Ucraina, război politic total

Ucraina, război politic total

Ucraina, razboi electoral total

Ucraina, razboi electoral total

Preşedintele Ucrainei şi candidat pentru un nou mandat, Petro Poroşenko, a susţinut sâmbătă că în turul doi al scrutinului prezidenţial, în care se va confrunta cu actorul de comedie Volodimir Zelenski, ucrainenii vor avea de ales între Europa şi Rusia, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Pe 21 aprilie opţiunile sunt: Europa sau Rusia”, a subliniat actualul preşedinte într-o înregistrare video postată pe Facebook. Ucraina, mai spune Poroşenko în mesajul său, are nevoie de ”un preşedinte puternic, un comandant suprem puternic, nu de unul slab”.

Zelenski, principalul favorit

”Putem avansa rapid către Europa liberă, dar de asemenea putem să ne întoarcem şi mai rapid către jugul Rusiei imperialiste. Acesta este pericolul”, afirmă el în continuare. Dar admite că mulţi sunt împotriva lui pe reţelele de socializare, în emisiunile televizate şi de asemenea la urne, unde în primul tur al alegerilor, deşi s-a clasat pe locul doi, a obţinut numai 15,95% din voturi, puţin mai mult de jumătate din procentul de 30,24% al lui Zelenski.

”Prieteni, v-am auzit pe toţi; pe aceia care m-aţi votat şi pe aceia care aţi susţinut alţi candidaţi. Am tras concluziile de rigoare”, a asigurat Petro Poroşenko în mesajul video.

Provocare electorală

Anterior, el a acceptat provocarea lansată de contracandidatul său ca dezbaterea lor finală de dinaintea turului doi să se desfăşoare pe stadionul Olimpic din Kiev şi să se supună amândoi unui examen medical ”pentru a dovedi poporului că nu sunt nici alcoolici şi nici toxicomani”. Dar încă nu este clar dacă dezbaterea, preconizată pentru 19 aprilie, chiar va avea loc.

Un novice în politică, actorul de comedie Volodimir Zelenski a fost până în prezent cunoscut prin rolurile jucate în emisiuni umoristice şi în filme pentru marele public. El nu a făcut deloc campanie electorală tradiţională, preferând apariţiile pe scenă cu trupa sa de stand-up comedy şi exprimându-se mai mult pe reţelele de socializare decât la televiziune şi în presa scrisă.

Războiul oligarhilor

În timp ce susţinătorii săi evidenţiază figura nouă din peisajul politic, cei care-l critică remarcă ambiguitatea programului său electoral, stabilit printr-un vot pe reţelele de socializare, şi pun la îndoială capacitatea lui Zelenski de a conduce o ţară confruntată cu un război, cu mari dificultăţi economice şi cu o corupţie extinsă. El însuşi este acuzat de actualul preşedinte că este o ”marionetă” a oligarhului Igor Kolomoiski, ceea ce Zelenski neagă, promiţându-le totodată ucrainenilor o ”nouă viaţă fără corupţie”.

Cât despre Rusia, el a înăsprit tonul, spunând că doreşte să ceară Kremlinului compensaţii pentru anexarea Crimeei şi pentru sângerosul conflict armat cu separatiştii proruşi. După anexarea Crimeei şi la puţin timp după începutul războiului din est, Zelenski se arătase mai conciliant, afirmând atunci că este gata să se aşeze ”în genunchi” pentru a evita un ”conflict militar” între cele două ”popoare frăţeşti”.

Desant diplomatic

Cancelarul german Angela Merkel îl va primi la 12 aprilie la Berlin pe preşedintele Petro Poroşenko, care candidează pentru un al doilea mandat la conducerea statului, cu nouă zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în Ucraina pe care acesta speră să le câştige în faţa lui Volodimir Zelenski. „Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.

„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)

Share our work
Poroșenko, desant diplomatic

Poroșenko, desant diplomatic

Cancelarul german Angela Merkel, folosită în scop electoral în politica din Ucraina

Cancelarul german Angela Merkel, folosită în scop electoral în politica din Ucraina

„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.

„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)

Share our work
Kievul cere consolidarea misiunii OSCE în Marea Azov

Kievul cere consolidarea misiunii OSCE în Marea Azov

Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică

Bătălia pentru Marea Neagră și Marea Azov se intensifică

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Războiul declarațiilor

Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.

„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Kremlinul, pregătit pentru mutarea NATO

Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită. Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.

Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.

„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.

Cosmosul, armă politică

Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.

Reamintim că, într-un interviu acordat recent ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.

Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.

Refuz cu repetiție

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.

Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.

Mobilizare ucraineană

Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.

În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.

Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.

Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei. (N.G./M.I.)

Share our work
Merkel refuză militar Ucraina

Merkel refuză militar Ucraina

Binomul Angela Merkel-Donald Trump, speranța Kiev-ului

Binomul Angela Merkel-Donald Trump, speranța Kiev-ului

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat joi autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

Promisiuni germane

Ea a promis că va aborda problema în timpul întrevederii sale cu Vladimir Putin în marja viitorului summit al G20, acuzând Moscova că a limitat voit accesul spre Marea Azov, care se învecinează cu Ucraina şi Rusia, după inaugurarea unui pod deasupra strâmtorii Kerci, ce leagă Rusia de Crimeea.
„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă.

Războiul declarațiilor

Anterior, Petro Poroșenko a declarat că Vladimir Putin, prin acțiunile demarate în ultimii ani, își dorește anexarea întregii Ucrainei.
„Nu credeți minciunile spuse de Putin! Putin își dorește vechiul imperiu rus. Crimeea, Donbas, întreaga țară. Ca țar rus, așa cum se vede, imperiul său nu poate funcționa fără Ucraina. Ne vede ca pe colonia sa”, a declarat Poroșenko.
La rândul său, liderul de la Kremlin a acuzat autoritățile de la Kiev că întrețin rusofobia în rândul cetățenilor din Ucraina. Printre declarațiile președintelui rus, una s-a remarcat prin „expresivitate”. „Kievul întreține în mod activ sentimentele anti-rusești. Asta e tot ce au. Și funcționează. Dacă (cetățenii – n.r.) vor vrea să mănânce bebeluși la micul dejun începând de mâine, probabil că le vor servi bebeluși”, a declarat Vladimir Putin.

Miza Nord Stream 2

Poroşenko a cerut anterior Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”. (N.G.)

Share our work
Kremlin-ul, pavăză pentru Abhazia și Oseția de Sud

Kremlin-ul, pavăză pentru Abhazia și Oseția de Sud

Georgia visează la NATO

Georgia visează la NATO

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a avertizat că Rusia va continua să asigure securitatea Osetiei de Sud şi a Abhaziei – două regiuni separatiste ale Georgiei -, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova în 2008, după războiul de cinci zile ruso-georgian dus pe teritoriul Osetiei de Sud în august acelaşi an, informează ziarul rusesc Parlamentskaia Gazeta, citat de KARADENIZ PRESS. În cadrul unei întâlniri cu Dmitri Medoiev, responsabilul Osetiei de Sud pentru politica externă, şeful diplomaţiei ruse a declarat că se apropie noua rundă a Discuţiilor internaţionale de la Geneva (GID, după acronimul în limba engleză) cu privire la Transcaucazia, preconizată să se desfăşoare între 11 şi 12 decembrie, de aceea cele două părţi trebuie să-şi coordoneze poziţiile.

Parteneri strategici

‘Sunt sigur că vom continua linia noastră comună pentru a asigura într-un mod fiabil securitatea aliaţilor noştri în această regiune importantă a lumii’, a subliniat Serghei Lavrov.
‘Osetia de Sud apreciază relaţiile cu Federaţia Rusă: noi considerăm Rusia drept principalul nostru partener strategic, o ţară apropiată nouă, atât istoric, cât şi spiritual’, a afirmat aşa-numitul ministru de externe sud-osetin Dmitri Medoiev.
La dialogul de la Geneva participă Georgia, Rusia, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor de facto din Osetia de Sud şi Abhazia, dar şi SUA.
Formatul de negocieri GID – coprezidat de Uniunea Europeană, ONU şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) – a fost creat în 2008 pentru a depăşi consecinţele conflictului din Georgia, care avusese loc între 8 şi 12 august acelaşi an.
Kremlinul a recunoscut independenţa ambelor regiuni separatiste georgiene la 26 august 2008, la două săptămâni după semnarea acordului de încheiere a conflictului scurt şi sângeros din Osetia de Sud.
Georgia, care beneficiază de sprijinul UE şi SUA, nu recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei şi consideră cele două teritorii drept ‘ocupate’ de către forţele ruse. Rusia dispune de baze militare în ambele republici separatiste.

Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse

Georgia-rămâne-o-țară-amenințată-de-noi-confruntări-cu-regimurile-separatiste-pro-ruse

Georgia, în afara NATO

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a respins anterior ipoteza unei aderări rapide a Georgiei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ai cărei oficiali au promis în 2008 acestei foste republici sovietice că va putea adera într-o zi la Alianţă. „Nu văd o aderare rapidă la NATO pentru Georgia, aceasta este poziţia Germaniei”, a declarat Merkel în timpul unei întâlniri din august 2018 cu studenţii Universităţii din Tbilisi, capitala acestei ţări din Caucazul de Sud. „Lucrurile se întâmplă în mod gradual”, a adăugat ea, în condiţiile în care autorităţile georgiene şi-au fixat drept obiectiv aderarea la Uniunea Europeană (UE) şi la NATO.
În timpul summitului NATO care a avut loc în 2008 la Bucureşti, liderii ţărilor din NATO i-au promis Georgiei că într-o zi ea va putea deveni membră a acestei organizaţii, însă – la presiunile Angelei Merkel şi ale preşedintelui de atunci al Franţei, Nicolas Sarkozy – au refuzat să-i acorde acestei ţări statutul de candidat oficial, aminteşte AFP.

Sprijin german

Georgia s-a opus apoi Rusiei în timpul unui război-fulger, care s-a soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei celor două republici separatiste proruse, Osetia de Sud şi Abhazia, ce s-au separat de Georgia în 1992. Rusia menţine în prezent o puternică prezenţă militară în aceste două republici, spre marea nemulţumire a Georgiei, care denunţă o „ocupaţie”. „Este o ocupaţie peste circa 20% din teritoriul georgian şi o mare nedreptate”, a declarat vineri Angela Merkel în faţa studenţilor georgieni.
Într-un gest simbolic, în cursul vizitei, ea s-a deplasat de asemenea la frontiera administrativă cu Osetia de Sud, unde poliţiştii de frontieră au instalat sârmă ghimpată.
Îngrijorată de prezenţa forţelor NATO lângă frontierele sale, Rusia se opune în mod categoric aderării Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică. (M.B.)

Share our work