ANALIZĂ: Scandalul alegerilor anulate aprinde Mișcarea de Rezistență în Moldova

de Razvan Iorga | iul. 13, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Știri, UE

Polițiști aduși să păzească casa liderului PD, Vlad Plahotniuc, la ultimul protest major din Chișinău, de pe 1 iulie. Foto credit: BIRN

Decizia instanțelor de a invalida alegerile pentru Primăria de la Chișinău a mobilizat mulți oameni pentru a contesta organizarea administrativă oligarhică a Moldovei – dar rezultatele reale ale mișcării vor veni pe viitor. Anularea rezultatelor alegerilor locale pentru Primărie, câștigate luna trecută de Andrei Năstase, a fost picătura care a umplut paharul pentru mulți oameni din R. Moldova, scrie portalul Balkan Insight într-o amplă analiză a situației politice și sociale din R. Moldova, preluat de EvZ Moldova.

Hotărârea inițială a unei instanțe locale din Chișinău, din 20 iunie, a fost confirmată la 25 iunie de către Curtea Supremă de Justiție.

Năstase a fost ales de aproape 53% din populația orașului, câștigând în mod neașteptat alegerile împotriva unor candidați mai bine plasați, susținuți de partidul socialist pro-rus și de coaliția de guvernământ pro-occidentală.

Instanța și-a argumentat decizia controversată de a anula alegerile, după apariția în direct a lui Nastase pe Facebook în ziua votării, atunci când a cerut oamenilor să-și folosească dreptul de vot – fără însă a menționat vreun candidat sau nume de partid care să fie votat.

Andrei Nastase, liderul Partidului Platformei pentru Demnitate și Adevăr din opoziție, PPDA, a declarat într-un interviu pentru BIRN că în scenariul cel mai defavorabil, potrivit legii, ar fi putut primi o amendă, dar nu s-a așteptat niciodată la anularea alegerilor.

Fostul procuror și avocat, în vârstă de 43 de ani, este acum liderul carismatic al unei mișcări populare împotriva lui Vlad Plahotniuc, oligarhul miliardar și politicianul care conduce Partidul Democrat aflat la guvernare – și care spun criticii că subordonează guvernul, majoritatea parlamentară, întreaga administrație și aparatul judiciar din Moldova în interesele sale.

Năstase conduce această mișcare în alianță cu formațiunea pro-europeană Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu.

Năstase a intrat pentru prima oară în atenția publicului în toamna anului 2015, când, alături de alți adepți, a organizat în centrul Chișinăului o campanie de tip „occupy”, în scopul de a-l contesta pe Plahotniuc.

Cu toate acestea, când s-a aliat cu fostul lider al PSRM și actualul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, mulți analiști au fost dezamăgiți.

Mai există și alte controverse legate de trecutul său. Rapoartele mass-media l-au descris ca un apropiat al controversaților oameni de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa, care trăiesc acum la Frankfurt – evitând condamnările la închisoare – și care înainte au fost partenerii de afaceri ai lui Plahotniuc.

În ultimii doi ani, însă, Năstase s-a rebranduit din activist în lider politic pro-european și, alături de cei mai apropiați aliați ai săi, a deschis numeroase uși la Bruxelles, sub îndrumarea Partidului Popular European (PPE), în căutarea sprijinului lor politic.

Curând după anularea victoriei sale la alegerile de la Chișinău, Andrei Năstase, Maia Sandu și liderul Partidului Liberal Democrat, Viorel Cibotaru, au creat Mișcarea de Rezistență – Acum.

„Ceea ce este important este crearea acestei mișcări populare, de rezistență civică la nivel național, iar apoi putem decide asupra formelor de manifestare”, a declarat Năstase BIRN.

El a avertizat că tactica lor ar putea merge până la acte de nesupunere civică împotriva guvernului, pe care îl consideră prea apropiat de președintele pro-rus.

Avertizări asupra unui „scenariu ucrainean”

Într-o declarație recentă, Năstase a avertizat că un scenariu ucrainean de tip Euromaidan nu ar putea fi exclus în Moldova, susținând că Plahotniuc ar putea chiar „împușca oamenii dacă își va vedea libertatea și averile dobândite ilicit în pericol”.

„Să nu uităm că [președintele înlăturat al Ucrainei, Viktor] Ianukovici a fost odată un lider pro-european. Să nu uităm că Ianukovici a șantajat Europa … și că Ianukovici a schimbat, de asemenea, sistemul de vot în beneficiul său „, a susținut el.

După ce a fost blocat de la preluarea funcției al Capitalei, Năstase se teme că același scenariu ar putea avea loc după alegerile parlamentare din noiembrie.

Alegerile locale din orașele de la Chișinău au fost văzute pe scară largă ca un test pentru următoarele alegeri la nivel național.

Dar schimbarea reală a politicii din Moldova a devenit mai greu de realizat, parțial din cauza introducerii sistemului electoral mixt care va fi aplicat la scrutinul din luna noiembrie.

În cadrul acestui sistem, jumătate dintre parlamentari vor fi aleși pe listele de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripțiile individuale.

Una dintre strategiile pe care Plahotniuc ar intenționa să o utilizeze în alegeri este ca ai săi candidații Partidului Democrat să-i facă pe candidați să candideze ca și independenți, iar pe lângă asta să coopereze cu Partidul Socialist pentru a-și învinge adversarii.

„Plahotniuc nu are altă șansă de a obține rezultate bune”, spune Năstase, care adaugă că, în ciuda refuzurilor publice, există o „alianță secretă” între democrații de guvernământ și socialiștii de opoziție pentru mai mult de un an și jumătate.

O dovadă pentru aceasta este că ambele partide, cele mai mari din Moldova, au sprijinit introducerea noului sistem electoral mixt, în ciuda criticilor din partea Uniunii Europene.

Alianța împotriva unui regim „dictatorial”

În timp ce victoria neașteptată a lui Nastase în alegerile pentru Primărie a oferit un impuls mobilizării opoziției, Năstase și-a consolidat și mai mult relațiile politice cu liderul mai popular al PAS, Maia Sandu, care până acum a fost simbolul principal al unei alternative reale pro-europene în Republica Moldova.

Maia Sandu, în vârstă de 46 de ani, absolventă a Universității Harvard din SUA, este o figură de încredere în multe cancelarii ale UE, precum și la Washington.

Fost consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale de la Washington, ea a condus între urmă cu câșiva ani și Ministerul Educației al Moldovei într-un guvern anterior, atunci când a solicitat făcut mai multe reforme dure, dar necesare.

Sandu a pierdut cursa prezidențială din R. Moldova în noiembrie 2016, după ce Partidul Democrat și PSRM s-au aliat împotriva ei.

Într-un interviu pentru BIRN, Maia Sandu a spus că invalidarea alegerilor pentru primăria Chișinăului a fost o decizie abuzivă,

„Ne confruntăm cu o nouă situație în Republica Moldova, deoarece până acum nici un alt rezultat al alegerilor, chiar și atunci când acestea au fost contestate de concurenți sau de observatori naționali sau internaționali, nu a fost invalidat vreodată de vreo instanță”, a spus ea.

Sandu a cerut formarea unei mișcări de rezistență pentru a uni oamenii împotriva „obiceiurilor dictatoriale” ale Partidului Democrat și liderului acestuia, Vlad Plahotniuc.

„Aceasta este încercarea noastră de a uni societatea, de a informa oamenii despre ceea ce se întâmplă și despre pericolul acestor decizii abuzive”, a spus ea.

„Moldova se confruntă cu o problemă a dominației oligarhice asupra mass-media, așa că vom încerca, de asemenea, să informăm corespunzător publicul”, a adăugat Sandu.

Întrebat dacă ar exclude posibilitatea unei așa-numite „alianțe nefirești” între socialiștii pro-ruși și pro-democrații pro-europeni, Sandu a spus cu voce tare: „Nu!”

„Lui Plahotniuc i-a căzut și ultima mască de pro-european prin aceste acțiuni [după votul primăriei]. De aceea a impins sistemul electoral mixt, pentru că – după cum arată votul – alegerile ar fi putut fi câștigate de către socialiștii de la Chișinău dacă acest lucru ar fi fost deja pus în practică „, a spus Sandu.

Sandu a exclus, de asemenea, orice posibil compromis de formare a unei coaliții cu Partidul Democrat, chiar dacă a existat o presiune din partea UE pentru un astfel de scenariu, pentru a-i scoate din joc pe socialiștii pro-Kremlin.

„Singurii care pot exercita presiuni sunt cetățenii care votează pentru noi. Apărăm interesele acestor oameni și vom acționa în funcție de necesitățile alegătorilor „, a spus ea.

„Alegătorii noștri vor să trăiască într-o țară democratică, unde oamenii cinstiți trăiesc bine, într-o țară din care nu doresc să fugă”, a concluzionat Sandu.

Până acum, cele trei partide care formează Mișcarea de Rezistență – ACUM au câștigat sprijinul unui număr de personalități publice proeminente, inclusiv analiști politici, lideri ONG, sportivi și intelectuali.

Plahotniuc, totuși, a intrat și el în ofensivă, învinuindu-i pe Maia Sandu și pe Andrei Năstase pentru rezoluția votată pe 5 iunie, de către Parlamentul European, dcoument în care s-a cerut că orice sprijin bugetar suplimentar pentru Moldova să fie tăiat.

„Această rezoluție, ce a fost cretă de Maia Sandu și Andrei Năstase împotriva poporului moldovenesc, nu își va atinge scopul cinic căruia s-a urmărit – de a face pe oameni să sufere din punct de vedere financiar. Rezoluția are doar un efect politic, dar altfel nu va funcționa” , a declarat săptămâna trecută Plahotniuc.

Mișcarea Parlamentului European a venit la o zi după ce Uniunea Europeană a înghețat plata primei tranșe dintr-un ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova, care a precizat că voia recentă anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului a încălcat principalele precondiții pentru acordarea acestui sprijin financiar: respectarea democrației și a domniei legii.

Plahotniuc a atacat rezoluția Parlamentului European, susținând că banii au fost intenționați „să îmbunătățească alimentația copiilor în grădinițe și școli și să crească salariile cadrelor didactice”.