de Razvan Iorga | nov. 14, 2018 | R. Moldova, Știri, UE
Legislativul European a adoptat, miercuri, o rezoluție ce privește R. Moldova de o maniră foarte critică și remarcă un regres în ultimul an de zile din mai multe puncte de vedere la Chișinău. Documentul face referire printre altele și la asistența macrofinanciară promisă Chișinăului care nu trebuie acordată decât după alegerile parlamentare preconizate pentru februarie 2019.
Rezoluția este bazată pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius despre implementarea Acordului de Asociere UE – R. Moldova, document ce conține o serie de obligații de ambele părți. Raportorul a văzut în documentul elaborat mai multe încălcări ale angajamentelor Chișinăului, în special în partea ce ține de respectarea standelor democratice.
În ultimul an, Republica Moldova a trecut printr-o serie de consulvii politice, după ce partidul de guvernare PD și socialiștii proruși PSRM au votat împreuna trecerea la un sistem de vot nou – mixt – împotriva recomandărilor Comsiei de la Veneția. De asemenea, în iunie 2018, mai multe instanțe de la Chișinău au decis anularea alegerilor pentru Primăria Chișinăului de către unul dintre reprezentanții opoziției extraparlamentare de la Chișinău, Andrei Năstase, pe motiv de fraudă electorală. Observatorii internaționali prezenți la scrutin nu au observat în rapoartele lor de monitorizare, iar Bruxelles a acuzat partidul de guvernare de imixtiune în actul de justiție și anularea unui scrutin perfect valabil.
Rezoluția de miercuri a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 76 împotrivă și 186 de abțineri. Autorii menționează că R. Moldova este „capturată de interese oligarhice” și că „dă înapoi de la standardele democratice și statul de drept”.
Teama de noi alegeri anulate
Marea majoritate a parlamentarilor au cerut autorităților de la Chișinău să răspundă tuturor îngrijorărilor exprimate de acest ultim raport și să facă eforturi mai mari pentru independența justiției, combaterea corupției și spălării banilor.
„Prin această dezbatere transmitem un mesaj foarte clar cetățenilor Republicii Moldova și cetățenilor Georgiei că suntem alături de ei pe parcursul lor de integrare europeană. Avem aceste Acorduri de Asociere care trebuie implementate. Aceste Acorduri de Asociere au fost negociate de la egal la egal, între autoritățile din Georgia și autoritățile din Republica Moldova pe de o parte și Uniunea Europeană pe de cealaltă parte. Dorim să ajutăm cetățenii Republicii Moldova și cetățenii Georgiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan.
El a mai spus că este nevoie de un angajament clar al autortiăților de la Chișinău și că astfel de episoade de anulare a alegerilor libere și democratice nu vor mai avea loc și alegerile parlamentare programate pe 24 Februarie 2019.
„Însă, din păcate, vedem că autoritățile de la Chișinău, Guvernul Republicii Moldova este în momentul de față un obstacol în dorința Uniunii Europene de a ajuta cetățenii Republicii Moldova. Dacă autoritățile de la Chișinău nu recunosc alegeri libere, democratice pentru Primăria Municipiului Chișinău, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu asigură funcționarea unei justiții independente, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Dacă nu permit cetățenilor din diasporă să voteze liber, înseamnă că acționează împotriva oamenilor. Noi vom fi în continuare cu beneficii concrete alături de cetățenii Republicii Moldova”, a completat Mureșan, care face parte din acceași familie politică cu o opoziția extrapartlamentară de la Chișinău.
Acuzații de politizare excesivă a vieții politice din R. Moldova
Pe de altă parte, liderul delegației PE în R. Moldova, social-democratul Andi Cristea, care face parte din aceeași familie politică cu partidul de la guvernare – PD, este de părere că situația politică internă este prea politizată la nivelul Bruxelles-ului.
„Este o zi regretabilă în politica UE față de Republica Moldova. Raportul votat astăzi ar fi trebuit să fie un efort instituțional autentic, cu bune și rele, nu un document politizat. Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European și-a retras sprijinul politic față de acest raport, după două încercări de a preveni situația de față: aprobarea unui document politic, conceput pentru a servi opoziției extra-parlamentare de la Chișinău”, a declarat Andi Cristea.
El și-a acuzat colegii din PPE de faptul că nu ar fi obiectivi și că ar dori să le creeze mai multe șanse de câștig la alegeri partidelor de centru-dreapta.
„Fac un joc foarte periculos pentru Moldova și pentru Parlamentul European. În plus, majoritatea politică din Parlamentul European demonstrează, din nou, duble standarde: nu s-ar împotrivi unui nou sistem electoral dacă ar favoriza opoziția extra-parlamentară din Moldova.
Dorește să pună stop tuturor surselor de finanțare pentru Moldova, dar să direcționeze fonduri către societatea civilă apropiată opoziției. Este regretabil că majoritatea de dreapta din Parlamentul European a ales să acționeze în beneficiul opoziției extra-parlamentare de la Chișinău, în loc să susțină un mesaj instituțional unit și puternic”, a spus Andi Cristea.
Europarlamentarul român a mai spus că R. Moldova se află într-un moment crucial și că un astfel de raport nu-și avea locul înainte de alegeri.
Personal, ca președinte al Delegației UE – Moldova, am pus întotdeauna interesul Moldovei și al Uniunii Europene pe primul loc, fără să mă raportez la calcule politice. Mi-am respectat rolul instituțional în orice situație, inclusiv în cadrul discuțiilor pe acest raport. Parlamentul European a demonstrat succes și eficiență în politica sa față de Republica Moldova doar atunci când a acționat unitar, pe o singură voce”, a mai adăugat europarlamentarul român.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | oct. 18, 2018 | Principal, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, îngrijorat de situația din Republica Moldova
Situația politică din Republica Moldova a trezit îngrijorarea principalelor partide politice de la nivelul Parlamentului European, iar lupta acerbă dintre Partidul Popular European (PPE) și Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) afectează relația dintre Republica Moldova și forueile europene, consideră președintele delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova, social-democratul Andi Cristea, într-un interviu acordat Balkan Insight și preluat de mass-media de la Chișinău. „Cred că, între parteneri, lucrurile pot fi spuse fără excese de limbaj. Preferința unora pentru cuvinte puternice nu face bine cooperării UE-Moldova și nici obiectivului strategic de a susține prosperitatea și democrația în vecinătatea estică a Uniunii”, a declarat acesta.
PSE vs. PPE
„Înțeleg poate de ce colegilor din PPE nu le este drag un guvern de centru-stânga precum cel de la Chișinău, dar aș aștepta mai mult echilibru: pur și simplu, nu poți ignora progresele și insista doar pe cuvinte cât mai dure pentru a ataca guvernarea”, a declarat acesta, citat de mass-media. „Atât Moldovei, cât și Uniunii le-ar fi mai bine dacă Serviciul de Acțiune Externă ar lucra la operaționalizarea condiționalităților și la polizarea lor de accente politice excesive. Înțeleg semnalul politic al stopării finanțării, dar o astfel de abordare este neinspirată” a mai declarat Cristea.
„Ar trebui, în opinia mea, să existe o abordare personalizată, în funcție de proiectele finanțate. S-a văzut și în dezbaterile din Comisia AFET, unde au fost propuneri pentru diferite mecanisme prin care banii europeni să ajungă la ONG-uri, autorități locale sau antreprenori. Aș vrea mai mult realism în privința finanțării europene” a mai menționat Cristea.
Reformă și contrareformă
„Republica Moldova a făcut progrese remarcabile de la momentul semnării Acordului de Asociere, iar apropierea de Europa este una evidentă. Sunt mii de locuri de muncă generate de relația cu UE, peste 1,4 milioane de moldoveni au beneficiat de eliminarea vizelor, 66% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană, țara a crescut cu 4,5% anul trecut, iar FMI tocmai a modificat în creștere prognoza de avans a economiei în acest an”, a spus Cristea.
„Sunt zeci și zeci de reforme adoptate și în proces de implementare. În același timp, Moldova este încă departe de integrarea europeană, iar eforturile din ultimii ani trebuie să continue în anii următori pentru ca decalajele să se reducă. Chișinăul trebuie să convingă atât proprii cetățeni, cât și Bruxelles-ul de progrese ireversibile în lupta împotriva corupției, consolidarea justiției, democrației și a statului de drept.
Există un deficit de încredere și o lipsă de aliniere a așteptărilor, iar acțiunile în forță ale instituțiilor europene din ultima jumătate de an pot fi înțelese și astfel. Din păcate, văd și mult partizanat politic în felul în care R. Moldova este tratată în ultimul timp” a completat acesta.
UE, îngrijorată de situația din Republica Moldova
Devieri dictatoriale
„Ce s-a întâmplat cu alegerile de la Chișinău a dat apă la moară celor care aveau deja obiecții legate de funcționarea justiției și a statului de drept. Vulnerabilitățile legislative care au permis decizia judecătorilor arată o fragilitate democratică îngrijorătoare”, a mai declarat eurodeputatul.
„Drumul spre maturizare democratică nu este nici ușor și nici nu are sens unic, am putut constata. În același timp, eu cred în bunele intenții și în orientarea europeană a Guvernului și majorității parlamentare. Au însă de muncă în lunile următoare, atât cât mai este din mandatul actualului Guvern și Parlament, pentru a normaliza relațiile cu partenerii internaționali. Din păcate, nici alegerile europene, nici cele din Republica Moldova nu ajută prea mult”, a completat acesta.
Vector european amenințat
„Vorbeam mai devreme despre beneficiile A cordului de Asociere și ale relației cu UE pentru cetățenii Republicii Moldova. Sunt lucruri extrem de concrete, care au impact în viața de zi cu zi. Nu sunt fantasme birocratice sau vorbe goale. Mai mult, cu cât Moldova se apropie de UE, cu atât mai multe resurse și oportunități vor apărea” a mai subliniat acesta.
„Din contră, dacă Moldova se îndepărtează de UE, atunci totul este pus sub semnul întrebării, începând cu libera circulație. Este un apel la responsabilitate pe care îl fac către politicienii onești și către cetățenii implicați ai Republicii Moldova: să nu lase să le scape printre degete o oportunitate istorică. Anti-europenii se pot impune doar dacă pro-europenii își dau gol singuri” a completat europarlamentarul.
Moldova, decredibilizată
„Alegerile recente de la Chișinău, prin evenimentele pe care le-au declanșat, au făcut mult rău credibilității democratice a Moldovei. A fost cu atât mai surprinzător cu cât, în ultimii ani, procesele electorale din RM au fost unele fără incidente” a menționat europarlamentarul social-democrat.
„Dincolo de angajamentul Guvernului, care este unul de luat în seamă, este important să vedem măsuri administrative și legislative care să garanteze că lecțiile de alegerile parțiale de la Chișinău au fost învățate. Eu nu îmi permit să vorbesc despre deciziile justiției, ci scot în evidență felul așezat și serios în care trebuie tratate probleme structurale care amenință sănătatea procesului electoral” a ținut să precizeze Cristea.
Propagandă rusă
„Moldova este în prima linie a propagandei rusești, a cărei forța am văzut-o nu doar în regiune, ci și și alegerile americane din 2016. Efectele pot fi unele semnificative, pentru că propaganda vine să acționeze într-un climat politic și social extrem de polarizat, de tensionat” a mai menționat Cristea.
„UE are instrumentele sale, chiar am cerut în Parlamentul European să existe mai mult sprijin pentru Republica Moldova în acest sens, există East Stratcom Task Force și resursele aferente. Cum în lunile următoare avem alegeri parlamentare, aș vrea să văd un task force care să intervină rapid pentru devoalarea fake news de proveniență rusească; de asemenea, aș vrea să văd o campanie publică de informare despre impactul UE în Moldova în ultimii patru ani” a declarat acesta.
Regimul Plahotniuc, criticat repetat de Cristea
În 2015, în timpul unei audieri în Parlamentul European la care a participat Adrian Candu, președintele Legislativului de la Chișinău și finul lui Vladimir Plahotniuc, liderul PDM, europarlamentarul Andi Cristea a declarat că „dând dovadă de iresponsabilitate, clasa politică de la Chişinău se face vinovată de starea economică, socială şi politică”.„Chişinăul a avut o fereastră de oportunitate care, o spun cu regret, la acest moment pare închisă. Sper să nu fie iremediabil dar nu depinde de noi acest lucru. Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, când PDM a votat împotriva coaliţiei de guvernare din care făcea parte, când a votat practic împotriva propriului guvern. Domnule preşedinte, aveţi de gând să faceţi un guvern cu PCRM-ul?”, a subliniat atunci Cristea.
Pozițiie publice ale europarlamentarului român s-au schimbat dramatic după intervențiile lui Vladimir Plahotniuc pe lângă conducerile PSE și Partidului Social Democrat (PSD) din România. În 2016, Cristea considera deja că Vlad Plahotniuc începe să fie văzut de către Occident ca o parte a soluției și nu a problemei. Motivele acestei schimbări drastice de poziții au fost intens speculate de mass-media și analiștii din Republica Moldova. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, susține consolidarea unei identități moldovenești, moștenire a perioadei sovietice
Limba moldovenească nu mai apare pe site-ul Comisiei Europene, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această schimbare a avut loc după ce europarlamentarul român Andi Cristea a adresat, în procedură de urgență, o întrebare scrisă Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la contextul în care limba moldovenească poate fi selectată ca limbă de lucru.
„La secțiunea dedicată Consultării privind Viitorul Europei, poate fi selectată limba moldovenească, alături de limba română, ca limba ce poate fi folosita în procesul de consultare lansat de Comisia Europeană”, a menționat Andi Cristea, citat de mass-media.
Decizie constituțională
Eurodeputatul a subliniat însă că, potrivit deciziei Curții Constituţionale de la Chişinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. „Este esențial ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chișinăului, să transmită mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale proprii”, a spus Andi Cristea.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Dodon, fără reacție
La scurt timp, limba moldovenească a dispărut de pe site. Pe portalul comunitar a rămas doar posibilitatea de a selecta româna.
Experții se așteaptă ca această decizie să fie criticată dur de către organizațiile moldoveniste, precum Scutul Moldovenesc, Noi grăim moldovenește și alte ong-uri similare. Până în acest moment, nici președintele Igor Dodon (n.r.-un cunoscut susținător al unei identități moldovenești, separată de cea românească) nu a avut nicio reacție oficială față de decizia blocului comunitar. Consolidarea unei identități și statalități moldovenești, în conflict cu cea românească, fare parte integrantă din arsenalul politic folosit de Igor Dodon și partidul prezidențial din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor. (M.B.)
