Federația Rusă, avertizată să nu militarizeze Arctica
Federația Rusă a început să instaleze primul său cablu subacvatic de comunicaţii cu fibră optică în Arctica, în cadrul unui proiect de stat care are rolul să aducă internet de mare viteză în nordul îndepărtat bogat în hidrocarburi.
Moscova vrea să îmbunătăţească infrastructura de comunicaţii din nordul îndepărtat, unde şi-a extins prezenţa militară şi dezvoltă Ruta din Marea Nordului, pentru a deveni o cale maritimă majoră.
Expresul polar
Cablul, care ar trebui instalat până în 2026, va avea o lungime de 12.650 de kilometri, de-a lungul coastei nordice ruseşti, din Marea Barents până în portul estic Vladivostok, importantă bază militară, aeriană și navală.
Numit ”Expresul polar”, cablul va fi gestionat de compania de stat Morsviazsputnik, pentru a oferi internet stabil în porturile arctice, precum şi în peninsul Kamciatka şi Sahalin.
Şeful companiei care va produce şi instala cablul, Alexei Strelcenko, a spus că proiectul va costa 65 de miliarde de ruble (889 milioane dolari) şi va fi finanţat integral de stat.
Navele militare sunt folosite pentru apărarea revendicărilor în zona arctică
Arctica, pământ rusesc
Arctica este o zonă de influenţă a Rusiei, a proclamat în luna mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care avertizeaza Occidentul pe tema ambiţiilor sale în regiune. ”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a proclamat Lavrov, care denunţă veleităţi ofensive ale NATO şi Norvegiei în Arctica.
Arctica, un vast teritoriu cu condiţii extreme, în jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială dintre cele opt ţări riverane membre ale Consiliului Arcticii – Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda – vizând resursele naturale, căile de navigaţie şi poziţia strategică ale acesteia.
China, stat cvasi-arctic
Noua cursă geopolitică provoacă, spre marea nemulţumire a Washingtonului, apetitul Chinei, un simplu ”observator” în Consiliu, dar care se revendică drept un stat ”cvasi-arctic”.
În preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite şi-au arătat în mod clar voinţa de a se ridica împotriva ”agresivităţii” ruso-chineze, iar administraţia Biden pare să vrea să continue să-şi marcheze teritoriul.
”Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm asupra respectării regulilor internaţionale”, avertiza coordonatorul diplomaţiei americane în problema Arcticii,James DeHart, care sublinia ”îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.
Casa Albă schimbă macazul
Diplomația americană din era Trump a zdrunicant serios precedenta reuniune a Consiliului Arcticii, blocând pentru prima oară declaraţia finală a acestuia, din cauza refuzului SUA ca documentul să menţioneze modificările climatice.
Fostul președinte Trump El considera că ”retragerea regulată a banchizei deschide noi căi de trecere şi oferă noi oportunităţi comerciale”.
În privinţa acestui punct, mesajul american s-a schimbat în mod radical odată cu venirea lui Biden la putere, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre priorităţile sale.
”Deschiderea oceanului nu este numai un lucru bun. Ea implică totodată riscuri enorme”, a subliniat un înalt oficial american, relevând ultime studii care arată că încălzirea în Arctica ”atinge un ritm nu de două ori mai mare, ci de trei ori mai mare” decât cel al restului planetei.
Administraţia Biden vrea să pună pe tapet aceste probleme de mediu pentru a explora posibile cooperări cu Moscova, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Articii în următorii doi ani.
SUA avertizează Rusia să nu militarizeze Arctica
Apel împotriva militarizării
Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a cerut anterior ”evitarea unei militarizări” a Arcticii, un avertisment adresat Rusiei, care şi-a intensificat activităţile militare în această regiune strategică.
”Suntem îngrijoraţi de intensificarea anumitor activităţi militare în Arctica, care consolidează riscurile unor accidente sau unor calcule greşite şi subminează obiectivul împărtăşit al unui viitor paşnic şi durabil al regiunii”, a declarat şeful diplomaţiei americane. ”Sperăm ca acest tip de cooperare să continue şi ca Arctica să rămână o zonă de cooperare paşnică”, a declarat Blinken.
”Trebuie să avansăm toţi, inclusiv Rusia, pe baza unor norme şi angajamente pe care ni le-am asumat şi să evităm declaraţiile care le slăbesc”, a adăugat el, răspunzând astfel unei întrebări despre declaraţii ale lui Lavrov referitoare la Arctica.
Antony Blinken a mai reproşat Rusiei ”revendicări maritime ilegale, mai ales cu privire la reguli privind tranzitul navelor străine pe ruta Nordului”, de-a lungul coastei ruseşti ale Arcticii. Aceste reguli ”sunt incoerente cu dreptul internaţional şi este un lucru căruia i-am răspuns şi vom continua să-i răspundem”, a subliniat el. (Isac Mihai)
Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.
Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.
Arctica, obiectiv strategic
Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.
În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Desant naval
Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.
US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.
Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.
Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.
Cold Response, amânat de pandemie
Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.
„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.
La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.
Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)
Generalul olandez Jeff Mac Mootry a declarat că Rusia a demonstrat un interes sporit pentru exercițiile militare desfășurate după Cercul Polar de Olanda și Marea Britanie, relatează The Telegraph, citat de KARADENIZ PRESS. Mac Mootry a subliniat că aviația militară rusă s-a comportat provocator în timpul acestor antrenamentelor britanico-olandeze. Generalul a menționat că în timpul exercițiilor militare care au avut și lansare de rachete, marina și aviația militară rusă a fost în imediata apropiere de locul desfășurării și într-un număr mult mai mare decât era acum 10 ani.
Provocare arctică
„Ei se comportă astfel încât poți înțelege că ei își doresc să fie văzuți să se știe că ei sunt aproape”, a menționat Mac Mootry.
Generalul olandez a mai adăugat că avioanele militare ruse se apropie la o distanță oarte mică de navele NATO. „Aceste acțiuni pot fi calificate ca fiind provocatoare”, a mai spus generalul.
Anterior, ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson a declarat că în ultima perioadă s-a intensificat activitatea submarinelor rusești în Oceanul Arctic.
Submarine olandeze, vârf de lance în exercițiile militare NATO
Război cibernetic
Ministrul Apărării al Olandei, Ank Bijleveld, citat de mass-media internațională, a declarat că Amsterdamul se află în război cibernetic cu Moscova. Oficialul de la Amsterdam a făcut această declarație în timp ce a fost rugată să comenteze expulzarea a patru cetățeni ruși, suspectați de spionaj și crime cibernetice pe teritoriul Olandei. Ministrul a răspuns afirmativ când a fost întrebată dacă țara sa este în război cibernetic cu Rusia. „Serviciile secrete ruse încearcă prin toate metodele să influențeze viața noastră de zi cu zi, să influențeze procesele democratice de la noi”, a spus Ank Bijleveld.
Oficialul olandez a menționat implicarea rușilor în alegerile din SUA și a subliniat că ceea ce face Rusia este cu adevărat periculos, iar Occidentul trebuie să scape de iluzii în această privință.
Amintim că recent autoritățile de la Amsterdam au expulzat patru cetățeni ruși învinuiți de spionaj cibernetic a Agenției pentru Interzicerea Amrelor Chimice de la Haga.
În aceeași zi Marea Britanie a anunțat că GRU a planificat ample atacuri cibernetice împotriva Londrei.
Federația Rusă răspunde manevrelor NATO din zona Arctică
Tactică britanică
Londra plănuieşte să-şi consolideze prezenţa militară la Arctica, anul viitor, în contextul unor îngrijorări faţă de poziţia tot mai agresivă a Rusiei, a declarat recent ministrul britanic al Apărării, citat de The Associated Press, preluată de KARADENIZ PRESS.
Guvernul britanic pregăteşte o „strategie de apărare în Arctica”, în cadrul căreia urmează să staţioneze 800 de membri ai unor comandouri militare, inclusiv puşcaşi marini, în 2019, în Norvegia, şi să înfiinţeze o nouă bază militară în regiune.
Potrivit ziarului, această inițiativă britanică a fost motivată în parte de anticiparea faptului că Moscova va continua să-şi extindă prezenţa în Arctica, în goana după petrol în regiune, în contextul în care gheaţa polară se topeşte din cauza modificărilor climatice.
„Constatăm o activitate a submarinelor ruse foarte apropiată de nivelul celei din timpul Războiului Rece şi este normal să începem să răspundem acestui lucru”, a subliniat Williamson. (M.B.)
Rusia işi va restabili prezenţa militara in Arctica, cu scopul de a supraveghea Calea Maritima de Nord, un proiect strategic considerat sa joace un rol tot mai important in comerţul internaţional, a anunţat luni preşedintele rus Vladimir Putin, citat de AFP. Vladimir Putin a anunţat ca Rusia va restabili o baza militara, situata in Noua Siberie, in estul Oceanului Arctic, şi abandonata de la inceputul anilor ’90. „Militarii noştri au plecat de acolo in 1993. In acelasi timp, este un complex foarte important in Oceanul Arctic, o noua etapa in punerea in valoare a Caii Maritime de Nord”, a declarat Putin, citat de agenţiile rusesti. „Ne-am pus de acord nu doar pentru a restabili in acest loc o baza militara, ci şi de a reface aerodromul”, a adaugat el. Un detaşament de nave militare ruseşti, condus de crucişatorul cu propulsie nucleara Piotr Veliki (Petru cel Mare), a ajuns saptamana trecuta pe Insula Kotelnii, in arhipelagul Noua Siberie. Navele au adus materiale pentru a incepe reconstrucţia aerodromului Temp. „Am revenit aici pentru totdeauna, pentru ca este un teritoriu rusesc”, a declarat sambata Arkadi Bahin, ministru adjunct al Apararii, citat de agenţia Interfax. „Misiunile asigurate de navele din cadrul Flotei de Nord reprezinta doar o parte din sarcinile fixate de preşedintele rus şi ministrul Apararii pentru dezvoltarea şi ameliorarea Caii Maritime de Nord, dar şi a zonei arctice adiacente”, a adaugat el.
Gigantul rus Gazprom a anuntat ca a lansat marti oficial exploatarea zacamantului de gaz natural condensat din Bovanenkovskoie, in peninsula Iamal din Arctica, un vast proiect care a suferit o amanare din cauza crizei economice din 2008-2009. Presedintele rus Vladimir Putin a urmarit prin sistemul de videoconferinta ceremonia de inaugurare a zacamantului, descoperit in 1971 si care contine 4.900 miliarde metri cubi de gaze naturale. Este vorba de unul dintre proiectele prioritare ale Gazprom, ale carui surse de productie provin in principal din marile zacaminte din Siberia occidentala, in declin de mai multi ani. In 2009, grupul anuntase amanarea cu un an a exploatarii zacamantului, din 2011 in 2012, din cauza crizei economice mondiale care afectase serios cererea de gaz in Rusia si in Europa. Directorul Gazprom, Alexei Miller, a precizat, in cadrul ceremoniei, ca 46 miliarde metri cubi vor fi extrasi in 2013, urmand ca productia sa ajunga in 2017 la 115 miliarde metri cubi, potrivit agentiei Interfax. In total, zacamintele din peninsula Iamal contin rezerve estimate la 26.500 miliarde de metri cubi, potrivit Gazprom.Pe de alta parte, in contextul unei noi crize economice si a concurentei din ce in ce mai feroce din partea gazelor de sist si a gazului natural lichefiat, produse in special de Statele Unite, „ne intrebam unde se va duce acest gaz”, a declarat pentru AFP Valeri Nesterov, analist la Sberbank-CIB. Gazprom furnizeaza in prezent un sfert din gazul consumat consumat in Europa.
