Romania si Bulgaria, politie aeriana la comun

Romania si Bulgaria, politie aeriana la comun

Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a efectuat marţi o vizită oficială în Bulgaria la invitaţia omologului său bulgar Aniu Anghelov. În prezenţa celor doi miniştri a fost semnat la Sofia un acord tehnic privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană.
Documentul a fost semnat de generalul-maior Fănică Cârnu, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, şi de omologul lui bulgar generalul-maior Konstantin Popov, se afirmă într-un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării. Acordul tehnic stabileşte modul şi procedurile de efectuare a zborurile transfrontaliere de poliţie aeriană şi de garantare a siguranţei şi bunei coordonări a zborurilor efectuate cu avioane de vânătoare. Implementarea acordului va crea condiţiile pentru o reacţie eficientă faţă de diferitele ameninţări aeriene şi va contribui la eforturile de securizare a flancului de sud-est al NATO. Acest acord tehnic se bazează pe acordul interguvernamental semnat la data de 12 octombrie 2011 la Bucureşti care a fost deja ratificat de parlamentele celor două ţări şi a intrat în vigoare la 27 iulie 2012.
În cadrul convorbirilor oficiale, au fost abordate teme comune de securitate, precum apărarea aeriană, managementul spaţiului aerian, iniţiativele regionale de securitate şi domeniul pregătirii şi instruirii trupelor. „Suntem în favoarea dezvoltării relaţiilor bilaterale între cele două armate în cadrul iniţiativelor regionale, asigurării securităţii apelor teritoriale din Marea Neagră şi participării forţelor aeriene la misiuni comune de poliţie aeriană. În situaţia în care forţele aeriene ale celor două ţări se vor dota cu acelaşi tip de avion multirol, vom analiza posibilităţile de cooperare în domeniile mentenanţei, instruirii personalului navigant şi tehnic”, a declarat ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu.

Înzestrarea cu avioane multirol

Referindu-se la programul de înzestrare a Forţelor Aeriene Române cu avionul multirol, ministrul Dobriţoiu a precizat că „opţiunea strategică a României vizează achiziţia avionului multirol de generaţia a V-a şi asigurarea tranziţiei cu un avion de generaţia a IV-a, cu costuri minime. În calitatea mea de ministru al apărării naţionale, eu am emis o ipoteză în spaţiul public, pentru a genera o dezbatere în legătură cu aviaţia de luptă românească, având în vedere realităţile financiare, marcate de criza economică. Opţiunea pentru avionul de generaţia a V-a ţine de un orizont mai îndepărtat, când şi realităţile fiscal-bugetare ne vor permite acest lucru. Condiţiile actuale ne impun o abordare pragmatică, în care să găsim soluţii inteligente pentru o tranziţie la cele mai mici costuri cu putinţă, astfel încât să putem întrebuinţa elementele de infrastructură de aerodrom destinate operării celor două tipuri de avioane, precum şi a programului unic de înarmare.
O astfel de decizie ar acoperi un interval de minimum 20 de ani pentru realizarea tranziţiei, plus încă 30 de ani pentru operarea avionului de generaţia a V-a. Am asigura, astfel, un orizont de timp de 50 de ani, perioadă în care piloţii noştri de vânătoare şi-ar putea îndeplini, în condiţii optime, misiunile încredinţate. Doresc, în acest cadru, să reafirm angajamentul Guvernului României de a desfăşura nu doar procedurile referitoare la înzestrarea cu avionul multirol, ci la toate programele de înzestrare strategică a Armatei României, în deplină concordanţă cu prevederile legislaţiei europene, ţinând în acelaşi timp cont de relităţile economice şi bugetare grele prin care trece ţara, ca de altfel, întreaga Uniune”, a declarat ministrul Dobriţoiu în cadrul conferinţei de presă susţinută în capitala bulgară.

Share our work
Israelul, pregatit sa atace Iranul. Cauta aliati in Balcani

Israelul, pregatit sa atace Iranul. Cauta aliati in Balcani

avioane multeGuvernul SUA este îngrijorat din cauză că Israelul pregăteşte, în pofida obiecţiilor sale, o acţiune militară împotriva Iranului. Între timp, Israelul îşi caută aliaţi în Peninsula Balcanică. După România şi Grecia, acum este vorba despre Bulgaria.
SUA au creat un plan de urgenţă pentru salvarea instituţiilor sale din regiune, scrie Wall Street Journal, citat de Mediafax. Potrivit cotidianului, preşedintele Barack Obama, secretarul Apărării Leon Panetta şi alţi oficiali de rang înalt le-au transmis deja israelienilor o serie de mesaje, avertizându-i asupra consecinşelor unui asemenea atac. Barack Obama l-a sunat joi pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar generalul Martin Dempsey, care deţine cel mai înalt grad american, se va întâlni şi va dicuta pe această temă cu oficiali militari israelieni la Tel Aviv, săptămâna viitoare, adaugă Wall Street. Cotidianul apreciază că armata americană se pregăteşte de numeroase posibilităţi de represalii la un raid militar israelian, inclusiv un eventual atac militar asupra Ambasadei Statelor Unite din Bagdad din partea miliţiilor şiite proiraniene.
În Irak se află peste 15.000 de diplomaţi, angajaţi ai Guvernului federal şi întreprinzători americani. Statele Unite menţin în Kuwait, ca forţă de disuasiune, aproximativ 15.000 de militari şi au mobilizat un al doilea portavion în regiunea Golfului, subliniază Wall Street Journal.

Aliaţii Israelului din Balcani

Ministrul bulgar al Apărării, Anu Anghelov, va semna luni, în Israel, două acorduri bilaterale în materie de cooperare militară. Anu Anghelov va iniţia duminică o vizită de două zile în Israel. El va semna un acord de cooperare militară care prevede organizarea de exerciţii comune, în fiecare din cele două state, transmite Mediafax. În plus, va fi semnat şi un memorandum de înţelegere şi cooperare în industria de armament. Miniştrii grec şi israelian ai Apărării, Dimitris Avramopoulos şi Ehud Barak, au convenit marţi să-şi consolideze cooperarea bilaterală pentru instituirea “stabilităţii” în regiune şi pentru a permite o mai bună exploatare a resurselor naturale.
În vara anului trecut, forţele aeriene s-au antrenat din nou în România. În 2006, ministrul israelian al Apărării de la acea vreme, Shaul Mofaz, a semnat un acord pe cinci ani cu omologul său român, care permite IAF să trimită avioane şi militari pentru antrenamente în România.
Ministrul bulgar al Apărării se va întâlni cu omologul său israelian, Ehud Barak, şi va vizita compania Israel Aerospace Industries. Guvernul bulgar condus de Boiko Borisov are strânse relaţii cu Israelul, iar industria militară bulgară, care produce arme uşoare şi muniţie, este prezenţă pe piaţa din Orientul Mijlociu. Industria bulgară de apărare a rămas neafectată de criza economică, efectuând exporturi de 300 milioane de euro în anul 2011, scrie presa bulgară.
Publicaţia citează datele asociaţiei bulgare a industriei de apărare care de obicei rămân secrete. Organizaţia, din care fac parte cei mai mari producători de arme şi muniţie din Bulgaria, a refuzat să precizeze însă care au fost destinaţiile exporturilor. Jurnalul menţionează totuşi Algeria, Afganistanul, SUA şi Irakul ca clienţi tradiţionali ai producătorilor bulgari de arme uşoare.

Share our work
Misiunea fregatei Drazki dezbina conducerea Bulgariei

Misiunea fregatei Drazki dezbina conducerea Bulgariei

Fregata Drazki

Fregata Drazki

Presedintele bulgar Gheorghi Parvanov a amintit recent, intr-un comunicat adresat presei de la sud de Dunare, ca, in cazul unor intentii de o asemenea importanta, cum ar fi trimiterea fregatei “Drazki” pentru a participa la operatiunile militare din Libia, seful statului nu trebuie sa fie informat prin intermediul presei. Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov, nu a fost informat de catre ministrul apararii, Aniu Anghelov, in legatura cu trimiterea fregatei in misiune in Mediterana in cadrul misiunii NATO, transmite Info Mondo Militar. In replica, ministrul apararii a declarat ca, potrivit regulamentului, nu are obligatia de a informa presedintele tarii. Gheorghi Parvanov a mentionat ca articolul 15 din Legea privind apararea indica presedintele drept comandant suprem al armatei. La randul sau, Aniu Anghelov a mentionat: “Respect institutiile statului si pentru ca sunt sigur ca presedintele a stiut ca se pregatea o astfel de decizie, daca as fi fost convocat, m-as fi prezentat si l-as fi informat despre intentia de a trimite fregata Drazki in Libia”. “O astfel de situatie indica lipsa dorintei de dialog si subaprecierea coordonarii intre institutii”, a replicat seful statului bulgar in comunicatul adresat mass-media. Fregata “Drazki” urmeaza sa plece in misiune in Libia dupa data de 15 aprilie. Bulgaria a anuntat la sfarsitul lunii martie 2011 ca va participa cu o fregata la operatiunile NATO de impunere a unui embargo asupra armelor impotriva Libiei. Fregata Drazki, cu 160 de oameni la bord, a fost mandatata sa se alature fortelor NATO din largul coastelor Libiei, la 15 aprilie, pentru o perioada de pana la trei luni, a anuntat serviciul de presa al guvernului de la Sofia. Misiunile sale vor fi sa “pazeasca, escorteze, controleze, respinga sau sa retina nave, conform Rezolutiilor 1.970 si 1.973 ale Consiliului de Securitate al ONU”, care prevad un embargo asupra armelor, potrivit executivului bulgar. In pofida faptului ca mandatul acesteia este de trei luni, fregata nu ar trebui sa ramana in Mediterana mai mult de o luna, dupa care va fi inlocuita de o alta nava NATO, a declarat, marti, ministrul Apararii, Aniu Anghelov, la prezentarea hotararii. Bulgaria, membra a NATO din 2004, nu s-a alaturat operatiunilor de impunere a unei zone de interdictie in spatiul aerian libian, din cauza aviatiei sale depasite. Bulgaria a achizitionat trei nave de la guvernul belgian in 2009, Gordi, Verni si Drazki. Ultima dintre ele este cea mai performanta. Dintre statele membre NATO si-au mai anuntat atunci disponibilitatea de a participa Statele Unite, Grecia, Italia, Marea Britanie, Republica Turcia si Germania. Astfel, Sofia trebuia sa puna la dispozitia NATO fregata militara „Drazki”, nava amiral a Flotei Militare Bulgare, care a mai participat si la misiunea ONU in largul coastelor libaneze, UNIFIL. Nava Drazki apartine clasei de fregate Wielingen, fiind construita special pentru fortele navale belgiene, in perioada 1970-1980, cu asistenta olandeza, britanica si americana, in santierele navale din Antwerp si Temse. In 2004 a fost vanduta marinei bulgare, urmand ca alte trei nave de acelasi tip sa intre in dotarea flotei statului balcanic. Cu 2200 de tone si un echpaj de 160 de marinari, „Drazki” dispune de un sistem de lansare a rachetelor Sea-Sparow, precum si al temutelor rachete anti-navale Exocet, devenite celebre in urma conflictului din insulele Falkland dintre Argentina si Marea Britanie. Pentru comparatie, fregata „Regele Ferdinand” a fost lansata la apa in Marea Britanie in 1986, sub numele de „HMS Coventry”. Costul total de productie a navei a fost de 147 de milioane de lire sterline, aproximativ 700 de milioane de lei. „Regele Ferdinand” are un deplasament de 4.900 de tone, lungimea de 148,2 metri, latimea de 14,75 metri si poate atinge o viteza maxima de 30 de noduri. In comparatie, fregata „Drazki”, pe care Bulgaria o va trimite in misiune in Libia, este mai veche. Lansata la apa in Belgia in 1977, nava bulgara are un deplasament de 2.200 de tone, lungimea de 106,4 metri si latimea de 12,3 metri, iar viteza maxima pe care „Drakzi” o poate atinge este de 28 de noduri.

Share our work