ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin

Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.

Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.

Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.

Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.

De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.

Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului

Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.

Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.

„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederasau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.

În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.

Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.

MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.

Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.

Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.

Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.

Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.

În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.

Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.

Tragedia umană, exploatată electoral

Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.

Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.

Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.

Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.

Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.

El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.

„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.

Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.

Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.

Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.

El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.

Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.

Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni

Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.

MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.

Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.

Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.

În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.

Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work
Se rupe și mai tare relația Moscova-Chișinău: ambasadorul R. Moldova în Rusia, rechemat în centrala MAEIE

Se rupe și mai tare relația Moscova-Chișinău: ambasadorul R. Moldova în Rusia, rechemat în centrala MAEIE

Ambasadorul R. Moldova la Moscova, Andrei Neguță

Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a anunțat, luni că a decis rechemarea la Chişinău pentru consultări a ambasadorului Republicii Moldova în federația Rusă, Andrei Neguţă, pe o durată nedeterminată.În legătură cu cazurile de hărțuire și intimidare de către autorităţile Federaţiei Ruse a persoanelor oficiale şi oamenilor politici din Republica Moldova, intensificarea acestora în ultima perioadă şi lipsa unor reacţii oficiale la demersurile repetate ale autorităţilor moldoveneşti pe marginea acestor cazuri”, se arată într-un comunicat de presă al MAEIE, despre rechemarea la Chișinău a lui Neguță.

Diplomația de la Chișinău anunță că va căuta soluții pentru ameliorarea tensiunilor. „În cadrul discuţiilor urmează a fi examinate căile pentru depăşirea situaţiei create, evitând pe viitor acţiuni de natură să submineze relațiile moldo-ruse pe care autoritățile moldoveneşti și le doresc să fie prietenești, de încredere și respect reciproc”, scrie în comunicatul remis presei de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Share our work
Atacurile josnice ale Episcopului Marchel și socialistului Dodon, pionii camuflați politico-religios sub pulpana Moscovei

Atacurile josnice ale Episcopului Marchel și socialistului Dodon, pionii camuflați politico-religios sub pulpana Moscovei

marchel-dodon

Dacă în Rusia Biserica și statul merg mână-n mână pentru o conducere de tip autocrat, nici promotorii intereselor rusești la Chișinău nu acționează după alt scenariu. Proiectele politice ale Moscovei în R. Moldova lucrează zi și noapte pentru a deturna bruma de efort făcut la Chișinău în vederea unui parcurs european și spre un trai mai bun pentru cetățeni. Dorința primordială este de a bloca acest drum înspre UE și apoi a denigra Europa pentru un eventual eșec în încercarea de a atrage R. Moldova spre locomotiva europeană de la Bruxelles.

Bătălia se duce pe toate fronturile, fără scrupule, iar Moscova aruncă ultimii ași pe care îi are în mânecă. Așa cum a început campania electorală la mănăstirea Căpriana, alături de Mitropolitul Vladimir, a continuat-o apoi cu Patriarhul rus Kirill la Moscova, acum a venit rândul și ultimul glonț din această ruletă rusească să iasă din țeava pistolul și să încerce să lovească mișelește în candidat PAS, Maia Sandu, a cărui „păcat” îl reprezintă faptul că este femeie onestă și pro-europeană. Dacă Stalin spunea că o țară de întinde până acolo unde îi ajunge armata, Rusia lucrează între Prut și Nistru cu armata neregulată din cazărmile politicii și ale Bisericii subordonate canonic Moscovei.

Relații vechi, ținte noi

Episcopul de Bălți și Fălești Marchel și liderul PSRM, Igor Dodon, au fost dintotdeauna în relații apropiate, încă de pe vremea când acesta din urma activa în rândurile PCRM-ului din Vladimir Voronin. Situația disperată a lui Igor Dodon, care nu a reușit din primul tur să câștige alegerile prezidențiale, l-a făcut pe acesta să apeleze la serviciile politico-religioase prestate de Marchel. Acesta, împreună cu alte fețe bisericești, au ieșit la finalul săptămânii trecute într-o conferința cu o sală goală, dar multe camere de luat vederi cu un mesaj josnic, nedemn nici măcar de un mirean, dar de un om al lui Dumnezeu.

Episcopul nu s-a limitat doar la acuzații cum că liderul PAS ar fi lucrat împotriva bisericii și a trecut la atacuri suburbane la persoană, spunând despre Maia Sandu că „nu are familie și copii” și că ar fi „stearpă”. Astfel de personaje abjecte îl ajută pe liderul PSRM, Igor Dodon, să aducă vreo schimbare de ordin moral, politic sau economic în R. Moldova. Aceasta ar trebui să fie alternativa către o „Moldova care are viitor”.

Uniți sub patrafirul ideologic rusesc al Izborsk

Politica lui Dodon și religia lui Marchel fac casă bună și în clubul rusesc Izborsk, acolo unde cei doi își împart aceleași idei politico-religioase de sorginte mistică despre naționalismul de tip rusesc. Clubul Izborsk este o asociație rusă de reflecție politică care reunește scriitori, filozofi, persoane publice, politicieni și politologi. Printre altele, din club face parte și cunoscutul promotor al euroasianismului și ideolog șovin al Kremlinului, Alexandr Dughin.

Clubul Izborsk a fost creat în 2012 de către scriitorul și jurnalistul de stânga rus, Aleksandr Prohanov, o figura cunoscută în spațiul cultural și politic rus. Din clubul Izborsk Moldova mai fac parte liderul socialiștilor Igor Dodon, deputatul socialist Bogdan Țîrdea, bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah sau fostul lider al PPCD, Iurie Roșca, în prezent unul dintre cei mai vocali susținători ai Rusiei la Chișinău și șef peste Sputnik Moldova. Acestui club „select” li se alătura din partea religioasă a simpatizaților pro-ruși mai multe fețe biserici, inclusiv cea a Episcopului Marchel.

Ditamitarea Republicii Moldova sub steag străin

Venit la propriu de pe tancurile rusești din timpul serviciul său militar chipurile în slujba lui Dumnezeu, Marchel, de altfel un „patriot” la fel ca și tovarășul său politic, Igor Dodon, a avut probleme cu legea tocmai pentru că a făcut parte dintr-un grup ce plănuia dinamitarea de dinauntru a R. Moldova prin semănarea urii interetnice și întoarce etniilor din R. Moldova împotriva autorității constituționale a Chișinăului. În vara anului 2014, presa din Republica Moldova surprinsese on întâlnire de taină, la Bălți, între principalii exponenți ai moldovenismului pro-rusesc și anti-UE, eveniment la care au luat parte atunci fostul bașcan al UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal, episcopul de Bălți, Marchel sau președintele Partidului „Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz.

Revoluție” cu iz penal

Încă de pe atunci, organele legii vorbeau despre Marchel și confrații săi de întâlniri de taină că „pregătirea unei revolte a minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului”, „recrutarea unor detaşamente populare, ce ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne, declanşarea unui război informaţional contra autorităţilor Republicii Moldova”.

După aceasta, Procuratura Generală a dispus iniţierea urmăririi penale în cazul başcanului Găgăuziei, Mihail Formuzal şi episcopului Marchel. Acuzațiile de atunci erau foarte grave: declaraţii şi acţiuni care sfidează regimul constituţional, catalogând inițiatorii întâlnirii la care a participat Episcopul Marchel drept „adepţi ai ideologiilor extremiste”.

„Omul nostru de la Moscova”, liantul dintre Biserica și Dodon

În acest triunghi de interesele politico-religioase, țesut de Moscova pentru Chișinău, în vara lui 2012, apare și fostul ambasador al R. Moldova la Moscova, Andrei Neguță. Ca și proiectul de federalizare a R. Moldova, cunoscut mai simplu drept „planul Kozak”, Neguță avea și el să exprime, la fel ca Dodon, un punct de vedere mai degrabă al Moscovei, decât al Chișinău în dosarul transnistrean. Neguţa avea să declare, într-un interviu publicat de Itar-Tass, că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune.

După rechemarea de la Moscova, Neguță să găsim imediat, la numai două luni, un post la de consilier în cadrul Departamentului mitropolitan relaţii externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia şi ţările din CSI. Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a acordat atunci lui Neguţa ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”. Ulterior, Neguță avea să se regăsească la alegerile parlamentare din 2014 pe lista PSRM pe un loc fruntaș, fapt ce i-a și asigurat de fapt un mandat confortabil pe patru ani.

 

Share our work
Chisinau: Andrei Neguta, consilier la Mitropolia Moldovei

Chisinau: Andrei Neguta, consilier la Mitropolia Moldovei

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova Andrei Neguţa, rechemat din cauza unor declaraţii scandaloase în presa rusă în legătură cu situaţia din Transnitria, a fost numit consilier la Mitropolia Moldovei.
Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei ruse, l-a numit pe Andrei Neguţa în funcţia de consilier în cadrul Departamentului mitropolitan relaţii externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a acordat recent lui Neguţa ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”.
Guvernul de la Chişinău l-a rechemat la sfârşitul lunii aprilie în ţară pe ambasadorul Andrei Neguţa, după ce acesta a declarat într-un interviu publicat de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a calificat poziţiile exprimate în interviu drept „regretabile.”
Chişinăul nu a numit încă un alt ambasador în Federaţia Rusă, dar au fost vehiculate mai multe nume, inclusiv al ministrului-adjunct al afacerilor externe Andrei Popov şi al deputatuui Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.

Share our work
MAE de la Chisinau: Neguta nu are dreptate, Rusia trebuie sa-si retraga trupele

MAE de la Chisinau: Neguta nu are dreptate, Rusia trebuie sa-si retraga trupele

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău califică drept regretabil interviul acordat de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova în care acesta declară că retragerea militarilor ruşi din Transnistria ar fi inoportună şi reiterează necesitatea retragerii de pe teritoriul Republicii Moldova a forţelor militare ruseşti.
“Anumite declaraţii făcute în acest interviu regretabil lasă loc pentru interpretări. În acest sens reiterăm că în conformitate cu angajamentele internaţionale şi prevederile constituţionale ale Republicii Moldova, autorităţile moldoveneşti pledează ferm pentru retragerea necondiţionată de pe teritoriul ţării a forţelor militare ruseşti, inclusiv a muniţiilor stocate la Cobasna”, potrivit unui comentariu al diplomaţiei de la Chişinău, oferit marţi pentru Agerpres.
Potrivit aceluiaşi comentariu, Republica Moldova depune eforturi susţinute în vederea transformării misiunii de pacificare într-o misiune civilă sub mandat internaţional. Reacţia diplomaţiei de la Chişinău vine după ce ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă a declarat într-un interviu publicat luni de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Aceste declaraţii au fost criticate şi de politicieni de la Chişinău, potrivit cărora acestea nu ar corespunde poziţiei oficiale a Republicii Moldova.
În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

Share our work