclamarea sa, care a avut loc la 15 noiembrie 1988, la Alger, prin Declaratia de Independenta adoptata de Consiliul National Palestinian (parlamentul palestinian din exil). Pe aceasta baza, Reprezentanta Permanenta a OEP de la Bucuresti a fost transformata in Ambasada Statului Palestina (ianuarie 1989).
In urma hotararilor OEP de la Alger, Adunarea Generala ONU a adoptat Rezolutia 43/177 din 15 decembrie 1988, prin care s-a decis ca termenul „Palestina” sa fie folosit in cadrul sistemului ONU in locul denumirii „OEP”, fara a se aduce prin aceasta prejudicii statutului si functiunilor de observator ale OEP in cadrul sistemului Natiunilor Unite.

„Foaie de parcurs”

Statul palestinian nu s-a putut constitui de facto dupa deciziile OEP din 1988. Problema statalitatii palestiniene se afla insa in centrul demersurilor vizand reglementarea conflictului din Orientul Mijlociu. In prezent, eforturile comunitatii internationale sunt axate pe punerea in practica a prevederilor planului prezentat partilor israeliana si palestiniana, la 30 aprilie 2003, de Cvartetul International pentru conflictul din Orientul Mijlociu (SUA, UE, ONU si Federatia Rusa). Planul Cvartetului, cunoscut si sub denumirea de „Foaie de parcurs” (Road Map), vizeaza tocmai o reglementare cuprinzatoare a conflictului prin constituirea statului palestinian, care sa convietuiasca, in pace si securitate, alaturi de statul israelian.
La 26 octombrie 2009 a fost inaugurat oficial „Oficiul de Reprezentare a Romaniei la Ramallah – Palestina”. Actualul ambasador palestinian la Bucuresti, domnul Ahmad Bader Aqel, si-a prezentat scrisorile de acreditare la 30 septembrie 2009.

Evolutia relatiilor politice bilaterale

Yasser Arafat, presedintele Comitetului Executiv al OEP, a vizitat Romania de mai multe ori in perioada 1974-1994, ultima data pentru a participa la Forumul Crans Montana de la Bucuresti, prilej cu care s-a intalnit si cu Shimon Peres, vicepremier si ministrul afacerilor externe al Statului Israel. Prima vizita oficiala intreprinsa de un sef de stat roman in Teritoriile Palestiniene s-a desfasurat in ianuarie 2000, cu prilejul festivitatilor de la Bethleem, ocazionate de bimileniul Crestinismului. La 12 iulie 2009 a avut loc vizita oficiala la Ramallah a domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei.
In perioada 2-4 noiembrie 2008, a avut loc vizita oficiala in Romania a lui Mahmoud Abbas, presedintele Comitetului Executiv al Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei, presedinte al Autoritatii Nationale Palestiniene. La invitatia presedintelui Romaniei, presedintele Autoritatii Nationale Palestiniene a efectuat o noua vizita oficiala la Bucuresti, in perioada 12-13 iulie 2010.
La nivel de prim-ministru, au avut loc vizite in Teritoriile Palestiniene in august 1998 si iulie 2001, iar in septembrie 2010, premierul Emil Boc si omologul sau palestinian, Salam Fayyad, au avut o intrevedere bilaterala in marja participarii la Adunarea Generala a ONU. La nivel de ministru de externe, au avut loc vizite in iunie 1997, aprilie 2002, iulie 2005 si februarie 2008. De asemenea, ministrul roman de interne si, respectiv, al lucrarilor publice, au facut, in octombrie 1998, scurte vizite la Bethleem, unde s-au intalnit cu omologii palestinieni. In iunie 2010, ministrul palestinian al muncii a efectuat o vizita oficiala in tara noastra, la invitatia omologului sau roman.
In Romania, au efectuat vizite, de-a lungul anilor, mai multe delegatii palestiniene, pe linia parlamentului in exil – Consiliul National Palestinian – si a grupurilor si miscarilor care compun Organizatia pentru Eliberarea Palestinei. Au vizitat Romania, de asemenea, delegatii reprezentand Autoritatea Nationala Palestiniana, in 1996, precum si presedintele Consiliului Legislativ Palestinian, in aprilie 2001. La 26 octombrie 2009, a avut loc prima runda de consultari politico – diplomatice intre MAE roman si palestinian, la nivel de secretar de stat, in baza Protocolului de Cooperare semnat la 12 iulie 2009.

Asistenta Romaniei pentru institutiile palestiniene

Romania a contribuit cu 150.000 Euro la Conferinta Internationala de la Paris a statelor donatoare(decembrie 2007). MAE a alocat, din bugetul ODA 2009, 100.000 Euro pentru sprijinirea Misiunii Uniunii Europene in domeniul politiei din Teritoriile Palestiniene, conform angajamentului asumat de Romania la Conferinta donatorilor pe tema consolidarii structurilor palestiniene in domeniul statului de drept si securitatii civile, desfasurata la Berlin, la 24 iunie 2008. Fondurile alocate au fost folosite pentru echiparea unei sectii de politie din Bethlehem. In anul 2009 si 2010, Institutul Diplomatic Roman a organizat la Ramallah un program intensiv de pregatire pentru diplomati palestinieni.

Acord de cooperare

Senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Senat, i-a primit recent pe Ahmad Aqel, ambasadorul extraordinar plenipotentiar şi plenipotenţiar al Palestinei la Bucuresti şi pe  Khaled Darwish, directorul general al Agenţiei palestiniene de ştiri WAFA. Întrevederea a fost organizată în contextul încheierii unui acord de cooperare între Agerpres şi WAFA.
În cadrul întâlnirii, a fost trecut în revistă istoricul relaţiilor bilaterale româno-palestiniene, deschiderea manifestată de România încă din anii ’70 pentru aspiraţiile poporului palestinian, atitudine care s-a manifestat atât la nivel politic, în rolul pozitiv asumat de România în procesul de pace din Orientul Mijlociu, cât şi prin proiectele de cooperare în plan cultural, universitar etc., concretizate, între altele, în bursele de studiu acordate de statul român studenţilor palestinieni.
Ambasadorul AQEL a apreciat rolul echilibrat asumat de România în relaţia cu ţările arabe, pe de o parte, şi cu Israelul, pe de altă parte şi a prezentat aşteptările exprimate de autorităţile palestiniene în ceea ce priveşte procesul de pace din Orientul Mijlociu. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a reamintit bunele relaţii întretinute, în mod tradiţional, de România în Orientul Mijlociu, atât cu statele arabe, cât şi cu Israelul, menţionând, în acest context, recentele convorbiri oficiale avute la Senatul României cu delegaţii ale mai multor state arabe din zonă, cât şi contactele cu oficialii israelieni.
S-a căzut de acord asupra necesităţii realizării unei colaborări mai strânse la nivel parlamentar bilateral, prin programarea unei acţiuni comune, posibil în cursul primului semestru al anului viitor, cât şi a consolidării contactelor delegaţiilor română şi palestiniană la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. A fost salutată de ambele părţi diversificarea formelor de colaborare instituţională în plan bilateral, inclusiv prin încheierea Acordului de colaborarea între cele două agenţii de ştiri, care va contribui la o mai bună informare a publicului. Totodată, a fost prezentat interesul părţii române pentru implicarea firmelor româneşti în procesul de reconstrucţie din regiune.

Share our work